Președintele României, Nicușor Dan, și premiera Italiei, Giorgia Meloni, au coinițiat și coordonat redactarea și trimiterea unei scrisori din partea celor 17 state membre ale Grupului „Prietenii Coeziunii”, către Consiliul UE, prin care se solicită păstrarea fondurilor europene pentru politicile de coeziune și agricole, în bugetul Uniunii pe 2028-2034.
„Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul Prietenilor Coeziunii în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european”, a anunțat Nicușor Dan, într-o postare publicată sâmbătă pe rețelele sociale.
„Astfel, în perspectiva următoarelor etape ale negocierilor privind Cadru Financiar Multianual, am adresat o scrisoare comună Prim-ministrului Irlandez Micheál Martin, în calitate de Președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene”, a spus Nicușor Dan.
Șeful statului a adăugat că România și Italia își propun „menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, precum și alocarea de resurse suplimentare priorităților de importanță majoră, precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența”.
„Nu este un secret că un alt grup, de 6 state (Germania și "frugalii"), dorește o reducere a proiectului inițial al Comisiei Europene din vara anului trecut cu sute de miliarde de Euro”, a spus consilierul prezidențial din cadrul Departamentului Afaceri Europene de la Cotroceni, Valentin Naumescu, într-o postare publicată pe Facebook.
Cinci state contributoare nete la bugetul UE, respectiv Germania, Danemarca, Finlanda, Olanda și Austria, cer ca bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 să fie redus cu „câteva sute de miliarde de euro”. Negocierile pe buget trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar liderii acestor cinci țări au publicat în Politico un articol de opinie comun în care au criticat bugetul „axat excesiv pe subvenții” pentru că lasă prea puțin spațiu pentru investiții, inovare și combaterea migrației ilegale.
De partea cealaltă, țările beneficiare nete ale bugetului UE, printre care și România sunt îngrijorate că reducerea sumelor propuse de Comisie pentru următorul cadru financiar multianual pe șapte ani ar scădea fondurile europene destinate agriculturii și diminuării decalajelor de dezvoltare între regiunile mai sărace și cele mai bogate ale UE, o preocupare politică majoră înaintea alegerilor care vor avea loc anul viitor în Franța, Italia, Spania, Polonia, Grecia, Finlanda, Slovacia și Estonia.
„Evident, ca întotdeauna în cadrul UE, vor urma negocieri dure și complicate, întinse pe cel puțin trei Consilii Europene planificate până în decembrie, la capătul cărora se speră obținerea unui acord al celor 27 lideri din EUCO, bazat pe un compromis rezonabil și acceptabil. Riscurile de a avea o discontinuitate a finanțării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului CFM până la sfârșitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanțări”, a spus consilierul prezidențial Naumescu.
Grupul „Prietenii Coeziunii” va avea o nouă întâlnire informală de coordonare înaintea Consiliului European, programat în perioada 15-16 octombrie.