Temerile legate de securitate, amplificate de declarațiile lui Donald Trump despre Groenlanda și de incertitudinile privind sprijinul SUA, readuc în Islanda o dezbatere considerată până recent improbabilă: aderarea la Uniunea Europeană. Guvernul de la Reykjavik ia în calcul organizarea unui referendum chiar din această vară pentru începerea negocierilor cu UE, însă tema divizează profund societatea, mai ales din cauza temerilor privind controlul asupra industriei pescuitului, un sector esențial pentru economia țării, scrie The New York Times.
În ultimele luni, nordul extrem al lumii a devenit nesigur, după ce președintele Trump a amenințat în repetate rânduri că va „lua” Groenlanda, cel mai apropiat vecin al Islandei. Iar cei aproximativ 400.000 de islandezi au început să dezbată serios ceva ce până nu demult părea de neconceput: a venit momentul să încerce să adere la blocul comunitar?
„Criza Groenlandei a atins cu siguranță un punct sensibil”, a declarat premierul Kristrun Frostadottir în februarie, într-un interviu acordat la biroul său din Reykjavik.
Acum, spune ea, politica externă ocupă un loc mult mai important în mintea alegătorilor: „Lucrurile s-au schimbat clar.”
Islanda se îndreaptă către un referendum care ar putea avea loc chiar din această vară, privind deschiderea unor discuții exploratorii cu Uniunea Europeană despre aderare. Procesul ar putea dura ani de zile, însă simplul fapt că există o dezbatere amplă semnalează o schimbare reală.
Desigur, blocul comunitar nu acceptă pe oricine. Iar Islanda ar fi o achiziție atractivă. Țara este situată departe în Atlanticul de Nord, la poarta Arcticii. Ar oferi Uniunii Europene un punct strategic important într-o regiune unde marile puteri își dispută dominația.
Este, de asemenea, o țară bogată, care aproape depășește blocul comunitar la indicatori precum egalitatea de gen și speranța de viață.
Pentru islandezi, atractivitatea Uniunii Europene ține în principal de stabilitate. Mulți islandezi au rămas uimiți când Trump a confundat țara lor cu Groenlanda și s-au revoltat după informațiile potrivit cărora Billy Long, ales pentru a deveni noul ambasador american la Reykjavik, ar fi glumit că Islanda ar putea deveni al 52-lea stat american. Long și-a cerut rapid scuze.
Puțini cred că Trump i-ar amenința direct. Însă Islanda este singura țară NATO fără armată și s-a bazat pe alianță, în special pe America, pentru apărare. Acum, când Statele Unite au devenit un aliat mai puțin de încredere, unii islandezi simt că au nevoie de o plasă de siguranță. Chiar dacă Uniunea Europeană nu este o forță militară, are o clauză mai puțin cunoscută în tratatele sale care poate fi folosită pentru apărare reciprocă. În martie, blocul comunitar și Islanda au semnat un parteneriat de apărare.
„Oamenii simt că ar putea fi forțați să aleagă o tabără”, a spus Eirikur Bergmann, profesor de științe politice la Universitatea Bifrost din Islanda. „Și atunci există, de fapt, o singură tabără pe care o poți alege.”
În ultimii ani, islandezii au privit cu îngrijorare cum Irlanda, stat membru UE, a suportat reduceri ale cotelor de pescuit care au devastat comunitățile sale de coastă. În Islanda, pescuitul are o pondere mult mai mare în economie.
Unii islandezi sunt încurajați de semnalele că Uniunea Europeană ar putea fi dispusă să facă compromisuri privind cotele de pescuit, dacă asta ar însemna aducerea Islandei în bloc.
Totuși, ei se tem că orice negociere înseamnă să renunți la ceva. Pentru alții însă, Uniunea Europeană și moneda euro par o opțiune mai bună.
Totul depinde de cum vor evolua discuțiile privind aderarea la blocul comunitar. Primele sondaje au indicat că un referendum privind începerea negocierilor ar avea un rezultat foarte strâns.