Canada va impune, începând cu 8 septembrie, tarife vamale de retorsiune pentru produse americane în valoare de 20 de miliarde de dolari, a anunțat premierul Mark Carney, fapt ce reprezintă o escaladare a conflictului comercial care zguduie una dintre cele mai importante relații comerciale din lume, potrivit Bloomberg.
„Facem acest pas cu regret”, a declarat Carney sâmbătă, recunoscând că măsura va duce la creșterea costurilor și la reducerea opțiunilor pentru consumatorii canadieni, va afecta companii americane nevinovate și va îngreuna colaborarea dintre cele două țări.
Carney a spus că nu a avut prea multe alternative după ce negocierile comerciale cu administrația președintelui Donald Trump au eșuat vineri seară, iar Statele Unite au impus taxe de import de 50% pentru produse canadiene precum placajul, băuturile alcoolice, echipamentele electrice și echipamentele de hochei.
„Ești în război când ești atacat”, le-a spus Carney jurnaliștilor la Ottawa. „Noi am fost atacați.”
Canada răspunde cu aceeași monedă
Decizia de a riposta transformă Canada într-una dintre doar două țări care răspund tarifelor americane prin măsuri echivalente. Cealaltă este China. În contextul în care Trump a introdus noile taxe folosind o clauză dintr-o lege din 1930 care nu mai fusese utilizată până acum, rezistența Canadei și reacția Washingtonului vor fi atent urmărite.
Mișcarea riscantă a lui Carney amintește de modul în care a ajuns la putere anul trecut: printr-o campanie fermă, construită pe promisiunea că va conduce riposta împotriva lui Trump, care și-a început al doilea mandat afirmând că vrea să transforme Canada în al 51-lea stat american, folosind „forța economică”.
În realitate, fostul bancher central, aflat la al doilea mandat într-o astfel de funcție, și-a petrecut mare parte din perioada de până acum încercând o abordare conciliantă față de SUA, în timp ce căuta să diversifice economia Canadei. A eliminat o parte dintre tarifele de retorsiune impuse de predecesorul său, Justin Trudeau, a renunțat la taxa pe serviciile digitale care îl irita pe Trump și a renegociat, în favoarea Statelor Unite, acordul privind deschiderea podului care leagă Detroit de Windsor, în provincia Ontario.
Strategia nu a dus însă la un acord. Sâmbătă, Trump a invocat o prevedere din perioada Marii Crize Economice, cunoscută drept Secțiunea 338, pentru a impune tarife asupra bunurilor canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari din importurile anuale ale SUA.
Acum, Carney revine la strategia adoptată de Trudeau în martie 2025: tarife de retorsiune de amploare, concepute să egaleze, ca valoare, măsurile impuse de Trump. Taxele canadiene vor viza oțelul american, produsele lactate, electrocasnicele, utilajele agricole, electronicele, celuloza și hârtia, urmând ca detalii suplimentare să fie publicate în zilele următoare, a precizat premierul.
Un pariu economic și politic
Prin această ripostă, Carney își asumă un pariu atât economic, cât și politic, încercând să echilibreze costurile pe termen scurt cu o strategie pe termen lung. Oficialii americani au indicat încă de vineri că, dacă Ottawa va răspunde cu măsuri similare, Washingtonul are opțiuni pentru o nouă escaladare, ceea ce ridică perspectiva unui război comercial în spirală între două țări care anul trecut au schimbat bunuri și servicii în valoare de aproape 900 de miliarde de dolari.
Carney a explicat că negocierile au eșuat din mai multe motive. Unul dintre ele a fost reprezentat de tarifele americane pentru industria auto, stabilite la 25% pentru componenta non-americană a unui vehicul fabricat în Canada. Echipele de negociere au discutat reducerea acestora la 15%, însă SUA nu au vrut să extindă această facilitate și pentru camioanele de tonaj mediu și greu, inclusiv pentru cele care urmează să intre în producție la fabrica Ford din apropierea orașului Toronto.
Premierul canadian a mai spus că Statele Unite au încercat să impună limite acordurilor comerciale ale Canadei cu alte țări și au formulat cereri privind aspecte culturale și legate de limba franceză, pe care Ottawa le-a considerat inacceptabile.
El a adăugat că tensiunile actuale nu sunt un semn bun nici pentru negocierile privind acordul comercial dintre SUA, Mexic și Canada (USMCA), care a intrat într-o etapă de revizuire continuă după ce Trump a refuzat să îl reînnoiască în luna iulie.
„Semnătura era scrisă cu creionul”
După luni în care a evitat să vorbească deschis despre negocierile sensibile cu Statele Unite, Carney și-a schimbat tonul sâmbătă și a revenit la mesajul rostit în ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, când a îndemnat statele de dimensiune medie să colaboreze și să reziste presiunilor marilor puteri, discurs care a atras atunci criticile lui Trump.
Sâmbătă, Carney a acuzat Statele Unite că au încălcat acordul USMCA prin tarifele impuse în ultimele 18 luni și a susținut că administrația de la Casa Albă și-a schimbat constant justificările pentru măsurile comerciale: de la traficul cu fentanil și politica Canadei privind produsele lactate până la o reclamă TV care nu i-a plăcut lui Trump, fumul provocat de incendiile de vegetație și deficitul comercial.
„Guvernul nostru a înțeles înaintea multora că America își va transforma toate relațiile comerciale, că va impune o serie de tarife chiar și celor mai apropiați aliați și că va folosi integrarea economică drept armă”, a spus premierul. „Am înțeles că, uneori, semnătura ei era scrisă cu creionul.”
O relație comercială de aproape 900 de miliarde de dolari
Statele Unite reprezintă, de departe, cea mai importantă piață de export pentru Canada, iar petrolul, autovehiculele și componentele auto se numără printre principalele categorii de produse exportate. Deficitul comercial al SUA față de Canada este determinat în mare măsură de importurile masive de petrol brut, în special din provincia Alberta.
„Canada alimentează creșterea economică a Americii: furnizăm 99% din importurile lor de gaze naturale, 85% din importurile de energie electrică și 60% din importurile de petrol brut”, a spus Carney în declarația pregătită. „Nu cred că își doresc să încetăm să le livrăm.”
În același timp, Canada este și cel mai mare cumpărător de bunuri și servicii americane, dacă este exclusă Uniunea Europeană, potrivit datelor Departamentului Comerțului din SUA.
Sprijin politic și public pentru ripostă
Premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a rupt zilele de tăcere și și-a exprimat sprijinul pentru strategia lui Carney de a răspunde dolar pentru dolar. Într-o scrisoare trimisă premierului la începutul săptămânii, dar publicată abia sâmbătă, Ford a subliniat că resursele energetice și mineralele critice ale Canadei reprezintă puncte importante de negociere și a sugerat inclusiv tarife suplimentare pentru produse provenite din state americane „importante politic” pentru Trump, precum Florida, Texas, Iowa și Wisconsin.
„Produsele din aceste state trebuie să simtă întreaga forță a răspunsului Canadei”, a scris Ford, care s-a mai confruntat cu Trump în disputele privind taxarea energiei electrice exportate din Ontario și a finanțat campanii publicitare anti-tarife în Statele Unite.
Sondajele arată că premierul beneficiază de un sprijin larg pentru această abordare. Un sondaj publicat în această săptămână de Leger Marketing arată că 56% dintre canadieni vor ca guvernul „să adopte o poziție fermă și să nu mai facă nicio concesie”.
Același sondaj indică sprijin și pentru măsuri precum taxe pe exporturile de energie către SUA sau impozite speciale pentru serviciile americane, inclusiv Netflix.
Jason Kenney, fost premier al provinciei Alberta și rival politic al Partidului Liberal condus de Carney, a lăudat decizia premierului de a întrerupe negocierile.
„Canada a făcut în mod clar un efort serios și de bună-credință pentru a obține mai multă stabilitate și un acces mai bun pe piață și rămâne pregătită să găsească un acord echitabil și echilibrat”, a scris Kenney pe rețelele sociale. „Dar nu ne vom preda umil în fața unei agresiuni economice și politice permanente.”