UE amână cu un an regulile privind emisiile de metan pentru importurile de petrol și gaze
Publicat acum 2 ore si 42 minute
Comisia Europeană pregătește noi reguli pentru viitoarele state membre ale UE, pentru a evita ca după extinderea Uniunii să apară un nou lider precum Viktor Orbán, care să sfideze valorile democratice și să blocheze deciziile europene. Potrivit planului prezentat de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, țările care vor adera la UE ar urma să intre într-o perioadă de probă de 15 ani, în care ar putea pierde fonduri europene sau dreptul de vot dacă încalcă statul de drept și principiile democratice, potrivit The Guardian.
„Nu mai vrem un Viktor Orbán”, a declarat Marta Kos,pentru sursa citată. „Trebuie să avem mecanisme mai rapide decât articolul 7 [o sancțiune care permite suspendarea dreptului de vot al unui stat membru] în cazul în care noii membri ar încălca statul de drept, democrația sau valorile noastre.”
Potrivit planurilor publicate marți de Kos, orice nou stat membru al UE ar urma să treacă printr-o perioadă de probă de 15 ani, în timpul căreia i-ar putea fi retras dreptul de vot sau accesul la fonduri europene dacă ar încălca valorile democratice fundamentale sau loialitatea față de UE, principiul cooperării sincere. Planurile ar trebui aprobate de statele membre ale UE.
Nu a fost aplicată niciodată „opțiunea nucleară”
Articolul 7 din tratatul UE permite statelor membre să retragă dreptul de vot al unui stat membru care încalcă regulile, pentru o „încălcare gravă și persistentă” a valorilor democratice. Însă această așa-numită opțiune nucleară nu a fost niciodată declanșată, în pofida discuțiilor îndelungate privind regresul democratic din Polonia și Ungaria, sub guvernele precedente.
Sancțiunea supremă nu a fost niciodată aplicată, în mare parte deoarece cei doi aliați din Europa Centrală și-au folosit dreptul de veto pentru a se proteja reciproc.
În cadrul noilor propuneri, pragul pentru suspendarea dreptului de vot, sau aplicarea unei alte sancțiuni, în cazul încălcării standardelor democratice ar fi mai scăzut. Un oficial UE a declarat: „Aceasta este o inovație majoră și un mesaj important pentru cetățenii din țările mai sceptice față de extindere, că avem un cadru foarte solid chiar dacă ceva ar merge prost după extindere.”
Oficialii au recunoscut însă că garanția, limitată în timp, va expira în cele din urmă. „Dacă această [garanție] ar fi nelimitată, am ajunge... în situația de a avea membri de categoria întâi și de categoria a doua”, a declarat Kos.
Apelul pentru garanții mai stricte vine pe fondul unui nou impuls pentru extinderea UE, Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina fiind toate identificate drept țări aflate în fruntea procesului.
Invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022 a dat un nou impuls extinderii UE, un subiect care stagnase de mult timp. Ucraina și Moldova au depus cereri de aderare la UE la câteva zile după atacul Rusiei, o decizie care a revigorat eforturile de aderare ale țărilor din Balcanii de Vest, o regiune cu 17,4 milioane de locuitori, în care Rusia și China concurează pentru a câștiga influență.
Cele 27 de state membre actuale ale UE trebuie să fie de acord în unanimitate pentru admiterea unor noi membri, iar scepticismul este deosebit de ridicat în rândul alegătorilor francezi și cehi.
Cu toate acestea, Kos a declarat că este de părere că extinderea este posibilă din punct de vedere politic. „Statele membre înțeleg, de asemenea, ce este în joc”, a spus ea, indicând competiția pentru influență în Europa de Est și în Balcani. Ea a numit Rusia și China „forțe externe destabilizatoare, care urmăresc țările noastre candidate”.
Descriind extinderea drept „interesul nostru strategic”, ea a declarat: „Dacă nu suntem capabili să ne integrăm vecinătatea, altcineva va veni [și] o va transforma într-o armă împotriva noastră.”
Ca exemplu, ea a spus că Rusia a „investit milioane” încercând să descurajeze țările să urmeze calea europeană, făcând referire la alegerile din Moldova, țară candidată la UE, și la Armenia, care urmărește relații mai strânse cu UE. China, pe de altă parte, a sugerat ea, își folosește influența economică în calitate de investitor pentru a influența țările.
Negocieri cu Ucraina și Republica Moldova
Oficialii UE speră să înceapă săptămâna viitoare negocierile cu Ucraina și Moldova privind două domenii de negociere din legislația UE. Mai exact, este vorba despre „clustere”, grupuri tematice de dosare de negociere, pentru piața internă și competitivitate, o parte vastă a legislației UE care acoperă politica economică și monetară, politica fiscală, cercetarea și mass-media.
Kos a declarat că este „mult prea devreme pentru a specula” dacă o țară aflată în război sau care are un conflict înghețat pe teritoriul său ar putea deveni membră a UE. Ea a confirmat că fermierii ucraineni care cultivă cereale nu vor primi subvenții UE în timp ce se confruntă cu restricții pe piața UE.
Oficialii au declarat că Ucraina, cunoscută drept grânarul Europei și un furnizor important pentru Africa și Orientul Mijlociu în perioada de dinaintea războiului, are o scară diferită a producției față de statele membre ale UE.
Liderii UE vor discuta aceste idei săptămâna viitoare, când se vor confrunta cu alegeri dificile.
Pentru a evita blocajele într-o posibilă UE cu 35 de membri, guvernelor li se va cere să renunțe la dreptul de veto în chestiuni precum politica fiscală și politica privind sancțiunile, și să accepte că este posibil să nu aibă întotdeauna un comisar european la Bruxelles.
Încercările de reducere a dimensiunii Comisiei Europene s-au confruntat în trecut cu opoziție, în special din partea alegătorilor irlandezi, care au respins Tratatul de la Lisabona în 2008, în parte pentru că s-au opus pierderii unui oficial irlandez permanent în conducerea UE. Irlanda a votat în favoarea tratatului în anul următor, după ce liderii UE au promis că executivul comunitar va continua să aibă câte un comisar pentru fiecare stat membru.