Paradoxul francez. Partidul lui Le Pen se topește, la propriu, din cauza căldurii extreme din Franța

Partidul francez de extremă dreapta "Adunarea Națională (Rassemblement National, RN), ar fi trebuit să profite cu ușurință de indignarea generalizată provocată de modul în care guvernul de la Paris a gestionat valul de căldură din această săptămână.

Însă, la asemenea temperaturi, toată lumea are de suferit, inclusiv Rassemblement National, scrie Politico într-o analiză publicată pe site-ul său.

Valul de căldură, care a doborât recorduri, a propulsat schimbările climatice în prim-planul dezbaterii naționale, înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, obligând RN renunțe la strategia anterioară, de a minimaliza această problemă.

În 2022, lidera de atunci a partidului, Marine Le Pen, promitea în campania prezidențială că „va întoarce pagina ecologismului punitiv”. 

Un an mai târziu, Le Pen critica Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al Națiunilor Unite, pe care îl acuza că este excesiv de „alarmist”.

Criticile lui Le Pen au venit după ce IPCC a publicat un raport care sublinia necesitatea unor măsuri mult mai ferme pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Confruntați cu realitatea climatică din prezent, Le Pen și parlamentarii RN reiau acum apelurile mai vechi în vederea dotarea clădirilor din Franța cu un număr mai mare de aparate de aer condiționat.

RN își ajustează discursul anti-climatic sub presiunea valului de căldură

Nu este clar dacă această propunere va fi bine primită de francezi, având în vedere reticența tradițională a acestora față de utilizarea aerului condiționat.

Potrivit unui sondaj realizat de institutul Elabe luni și marți -  zi care a devenit cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Franța metropolitană - două treimi dintre respondenți afirmă că aerul condiționat reprezintă doar o soluție pe termen scurt.

Francezii spun că, de fapt, autoritățile ar trebui să se concentreze asupra unor măsuri care să nu agraveze fenomenul temperaturilor extreme. 

Inclusiv jumătate dintre alegătorii RN împărtășesc această opinie.

Chiar dacă temperaturile vor scădea, problemele de mediu vor continua, cel mai probabil, să joace un rol important în alegerile prezidențiale care urmează.

Asta, cu atât mai mult cu cât francezii percep din ce în ce mai mult schimbările climatice ca pe o problemă care le afectează direct sănătatea și calitatea vieții, afirmă Bernard Sananès, directorul Elabe.

„Va fi dificil să se evite acest subiect în timpul următoarei campanii prezidențiale”, a estimat el.

Guvernul francez invocă nevoia de 'decizii structurale' în lupta cu schimbările climatice

După valul de căldură devastator din august 2003, care a provocat moartea a zeci de mii de persoane, inclusiv a multor vârstnici rămași singuri în perioada concediilor de vară, guvernul francez a pus în aplicare un plan pentru avertizarea și protejarea mai eficientă a populației în fața unor astfel de fenomene.

De atunci, temperaturile extreme au devenit tot mai frecvente în Europa, acesta fiind continentul care se încălzește cel mai rapid de pe planetă. 

În ciuda măsurilor luate, alegătorii francezi consideră în continuare că guvernele care s-au succedat de atunci au tratat schimbările climatice ca pe o problemă secundară.

Două treimi dintre participanții la sondajul Elabe apreciază că executivul condus de premierul Sébastien Lecornu a gestionat prost actuala criză, iar 53% consideră că Franța „nu este deloc pregătită să facă față unui astfel de val de căldură”.

Înaintea unei reuniuni de urgență a cabinetului, convocată marți, Lecornu a declarat că a solicitat propuneri „pentru anul viitor, pentru a pune bazele modului în care succesorii noștri vor putea trăi în această țară”. 

Adversarii premierului l-au acuzat imediat că amână rezolvarea problemei.

Există și problema costurilor. Combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la o lume mai caldă vor necesita investiții considerabile, iar Franța se confruntă deja cu dificultăți bugetare.

Agenția națională de statistică a anunțat joi că, la sfârșitul lunii aprilie, datoria publică a Franței depășea 3.500 de miliarde de euro, echivalentul a 117,5% din Produsul Intern Brut.

„Pregătirea țării pentru a deveni mai rezilientă poate necesita decizii mai structurale”, a avertizat premierul Lecornu.

RN vrea dobândă suportată de stat la aparatele de aer condiționat luate pe credit de francezi

Aerul condiționat revine constant în dezbaterea publică din Franța în perioadele de caniculă. 

Deși francezii nu sunt, în mod tradițional, mari adepți ai acestuia, numărul gospodăriilor care își instalează astfel de sisteme este în creștere.

Deputatul RN Jean-Philippe Tanguy, responsabil cu planurile partidului privind extinderea utilizării aerului condiționat, a declarat într-un interviu pentru France Inter că formațiunea sa dorește ca statul să suporte dobânda aferentă creditelor contractate de gospodării și firme pentru achiziționarea aparatelor.

Tanguy nu a menționat câți francezi ar putea accesa acest program. 

El a estimat însă că planul ar costa aproximativ 20 de miliarde de euro, cu precizarea că nu e vorba de o estimare definitivă.

Guvernul francez continuă însă să respingă ideea că răspândirea pe scară largă a aerului condiționat reprezintă o soluție bună, argumentând că aparatele evacuează căldură în exterior și pot contribui la creșterea temperaturilor din mediul urban.

Între timp, Marine Le Pen, candidata RN la ultimele trei alegeri prezidențiale, s-a văzut și ea nevoită să își justifice în această săptămână declarațiile anterioare privind schimbările climatice.

Le Pen află luna viitoare verdictul în procesul care-i decide soarta politică

„IPCC prezintă mai multe scenarii; unele sunt extrem de alarmiste, în timp ce altele sunt mai puțin. De cele mai multe ori, mass-media se concentrează asupra celui mai sumbru dintre ele”, a declarat Le Pen, miercuri, într-un interviu radiofonic. 

„Având în vedere că ne opunem acordurilor de liber schimb de peste 20 de ani și că știm acum că 50% din amprenta noastră de carbon este legată de importuri, înseamnă că am avut dreptate”, a adăugat ea.

Nu este încă limpede cine dintre Marine Le Pen și protejatul ei, actualul șef al RN, Jordan Bardella, va candida în numele formațiunii de extremă dreapta la alegerile prezidențiale de anul viitor. 

Partidul nu își poate desemna oficial candidatul înainte de încheierea apelului formulat de Le Pen împotriva condamnării sale într-un dosar de deturnare de fonduri, proces care urmează să se finalizeze luna viitoare.

În februarie, Bardella, în vârstă de 30 de ani, declara că „aparține unei generații care este, probabil, mai preocupată și mai sensibilă la problema încălzirii globale”.

Totuși, el nu a prezentat nicio propunere nouă în acest domeniu, remarcă Politico.