PSD și PNL se acuză reciproc pentru eșecul Legii salarizării, în contextul în care România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR. Social-democrații îi acuză pe premierul demis Ilie Bolojan și PNL că au întârziat și au ținut proiectul „la secret”, în timp ce liberalii susțin că PSD blochează intenționat adoptarea legii și tergiversează îndeplinirea jalonului cu doar câteva zile înainte de termenul-limită.
Social-democrații au transmis printr-un comunicat de presă că PNL trebuie să răspundă politic în fața cetățenilor pentru eșecul Legii salarizării și să le explice de ce, după luni de întârzieri, România riscă să piardă banii europeni aferenți acestui jalon din PNRR:
"PSD condamnă fuga PNL de a-și asuma responsabilitatea pentru eșecul Legii Salarizării. Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă toți politic pentru această nereușită costisitoare pentru bugetul României. Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR", spune PSD.
PSD acuză PNL că nu a prezentat proiectul în Parlament
Potrivit PSD, "nici măcar acum, în al 12-lea ceas al PNRR", partidul prim-ministrului demis nu a depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar:
Au făcut totul la secret, doar ținând cont de propria agendă politică, fără să țină cont de realitățile din România. Acum dau vina pe alții că nu susțin o lege proastă. O lege respinsă de toată lumea și a cărei aplicare ar produce convulsii sociale, instabilitate, blocaje instituționale și pierderi uriașe pentru cetățeni și pentru economie!
Nici măcar acum, în al 12-lea ceas al PNRR, partidul prim-ministrului demis nu a depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar! Nu și-au făcut treaba, nu și-au asumat proiectul, dar au tupeul să dea vina pe alții că nu au dezbătut și nu au aprobat un proiect de lege care, tehnic, nu există!", a mai spus PSD.
Partidul condus de Grindeanu spune că ultima variantă a Legii salarizării prezentată de reprezentanții PNL din Guvern este mai proastă decât toate versiunile anterioare și a fost respinsă atât de către sindicate, cât și de către reprezentanții Comisiei Europene: "Este în mod vădit o lege nesustenabilă nici social, nici financiar! Ea este eșecul exclusiv al autorilor acestei legi și o probă suplimentară a incompetenței celor care însă se mai agață de scaunele guvernamentale din care au fost demiși de Parlament!PNL să răspundă pentru deciziile luate cu îngâmfare de Bolojan și de Pîslaru în această chestiune și pentru prejudiciul de 770 de milioane de euro pe care l-au produs din banii europeni ai României!".
Acuzațiile lansate de PNL
Pe de altă parte, PNL a acuzat, miercuri, PSD că blochează "cu bună ştiinţă" adoptarea Legii salarizării unitare şi că România riscă să piardă din această cauză aproximativ 770 de milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în cazul în care jalonul aferent nu este îndeplinit, potrivit Agerpres.
"Când refuzi şi tergiversezi în mod repetat, aşa cum a făcut şi face PSD, chiar şi cu 5 zile înaintea termenului-limită de închidere a jalonului, concluzia e clară: PSD nu vrea legea salarizării unitare. Amânările PSD nu sunt şi n-au fost niciodată motivate de găsirea unei soluţii legislative mai bune; aceste amânări au reprezentat strategia cinică a PSD de a forţa ratarea legii. PSD a înşelat cetăţenii României, partidele pro-europene, precum şi pe preşedintele României, în faţa căruia şi-a asumat susţinerea integrală a actelor normative din PNRR. Reamintim că PSD a condus Ministerul Muncii timp de aproape cinci ani, perioadă în care miniştrii partidului nu au finalizat legea salarizării unitare din PNRR", se arată într-un comunicat de presă al PNL.
Liberalii susţin că PSD se face "vinovat" de trei probleme majore legate de salarizarea din sectorul public: menţinerea unui sistem "inechitabil", care afectează sute de mii de angajaţi, riscul pierderii fondurilor europene din PNRR aferente legii şi promovarea unor "promisiuni fără acoperire", despre care PNL afirmă că ar putea împinge România către deficite bugetare severe în anii următori, dobânzi "ruinătoare" şi degradarea ratingului de ţară.
"Precizăm că legea salarizării unitare nu este doar un jalon PNRR. România are nevoie de ea pentru a corecta inechităţile salariale acumulate în sectorul public, pentru a introduce reguli clare şi pentru a lega salarizarea de responsabilitate, complexitatea muncii şi performanţă.
Actualul proiect face aceste lucruri fără să arunce din nou bugetul în dezechilibre multianuale puternice şi fără să sacrifice investiţiile statului", afirmă sursa citată. PNL afirmă că susţine proiectul de lege şi invită toate partidele parlamentare să-l susţină, astfel încât el să poată fi depus şi votat în Parlament "fie şi pe ultima sută de metri", în această săptămână.
Bolojan, despre Legea salarizării
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seara, la Digi24, că probabilitatea ca partidele să ajungă la un acord asupra proiectului privind legea salarizării unitare scade de la o oră la alta, în contextul în care trebuie adoptat până în data de 31 august. Acesta susține că adoptarea legii este importantă pentru încasarea celor 770 de milioane de euro din PNRR. Totodată, el a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea.
Noul proiect al legii salarizării aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, însă există și o categorie de salariați care ar putea înregistra scăderi de venit, avertizează miercuri Federația „Solidaritatea Sanitară” din România.
Federația estimează că venitul net median ar crește de la 5.941 de lei la 7.778 de lei pe lună, dacă sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate la nivelul maxim al intervalelor prevăzute de lege, se arată într-un comunicat transmis de federație. În scenariul în care sporurile sunt acordate la nivelul minim, venitul net median ar ajunge la 7.219 lei pe lună, spun sindicaliștii.
În același timp, analiza arată că, în funcție de nivelul la care unitățile acordă sporurile, proporția angajaților afectați ar fi cuprinsă între 0,81% și 2,66%.