Două dintre cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European, PPE și Renew Europe, îi cer președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aprobe plata a 770 de milioane de euro către România dacă noua lege privind integritatea nu este modificată, scrie Politico. În centrul disputei se află „amendamentul Fritz”, care ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz.
Solicitarea apare într-o scrisoare semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer, trimisă pe 24 august Ursulei von der Leyen. Cei doi cer Comisiei Europene să transmită rapid Bucureștiului că banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană.
Este vorba despre o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR, pentru care România trebuie să închidă până la 31 august mai multe jaloane, printre ele și reforma legislației privind integritatea.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri politice de putere”, a declarat Valérie Hayer.
La rândul său, Manfred Weber susține că situația depășește o simplă dispută politică.
„Dacă legislația este croită pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile europene sunt folosite ca pârghie pentru a o adopta, nu mai vorbim doar despre politică, ci despre o problemă privind statul de drept”, spune liderul PPE.
PPE și Renew vor ca Bruxelles-ul să intervină înainte ca legea să fie promulgată
Manfred Weber și Valérie Hayer cer Comisiei Europene să analizeze nu doar „amendamentul Fritz”, ci întreaga reformă a legislației privind integritatea. Ei invocă inclusiv posibile probleme legate de slăbirea unor obligații de transparență și de proporționalitatea sancțiunilor.
„Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România”, se arată în scrisoare.
Cei doi lideri europeni îi cer Ursulei von der Leyen să transmită clar că plata celor 770 de milioane de euro depinde de respectarea legislației UE, a principiilor statului de drept, a standardelor europene privind drepturile omului și a recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Momentul este unul sensibil, pentru că legea ANI nu a fost încă promulgată de președintele Nicușor Dan, iar România se apropie rapid de termenul de 31 august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.
„Mai există o fereastră procedurală, dar aceasta se închide rapid”, avertizează Weber și Hayer.
Controversa a pornit de la modificările aduse legii ANI în Parlament
Dominic Fritz a pierdut în 2026 procesul prin care contestase un raport al Agenției Naționale de Integritate privind un conflict de interese administrativ. Cazul privea un proiect urbanistic început în 2020, înainte ca Fritz să ajungă primar.
În baza legislației existente la momentul respectiv, consecințele pentru Fritz erau deja stabilite: reducerea salariului cu 10% timp de șase luni și interdicția de a candida pentru o funcție publică timp de trei ani după încheierea actualului mandat, potrivit scrisorii transmise Comisiei Europene.
În timpul modificării legii ANI, Parlamentul a introdus însă o prevedere potrivit căreia aleșii pentru care există o decizie definitivă de conflict de interese sau incompatibilitate își pot pierde mandatul și în cazul unor fapte constatate înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Aceasta este prevederea care a primit numele de „amendamentul Fritz”.
Semnatarii scrisorii susțin că modificarea a fost introdusă cu sprijinul PSD și AUR și acuză că ea ar fi fost gândită special pentru a-l înlătura pe liderul USR din funcția de primar al Timișoarei.
„Declarațiile publice ale unor lideri PSD și AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput pentru a viza o singură persoană, pe Dominic Fritz”, se arată în document.