Un vapor de pasageri dispărut acum peste 150 de ani a fost descoperit de un vănător de epave
Publicat acum 1 ora si 39 minute
Invenția ecologică a unui laureat al Premiului Nobel, care obține apă curată din aerul uscat, în cazul în care sursele centrale de apă sunt întrerupte de un uragan sau de secetă, ar putea salva vieți pentru insulele vulnerabile. Invenția, realizată de chimistul Omar Yaghi, folosește un tip de știință numită „chimie reticulară” pentru a crea materiale proiectate molecular, care pot extrage umezeala din aer și pot colecta apa chiar și în condiții aride și deșertice, scrie The Guardian.
Atoco, o companie de tehnologie fondată de Yaghi, a declarat că unitățile sale, comparabile ca dimensiuni cu un container maritim de 6 metri și alimentate în întregime cu energie termică de calitate ultra-scăzută, ar putea fi amplasate în comunitățile locale pentru a genera până la 1.000 de litri de apă curată în fiecare zi, chiar dacă sursele centralizate de electricitate și apă sunt întrerupte de secetă sau de pagube provocate de furtuni.
Yaghi, câștigător al Premiului Nobel pentru chimie în 2025, a declarat că invenția va schimba lumea și va aduce beneficii insulelor din Caraibe, care sunt predispuse la secetă. El a adăugat că ar putea fi o soluție pentru țările care au nevoie să aducă apă comunităților izolate după uragane precum Beryl și Melissa, care au lăsat mii de oameni fără apă.
„Uragane precum Melissa sau Beryl au declanșat inundații puternice, distrugând case și culturi și afectând mii de vieți în Caraibe. Această devastare este o amintire puternică a nevoii urgente de a spori reziliența aprovizionării cu apă în zonele vulnerabile, în special în națiunile insulare mici, susceptibile la fenomene meteorologice extreme”, a spus Yaghi.
Invenția ar putea oferi o alternativă ecologică și sustenabilă la alte opțiuni de aprovizionare cu apă, cum ar fi desalinizarea, care poate reprezenta o amenințare pentru ecosisteme atunci când saramura concentrată este eliberată înapoi în ocean.
Luna trecută, un raport al ONU a afirmat că planeta a intrat într-o „eră a falimentului global al apei”, aproape trei sferturi din populația lumii trăind în țări clasificate ca fiind nesigure din punct de vedere al apei sau cu insecuritate critică a apei.
„Aproximativ 2,2 miliarde de oameni încă nu au acces la apă potabilă gestionată în mod sigur, 3,5 miliarde nu au acces la salubritate gestionată în mod sigur, iar aproximativ 4 miliarde se confruntă cu o penurie severă de apă timp de cel puțin o lună pe an”, se arată în raport.
În Grenada, națiune caraibiană formată din trei insule, devastată de uraganul Beryl în 2024, invenția lui Yaghi oferă o rază de speranță, în special pentru Carriacou și Petite Martinique, care au suportat cele mai mari consecințe ale dezastrului și se confruntă cu o triplă amenințare: furtuni, secetă și eroziune costieră.
„Capacitatea tehnologiei de a funcționa în regim off-grid folosind doar energia ambientală este deosebit de convingătoare pentru contextul nostru”, a declarat Davon Baker, oficial al guvernului din Carriacou și ecologist.
Carriacou și Petite Martinique, care încă resimt efectele uraganului Beryl, sunt nevoite să importe apă din Grenada pentru a face față anotimpurilor secetoase care par să devină din ce în ce mai intense și mai lungi în fiecare an.
„În prezent, luăm în considerare strategii cuprinzătoare de redresare și reziliență, iar tehnologia de captare a apei atmosferice dezvoltată de profesorul Yaghi abordează câteva provocări critice cu care ne confruntăm: costul ridicat și intensitatea emisiilor de carbon, precum și riscul de contaminare al importului de apă, vulnerabilitatea sistemelor centralizate la daunele provocate de uragane și necesitatea unor soluții descentralizate care să poată funcționa atunci când infrastructura tradițională eșuează”, a declarat Baker.
Yaghi, care a crescut într-o comunitate de refugiați din Iordania, a spus că a fost inspirat de greutățile pe care le-a îndurat într-o casă fără apă curentă sau electricitate. În discursul său de la banchetul Premiului Nobel, el și-a amintit că apa sosea în comunitatea sa din deșert de la guvern o dată la o săptămână sau două.
„Îmi amintesc șoapta prin cartierul nostru, «vine apa», și urgența cu care mă grăbeam să umplu fiecare recipient pe care îl puteam găsi înainte ca și cum s-ar opri curgerea”, spunea el.
Descriind invenția drept „o știință capabilă să reimagineze materia”, el i-a îndemnat pe lideri să „îndepărteze barierele, să protejeze libertatea academică” și să „primească bun venit talentelor globale”.
„În ceea ce privește clima, ceasul acțiunii colective a sosit deja. Știința este aici. Ceea ce avem nevoie acum este curajul, un curaj la înălțimea sarcinii, pentru a putea oferi următoarei generații nu doar captarea carbonului, ci o planetă demnă de speranțele lor”, a spus el.