Noul proiect al legii salarizării aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, însă există și o categorie de salariați care ar putea înregistra scăderi de venit, avertizează miercuri Federația „Solidaritatea Sanitară” din România.
Federația și-a finalizat analiza de impact asupra variantei proiectului din 20 august 2026, pe baza a 29.157 de simulări salariale, realizate de angajați prin Comparatorul salariilor din sănătate. Simulările acoperă 475 de unități sanitare din 41 de județe și București.
Potrivit analizei sindicaliștilor, proiectul produce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, însă există și o categorie de salariați care ar putea înregistra scăderi de venit.
Federația estimează că venitul net median ar crește de la 5.941 de lei la 7.778 de lei pe lună, dacă sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate la nivelul maxim al intervalelor prevăzute de lege, se arată într-un comunicat transmis de federație. În scenariul în care sporurile sunt acordate la nivelul minim, venitul net median ar ajunge la 7.219 lei pe lună, spun sindicaliștii.
În același timp, analiza arată că, în funcție de nivelul la care unitățile acordă sporurile, proporția angajaților afectați ar fi cuprinsă între 0,81% și 2,66%.
Raportat la cele 216.305 posturi ocupate din sistem, aceasta ar însemna între aproximativ 1.494 și 4.811 de angajați care ar putea pierde bani după intrarea în vigoare a noii legi, în forma analizată.
Federația subliniază astfel că proiectul nu este, în ansamblu, nefavorabil pentru angajații din sănătate, dar nici nu respectă încă principiul potrivit căruia niciun venit aflat în plată nu trebuie să scadă.
Ce se câștigă prin noul proiect
Potrivit FSSR, una dintre modificările importante este eliminarea mecanismului introdus în 2018, prin care anumite sporuri și drepturi pentru continuitate erau calculate raportat la salarii de bază înghețate, și nu la cele aflate efectiv în plată.
Federația arată că efectele acestei modificări sunt vizibile în mai multe componente salariale.
Gărzile ar urma să fie plătite mai bine, tariful orar pentru garda de urgență în zilele lucrătoare și pentru garda la domiciliu urmând să crească cu aproximativ 32%, prin raportarea la salariul de bază actual.
De asemenea, sporul de tură de 15% ar crește, deoarece acesta ar fi calculat la salariul aflat în plată.
Proiectul ar corecta și o inechitate a sistemului actual, susține Federația, în condițiile în care angajați din categorii profesionale diferite pot primi în prezent sporuri diferite la același nivel nominal al acestora.
Unde apar pierderile
Potrivit analizei, scăderile nu sunt distribuite uniform, ci apar în anumite combinații de funcție, loc de muncă, clasificare a unității și drepturi salariale.
Un exemplu este reprezentat de angajații din anatomie patologică și medicină legală. În cazul asistenților medicali, FSSR spune că pierderea este determinată de nepreluarea unui drept fix de 500 de lei brut, și nu de faptul că aceștia lucrează în ture.
Dintre cele 488 de configurații salariale unice analizate, 71 înregistrează pierderi. Pierderea mediană este de 215 lei net, iar cea maximă ajunge la 292,50 lei net, spun sindicaliștii. O altă sursă a scăderilor în opinia sindicaliștilor este reprezentată de plata de 40% pentru zilele nelucrătoare și de excluderea unor componente variabile din diferența salarială tranzitorie.
În ceea ce privește clasificarea unităților sanitare, categoria VI de spitale are cea mai mare rată estimată de pierdere: 11,8% în scenariul sporului minim și 4% în cel al sporului maxim.
Principala problemă, în opinia sindicaliștilor
Sindicaliștii consideră că principala problemă a proiectului este una legislativă, nu statistică. Potrivit Federației, scăderile provin în principal din eliminarea unor drepturi fixe aflate în prezent în plată, între care se află indemnizația prevăzută de articolul I din OUG nr. 63/2023, abrogată prin proiect.
Un alt risc identificat de Federația „Solidaritatea Sanitară” este legat de nivelul efectiv la care vor fi acordate sporurile pentru condiții de muncă. Proiectul nu stabilește un cuantum unic, ci prevede intervale, urmând ca fiecare unitate să decidă nivelul concret al sporului.
Diferența dintre limita minimă și cea maximă poate ajunge, potrivit analizei, la 640 de lei net pe lună, respectiv 7.680 de lei pe an, pentru angajați aflați în situații identice. FSSR atrage atenția și asupra plafonului de 20% pentru sporuri, despre care susține că face imposibilă acordarea tuturor sporurilor la nivelul maxim prevăzut în proiect.
În plus, garanția nivelului minim al sporurilor prevăzută de proiect ar urma să expire la 31 decembrie 2027.
Ce modificări cere Federația „Solidaritatea Sanitară”
Pe baza analizei, FSSR a transmis Parlamentului un set de propuneri de amendare a proiectului.
Printre principalele solicitări se numără:
- includerea explicită a indemnizației de hrană și a indemnizației prevăzute de OUG nr. 63/2023 în baza de calcul a diferenței salariale tranzitorii;
- stabilirea unui tarif orar diferențiat pentru anumite drepturi salariale, între 50% din nivelul minim și 100% din nivelul maxim;
- exceptarea de la plafonul de 20% a părții din spor care corespunde nivelului minim prevăzut de lege;
- introducerea unei limite de 30% pentru unitățile aflate în subordinea Ministerului Sănătății;
- eliminarea termenului de 31 decembrie 2027 pentru garanția nivelului minim al sporurilor;
- modificarea limitelor prevăzute pentru anumite sporuri din anexa proiectului.
