Extrema dreaptă franceză a dat o lovitură puternică duminică la alegerile senatoriale, obţinând 15 locuri în camera superioară şi mărindu-şi de patru ori numărul de senatori, un succes semnificativ cu mai puţin de şapte luni înainte de alegerile prezidenţiale.
Adunarea Naţională (RN), partidul lui Marine Le Pen care avea deja trei senatori, a înregistrat nouă noi aleşi, iar aliaţii săi din Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR) au obţinut trei locuri, în cadrul acestui scrutin în care a fost reînnoite puţin peste jumătate din cele 348 de mandate ale acestei adunări.
"Pentru prima dată în istoria sa, Adunarea Naţională va constitui, împreună cu aliaţii săi (...) un grup în Senat", a scris pe X preşedintele partidului, Jordan Bardella.
"Este o victorie istorică şi o etapă majoră care a fost depăşită", s-a felicitat pe aceeaşi reţea socială Marine Le Pen, marea favorită în intenţiile de vot pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, programat pe 18 aprilie. Ea a salutat un "progres general" care confirmă "accelerarea implantării Adunării Naţionale pe întreg teritoriul" Franţei.
RN devenise deja cel mai mare partid ca număr de deputaţi în Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului) în urma alegerilor legislative din 2024, având 119 aleşi (şi trei afiliaţi).
Acest pas este simbolic, dar nu numai: având peste zece aleşi, RN va putea constitui un grup parlamentar, ceea ce înseamnă un timp sporit pentru luări de cuvânt, resurse suplimentare şi un sprijin valoros pentru candidatura lui Marine Le Pen la Elysee.
Chiar dacă trece pe plan secund în umbra bătăliei din 2027, acest scrutin indirect, care reflectă alegerile municipale din luna martie a acestui an, va fi analizat cu atenţie de conducerile partidelor, la mai puţin de şapte luni de prezidenţiale.
Se impun în special două constatări: prezenţa locală a RN este în clară progresie, după cum o arată scorurile care uneori au crescut de cinci ori faţă de ultimul scrutin din 2020. În schimb, cea a partidului de stânga radicală La France Insoumise (LFI) rămâne derizorie pentru mişcarea lui Jean-Luc Melenchon - un alt candidat la prezidenţiale bine plasat în sondaje -, care reuşeşte, totuşi, să obţină un loc pentru prima dată.
În ciuda unei uşoare erodări, controlul asupra Senatului deţinut de partidul de dreapta Republicanii (LR), al cărui candidat Bruno Retailleau a fost reales, şi de aliaţii săi centrişti nu este, însă, dat peste cap de acest scrutin.