Revoltă fără precedent împotriva taxelor. Sute de primari vin la București. Marți, grevă în peste 1.300 de comune

Ce mesaje i-au transmis 3 primari lui Ilie Bolojan, cu câteva ore înainte de greva de marţi

Primarul comunei Vinderei, Ionuț Ghiur, a declarat luni seara, la Antena 3 CNN, că "adevărata risipă este în administraţia publică centrală" şi i-a transmis premierului României, Ilie Bolojan, că "acolo trebuie să umble". Totodată edilul PSD a vorbit despre problemele cu care se confruntă în localitatea pe care o conduce, unde a decis să oprească iluminatul public până în aprilie. Locuitorii din opt sate vor rămâne fără apă potabilă şi canalizare, a mai spus oficialul. În timp ce un primar din Argeş i-a recomandat şefului Guvernului să se încaseze mai mult din TVA şi din impozitul pe profit, un edil din judeţul Dâmboviţa a subliniat că Ilie Bolojan "ar avea mare avantaj dacă ar iniţia un dialog cu noi (n.r.: primarii de comune)".

Mesajele a 3 primari de comune către prim-ministrul României, înainte de greva de marţi

"Pentru domnul premier, ceea ce se face acum  nu este reformă, iar adevărata risipă este în administraţia publică centrală şi în agenţiile şi societăţile în care acţionar este statul român – acolo trebuie să umble", a declarat Ionuț Ghiur, primarul comunei Vinderei, judeţul Vaslui, luni seara la "Decisiv", cu Cătălina Porumbel.

"Eu l-aş ruga pe prim-ministru, în primul rând, să se încaseze mai mult din TVA şi din impozitul pe profit. Noi, la nivelul actual, încasăm 30%, dacă am reuşi să ajungem la 40%, noi, statul român şi prin Ministerul de Finanţe, toate aceste găuri ar dispărea şi administraţia publică locală ar fi mai degrevată de aceste probleme", a spus Nicolae Dascălu, primarul comunei Mărăcineni, judeţul Argeş.

"Eu i-aş transmite domnului Bolojan, pentru că a fost şi dânsul primar, dar nu ştiu ce soartă avem noi, că toţi cei care au fost primari n-au făcut mai nimic pentru comunităţile locale şi l-aş ruga pe domnul Bolojan să consulte structurile asociative, pentru că noi, poate sunt lipsit de modestie, primarii de comune suntem talpa ţării. Ar avea mare avantaj dacă ar iniţia un dialog cu noi, dar să şi înţeleagă lucrurile care se întâmplă la nivelul comunei, nu la nivelul Oradei", a menţionat Dorinel Soare, primarul comunei Niculeşti din judeţul Dâmboviţei.

Primarul care îl acuză pe Bolojan că a pus populaţiei "taxe draconice"

"Da, la această oră deja iluminatul trebuia să funcţioneze de aproape o oră: comuna este în beznă, opt sate avem în beznă. Nu a fost o decizie uşoară pentru mine, dar a fost o decizie necesară şi sper ca în următoarele două luni să reuşesc să fac economie de 40 - 50.000 de lei, pe care îi voi duce să plătesc apa şi canalizarea", a declarat Ionuț Ghiur, primarul comunei Vinderei, judeţul Vaslui.

Întrebat de moderatoarea emisiunii "Decisiv", Cătălina Porumbel, cât costă apa şi canalizarea în comuna Vinderei, edilul PSD a răspuns:

"Factura pe luna decembrie la apă şi la canalizare a fost de 36.700 lei, pe luna ianuarie – 38.000 lei şi ne aşteptăm pe februarie – undeva la 27.700. Apa şi canalizarea, e vorba de energia electrică. Iar noi am primit în ianuarie cote defalcate de pe impozitul pe venit – 25.000 de lei, iar în februarie – 39.000 de lei şi mai avem sumele defalcate de încasat pentru taxa pe valoare adăugată (...), însemnând 70.000 de lei pentru comuna Vinderei. Bani foarte puţini pentru a asigura funcţionarea şi utilităţile, nu mai vorbesc de salarii".

La întrebările "Nu aveţi bani din impozitele plătite de locuitori? Ce v-au spus oamenii?", primarul Ionuț Ghiur a declarat: "Gradul de colectare a impozitelor este undeva la 20-28% faţă de anul trecut, oamenii nu plătesc din mai multe motive, unii nu au cu ce plăti, alţii aşteaptă modificarea legislaţiei, că aşa au spus guvernanţii noştri: că vor modifica legislaţia ;i vor scădea impozitele cu 50%. Oamenii, cei mai mulţi dintre ei, au înţeles situaţia cu iluminatul public, dar nu înţeleg situaţia cu apa şi canalizarea. Apa şi canalizarea sunt necesare şi va trebui să le furnizăm în orice condiţii".

Întrebat de prezentatoarea Cătălina Porumbel dacă este în aceeaşi situaţie ca edilul PSD din Vinderei, Nicolae Dascălu, primarul comunei Mărăcineni, judeţul Argeş, a spus:

"Din fericire, nu pot să spun că sunt în aceeaşi situaţie: la nivelul localităţii noastre, momentan, susţinem toate serviciile necesare, dar aşteptăm bugetul, fiindcă avem foarte multe poiecte pe care vrem să le derulăm. 

Şi, după cum bine ştiţi, atâta timp cât bugetul nu se aprobă, mergem cu 1/12 din cheltuiala anului anterior. Deci, nu ştiu care este situaţia sau ce îşi doresc guvernanţii noştri de amână atâta timp aprobarea bugetului. Probabil ca să reducă deficitul: necheltuind bani, reducem deficitul, iar o păcăleală. Vom spune că am redus deficitul, dar, de fapt, nu am cheltuit bani. 

La întrebarea "Câţi angajaţi aveţi în primărie, domnule Dascălu?", edilul a răspuns astfel: "Eu am 27 de angajaţi la o localitate cu 5.400 de locuitori, la Evidenţa Populaţiei, dar, în definitiv, suntem peste 10.000 şi nu se iau în calcul decât cei de la Evidenţa Populaţiei. Avem peste 2.000 de locuinţe la poziţia străinaşi, adică cetăţeni care au locuinţa în localitate la noi, într-adevăr, plătesc taxe şi impozite, dar, de fapt, ei nu figurează pentru a ne ajuta cu numărul de angajaţi".

Primarul comunei Niculeşti din judeţul Dâmboviţei, Dorinel Soare, susţine că USR a făcut cel mai mare rău României şi că, în prezent, continuă să facă rău întregii ţări.

"Miniştrii USR-ului, arătaţi-mi dacă au făcut ceva bun începând cu doamna de la Ape, începând cu doamna Ţoiu, care să mă ierte Dumnezeu, dar nu este pentru funcţia pe care o are, întrucât aveam destui oameni competenţi în asemenea funcţii şi nu mai vorbesc de domnul Miruţă", a declarat Dorinel Soare, primarul comunei Niculeşti, judeţul Dâmboviţei, în cadrul emisiunii Decisiv, cu Cătălina Porumbel, la Antena 3 CNN. 

Primarul comunei Straja: "Impozitele pe clădiri şi terenuri au crescut chiar şi cu 80%. Oamenii nu au de unde să plătească"

Primarul comunei Straja din Judeţul Suceava, Mihai Juravle, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că în unele cazuri, impozitul pe clădiri sau terenul a crescut chiar şi cu 80%, iar locuitorii nu au de unde să plătească, având în vedere atât scumpirile venite la numeroase produse, dar şi pentru că salariile şi pensiile sunt fie scăzute, fie impozitate. În plus, legat de reforma administrativă el a spus că, în prezent, funcţionează la mai puţin de jumătate din organigramă. "În Primăria comunei Straja 20 de persoane angajate dintr-un număr maxim de 43 de persoane", a menţionat politicianul.

Întrebat de prezentatorul Antena 3 CNN, Sergiu Cora, despre taxele şi impozitele locale, dar şi de reforma din administraţie şi, implicit, cum se raportează la aceste măsuri de austreritate, edilul comunei Straja a răspuns astfel: "Voi veni cu câteva date concrete, pentru că, dacă anul trecut am avut un grad de colectare bun, să spunem, anul acesta deja începem cu un handicap şi începem cu handicapul de 30-40%, specific la Staja – avem o reducere cu 36% mai puţin decât anul trecut 2025, doar în luna ianuarie. Şi atunci, cred că diferenţa deja se vede: gradul de colectare este mult mai mic decât în 2025, ceea ce face ca administraţia locală să funcţioneze foarte, foarte greu".

Ulterior, Mihai Juravle a mai făcut următoarele precizări: "Aici ar fi pe măsura luată de domnul Bolojan pe mărirea acestor taxe şi impozite locale, pentru că a căzut pe noi, pe primari. Chiar dacă în comuna Straja noi am mărit cu minimum, cât s-a putut, minimum legal, prevăzut de Legea 239 din 2025 şi Codul Fiscal. Iar acest minimum, totuşi, a creat destul de multe majorări de taxe şi impozite. Singura reducere, să-i spunem aşa, ar fi cea în care s-a redus la capacitatea cilindrică a maşinilor de peste 2.000 capacitatea cilindrică a maşinilor de peste 2.000 cm³ (cmc). Dar câte maşini sunt cu o capacitate cilindrică de peste 2.000 cmc în localităţile noastre? Şi... spun aici: localităţi învecinate cu comuna Straja".

"Baza de calcul, noi am păstrat-o la minimum şi aşa au făcut şi alţi colegi de-ai noştri, dar repulsia populaţiei a venit asupra noastră, asupra primarilor, indiferent de partid, pentru că ne confruntăm cu această situaţie. În Consiliul Local am discutat aspecte legate de mărirea taxelor şi impozitelor şi nu am putut interveni decât la acele taxe speciale, care ţin de Consiliul Local. În rest, taxele sau impozitele pe clădiri, terenuri s-au majorat foarte, foarte mult şi din această cauză gradul de colectare este foarte, foarte mic", a mai explicat primarul comunei Straja.

Rugat să dea un exemplu privind majorarea impozitului, Mihai Juravle a spus: "Vă daţi seama că în zona noastră sau în localităţile, în comunele din zona de munte foarte puţini au maşini cu o capacitate cilindrică mare, dar terenurile, clădirile s-au majorat cu 70-75%, chiar 80% şi, atunci, oamenii nu au de unde să plătească. Şi se vede acest lucru, v-am făcut o comparaţie clară cu anul 2025 şi anul 2026 - luna ianuarie".

Pe de altă parte, politicianul a tras un semnal de alarmă în legătură cu proiectele finanţate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că se pierd mulţi bani. 

La întrebarea "Ce înseamnă mai puţini bani colectaţi?", edilul comunei Straja a răspuns: "Mai puţini bani colectaţi – este o problemă doar la Straja sau în judeţul Suceava, ci în întreaga ţară. Mai puţini bani colectaţi înseamnă cofinanţări sau proiecte pierdute, pentru că nu vom avea de unde să asigurăm cofinanţarea proiectelor din PNRR şi avem destul de multe, avem câteva milioane de euro în implementare în comuna Straja.

Vedem altceva: puterea de cumpărare a scăzut foarte, foarte mult. Salariile şi pensiile – la fel: sunt fie impozitate, fie scăzute. Riscul de a pierde banii din PNRR, şi nu este din cauza comunei Straja sau din cauza comunelor din judeţul Suceava, dacă vom pierde bani din PNRR – pentru că vedem că unele măsuri, şi aici aş vrea să ajung la punctul doi pe care dumneavoastră l-aţi spus: cu personalul din administraţie sau reforma administrativă: avem în comuna Straja, în Primăria comunei Straja 20 de persoane angajate dintr-un număr maxim de 43 de persoane.

Deci, funcţionăm în momentul de faţă la mai puţin de jumătate din organigramă. Ce să mai reduc dacă fiecare coleg este pe compartimentul lui? Post unic. Am în momentul de faţă şase utilaje cu trei şoferi. Îmi este foarte greu să mă descurc! Două microbuze – din care doar un singur şofer am angajat ca specialist, şofer de microbuz, ca să conducă şi celălalt microbuz stă pe dreapta, pentru că legea nu îmi permite să mai angajez încă un şofer de microbuz şcolar. Şi situaţia aceasta nu este doar la Straja, mai am şi alţi colegi care au această situaţie: nu pot angaja".

Replica unui lider PNL pentru primarii supărați pe taxele lui Bolojan: ”Nu e un capăt de țară” 

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a reacționat luni la revolta primarilor împotriva taxelor mărite prin decizia Guvernului Bolojan, afirmând că nu este "un capăt de ţară" dacă că sunt edili nemulţumiţi.

Fenechiu a subliniat că premierul Ilie Bolojan a transmis "foarte clar" că toată lumea trebuie "să pună osul într-un fel sau altul", iar lucrurile vor fi înţelese "până la urmă".

"Toţi primarii sunt nemulţumiţi dacă iei nişte bani, dacă nu le dai drumul la nişte proiecte. Bolojan a spus-o foarte clar: toată lumea trebuie să pună osul, într-un fel sau în altul. Deci, din punctul ăsta de vedere, faptul că sunt şi primari nemulţumiţi nu e niciun capăt de ţară, nu e nici ceva spectaculos, pentru că primarul, înainte de orice, este primar. 

Vedeţi foarte bine că şi în Asociaţia municipiilor, oraşelor şi comunelor se realizează diverse decizii transpartinice pentru că este vorba de bani şi este vorba de investiţii", a declarat Fenechiu, la Senat.

El a adăugat că în mandatul trecut au fost "foarte mulţi" bani pentru administraţia publică locală, care, în prezent, nu mai pot fi acordaţi și că "unui primar care s-a învăţat cu foarte mulţi bani îi va fi greu să gestioneze cu mai puţini bani, să facă restructurare de personal, să prioritizeze proiecte".

Mai multe detalii aici.

Un celebru primar PSD îi ia apărarea lui Bolojan: „Nu avea încotro. A moștenit o situație dezastruoasă”

Constantin Toma, primarul social-democrat al municipiului Buzău, a declarat, la Antena 3 CNN, că premierul Ilie Bolojan nu trebuie învinovățit pentru măsurile de austeritate, deoarece nu avea încotro.

Edilul a adăugat că prim-ministrul a moștenit o „situație dezastruoasă” și că, datorită măsurilor luate până în prezent, România a reușit să evite o „nenorocire”.  

„Trebuie să îl executăm pe premierul Ilie Bolojan că e vinovatul principal? După părerea mea nu este așa. Nu avea încotro. A moștenit o situație dezastruoasă, 9,3% acel deficit, ar dacă anul ăsta nu ne apropiem de acel 6,2% blocăm și capacitatea noastră de a lua împrumuturi și nu vom mai putea plăti nici salarii, nici pensii și nu vom mai primi nici fonduri europene”, a spus primarul. 

Ionuț Ghiur, primar PSD: „În momentul ăsta PSD este un partid împotriva reformelor”

Ionuț Ghiur, primarul social-democrat al comunei Vinderei, a declarat, la Antena 3 CNN, că în acest moment partidul din care face parte este „anti-reformă”. El a acuzat PSD că după ce a blocat reforma pensiilor magistraților, acum o blochează și pe cea a administrației locale. Edilul a explicat că el lucrează la primărie cu jumătate din angajații din organigramă, a redus și cheltuielile cu salariile, dar mai jos de atât nu poate merge. 

„Eu mă împotrivesc? Eu am redus de la 25 (de angajați n.red) la 14, mai jos nu pot să reduc. PSD o blochează (reforma administrației publice n.red). În momentul ăsta PSD este un partid împotriva reformelor. Care-i problema dacă sunt de la PSD? Asta e realitatea. Au blocat la CCR modificarea pensiilor speciale, au blocat foarte multe reforme”, a spus edilul. 

Edilul este înfuriat că a ajuns să taie curentul în cele opt sate pe care le administrează deoarece certurile din Coaliție au amânat adoptarea bugetului. 

„Începând din această seară întrerupem iluminatul public în cele opt sate ale comunei noastre. În ceea ce privește cele șase gospodării de apă pe care le avem în cele opt sate ale comunei Vinderei am fost debranșați de la energia electrică pentru neplata facturilor, un rest de 6.000 dintr-o factură de 17.000 de lei, încă de vineri. Azi am reușit, că ne-au intrat cotele pe impozitul pe venit, să ne plătim datoriile. 

Iluminatul public în comuna Vinderei, am făcut astăzi calculele, următoarea factură e de 28.000 de lei. Cam așa sunt facturile noastre lunare.  

Primăria Vinderei are opt sate, are în organigramă 25 de posturi, minim 22, din care ocupate 14 posturi. În 2025 am redus fondul de salarii de la 1,7 milioane la 1,5 milioane, iar ne-am propus anul ăsta să îl reducem la 1,3 milioane. 

Am ajuns să nu avem bani pentru că nu avem bugetul aprobat. Plătim 1/12 din capitolele de anul trecut, iar facturile sunt mult mai mari”, a spus Ionuț Ghiur. 

În platoul Antena 3 CNN s-a aflat și consilierul pentru reformă al premierului, Vlad Gheorghe, care a spus că de vină pentru neadoptarea bugetului sunt cei de la PSD. „Dacă puteam să le aprob eu bugetul îl aprobam, dar bugetul se aprobă în Coaliție. Domnul Bolojan a cerut de două săptămâni aprobarea bugetului, e nevoie de ceilalți parteneri, respectiv de cei de la PSD”, a spus el. 

În replică, primarul i-a atras atenția că nu primarii ar trebui să suporte consecințele neînțelegerilor din Coaliție. 

„Nu vă supărați, nu e treaba noastră a primarilor că dumneavoastră nu vă înțelegeți în Coaliție. Eu nu am șef, domnul președinte Grindeanu e în aceeași situație ca și premierul Ilie Bolojan. Această Coaliție nu trebuie să facă experimente pe spatele românilor. Dumneavoastră ați mărit impozitele locale, nu v-ați înțeles în Coaliție, azi dați semnale contradictorii, oamenii nu mai plătesc, iar noi primarii suntem puși în această situație”, a mai spus Ghiur. 

„E o distrugere a autonomiei locale fără precedent”. Ilie Bolojan va sta față în față cu peste 500 de primari

Emil Drăghici, directorul Asociației Comunelor din România, a declarat că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan duc la o distrugere „fără precedent” a autonomiei locale. 

„Măsurile luate de Guvern sunt total anacronice. De fapt, sunt semnalate în aceeași măsură și de către senatori și deputați care spun că nici ei nu știu ce se adoptă la nivelul Guvernului și ce vor fi puși să aprobe. Suntem într-o situație cu totul și cu totul de excepție. Aseară am supus aprobării ca să sesizăm Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa cu privire la încălcare autonomiei locale. N-aș spune că e încălcare, e o distrugere, o degradare a autonomiei locale fără precedent. Se degradează de la zi la zi viața comunelor. Noi suntem de ani de zile cu număr de personal la jumătate față de orașe, cu același număr al locuitorilor, cu resurse financiare foarte, foarte reduse și cu proiecte care sunt trase pe dreapta până când o vrea Măria sa să le dea drumul”, a spus acesta. 

Premierul Ilie Bolojan a confirmat că va participa, marți, la Palatul Parlamentului, la reuniunea Asociației Comunelor, unde va sta față în față cu aproximativ 500 de primari, potrivit lui Emil Drăghici. 

„Niciodată n-am avut această cerere așa de mare: 'Domnule, vrem să fim acolo, nu mai suportăm'. Eu cred că dacă ar fi fost săptămâna viitoare, trebuia să umplem pavilionul expozițional, veneau toți primarii comunelor din România. Așa ceva nu s-a mai întâmplat și efectiv trebuie să înțeleagă de faptul că hotărârile se iau împotriva locuitorilor României”, a spus președintele Asociației. 

Primar: Un salariu de 6.000 de lei pe lună pentru un primar mi se pare o mare jignire

Primarul comunei Albota, Ion Dumitru, a declarat, la Antena 3 CNN, că măsurile pregătite de Guvernul Bolojan pentru administrația publică sunt cele mai dificile din cei 30 de ani de când este edil. De asemenea, el a declarat că să fii primarul unei comune cu 5.000 de locuitori și să câștigi un salariu de 6.000 de lei pe lună este „o mare jignire”. 

„Am 30 de ani de primărie, opt mandate. N-am trăit această perioadă niciodată, nici chiar cu domnul Băsescu. Rău, rău, cel mai rău. Dar ce se întâmplă acum e ceva de groază. Ba nu ne mai dă cotele din sumele defalcate. Un primar cu 5000 de locuitori, să ai 6.000 lei pe lună mi se pare o mare jignire. Noi nu ieșim să facem grevă”, a spus primarul. 

Edilul a declarat că a construit o sală de sport cu două milioane de euro în comună, care însă stă nefolosită, deoarece nu a primit permisiunea să angajeze un administrator. 

„Ni s-au blocat posturile. Eu zic că dacă suntem primari, dacă avem responsabilități, cunoaștem legea. Dă-mi, domnule, voie să angajez om ca să funcționez, pentru că patru ani de zile m-am chinuit cu această sală și acuma stau să mă uit la ea”, a spus edilul. 

Mesajul unui primar pentru Ilie Bolojan: „Să facă ce are de făcut, dar în primul rând să ne consultăm”

Radu-Florin Abrudan, primarul comunei Ciucea, i-a transmis premierului Ilie Bolojan să „facă ce are de făcut” în ceea ce privește reforma administrației publice, dar să se consulte cu edilii din țară înainte de a adopta măsuri care îi vizează. 

„Să aibă gândul cel bun, să facă ce are de făcut, dar în primul rând să ne consultăm pentru a lua deciziile cele mai bune, pentru că suntem oameni de administrație”, a spus edilul la Antena 3 CNN, întrebat ce mesaj are pentru premier. 

Primarul a adăugat că mai multe comune din țară au încasat mai puțini bani la bugetul local, deoarece oamenii nu și-au plătit taxele și majorate. 

„Din păcate, având o incertitudine la început de an și faptul că cetățenii încă nu știu exact ce o să se întâmple cu taxele și impozitele la bugetele locale din primăriile din țara aceasta s-au încasat destui de puțini bani și atunci bineînțeles că până la adoptarea bugetului local, banii care ajută pentru a plăti facturile de utilități sunt banii care încasăm de la cetățeni, iar dacă acești bani lipsesc, pentru că ei nu vin să plătească, cu siguranță că unii dintre colegi au probleme în a-și achita dările către anumite instituții și anumite servicii”, a spus Abrudan. 

În ceea ce privește concedierile care vor urma după adoptarea reformei administrației, edilul a spus că cere Guvernului să permită o abordare de la caz la caz, nu să impună un procent unitar de disponibilizări. 

„Mulți dintre colegii mei cu care am discutat îmi spuneau că organigrama lor nu este plină și atunci mulți dintre ei nu o să aibă de suferit, însă sunt și cazuri în care o să trebuiască să facă acest lucru. Nu știm exact încă ce o să se întâmple, nu știm exact care o să fie modalitatea prin care o să dea oamenii afară. Dar fiecare comunitate până la urmă are un specific anume. Chiar ieri vorbeam cu un coleg care a reușit să facă o sală de sport în valoare de 2 milioane de euro din fonduri europene și e blocat postul, nu poate să angajeze un om pentru a gestiona acea investiție. Lucrurile trebuie luat individual pe fiecare comunitate și văzut exact unde sunt probleme și unde nu. Nu trebuie să fie ceva unitar, trebuie să fie ceva local, fiecare să spună unde au nevoie și de unde pot tăia”, a explicat primarul la Antena 3 CNN. 

„Nu mai plătesc”. Primarii spun că oamenii refuză să plătească taxele majorate

Edili din toată țara spun că nemulțumirea socială crește, după majorarea taxelor și impozitelor locale, iar oamenii din comunele pe care le administrează refuză să își mai plătească taxele. Primarul comunei Matca, Marin Gheorghe, a declarat, la Antena 3 CNN, că și primăria pe care o conduce a încasat mai puține taxe anul acesta decât se aștepta. 

„Oamenii nu mai plătesc. Vine un cetățean la mine, un bătrân de peste 70 de ani și spune așa 'Eu am plătit anul trecut pe casa mea 80 lei, acuma trebuie să plătesc 180 lei. Nu am acești bani de unde să-i plătesc, ce fac? Și i-am spus 'Domnule, eu nu am ce să fac. Este o lege, noi trebuie să o respectăm'. Tot auzim că se poate da înapoi. Nu e adevărat. Când este o lege, trebuie respectată legea. Nu poate să facă primăria cu Consiliul Local să dea înapoi aceste taxe, să ajungă la jumătate. Tot printr-o lege ar trebui să revenim la normalitate. (...) Guvernul actual trebuie să înțeleagă lucrul acesta. Când pui un bir deodată peste 100% pe capul oamenilor, oamenii nu mai plătesc”, a spus edilul la Antena 3 CNN. 

Primarul a declarat că este „posibil” să rămână fără bani și a adăugat că în jurul comunei sale sunt alte 20-30 de localități care nu au bani în acest moment nici ca să plătească salariile angajaților. 

Gheorghe Marin a adăugat că și concedierile pregătite de Guvernul Bolojan vor afecta activitatea primăriilor. 

„De jumătate de an tot se vorbește de această reformă. O așteptăm și noi să vedem în forma finală cum va fi. Ce am înțeles noi va fi 30%, dar nu mai mult de 20% din efectivul pe care îl avem la ora actuală. Dacă va fi așa cum spun dânșii, va fi încă o dată grav de tot pentru noi ca să mai putem veni în sprijinul cetățenilor. E o comună mare, cu multe provocări, în care dacă nu ai personal calificat și bun, nu ai cum să-ți faci treaba, cum să-ți desfășori activitatea”, a spus edilul. 

Asociația Comunelor din România sesizează Consiliul Europei

Plenul Asociației Comunelor din România a votat, în unanimitate, să sesizeze Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei pentru „încălcarea autonomiei locale” de către Guvernul Bolojan prin măsurile adoptate care vizează administrația publică. 

„Niciodată nu au fost măsurile atât de draconice”. Sute de primari vin la București să se întâlnească cu premierul Ilie Bolojan

Sute de primari sunt în drum spre București pentru a-l convinge pe Ilie Bolojan să modifice reforma administrației publice, pregătită de Guvern. Aceștia se vor întâlni la reuniunea Asociației Comunelor din România, care are loc la Palatul Parlamentului. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, a explicat, la Antena 3 CNN, că în paralel cu această discuție, peste 1.300 de comune din țară vor da startul unei greve de avertisment. Este fără precedent. Emil Drăghici a spus că niciodată măsurile pregătite de un Guvern pentru administrația locală nu au fost „atât de draconice”. 

Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, reprezintă 2.862 de comune și primarii lor. „Toate aceste măsuri au făcut să umple sala chiar și mâine la întâlnire să vină încă vreo 200 de colegi în plus și mi-e tare teamă că voi fi forțat împrejurări să umplem pavilionul expozițional, pentru că toți primarii comunelor din România sunt tare supărați și îndurerați de ceea ce se întâmplă statul românesc”, a spus el la Antena 3 CNN.

Acesta susține că Guvernul încalcă autonomia locală și contribuie la „degradarea” satului românesc.  „Mâine, timp de două ore, sunt în grevă toate primăriile comunelor din România. Nu s-a mai întâmplat. Niciodată n-au fost măsurile atât de draconice, luate împotriva noastră, trebuia să fim consultați, pentru că aceste măsuri sigur ar fi avut un alt suport, dacă se ținea seama și de aportul nostru.”

Emil Drăghici a criticat și faptul că impozitele și taxele locale au fost majorate prea din scurt. „Problema să știți că n-a fost neapărat nivelul mare, mai degrabă data la care a fost luată măsura, (...) trosc, ți-au pus-o piept, mergeți cu ea înainte.”

Revoltă fără precedent în rândul primarilor. Edilii pregătesc o grevă de avertisment în peste 1.300 de comune

Este revoltă fără precedent în administraţia locală. Sute de primari vin la București pentru a discuta cu premierul Ilie Bolojan la Adunarea Generală a Asociației Comunelor, care va avea loc la Palatul Parlamentului. Edilii sunt nemulţumiţi de planurile Guvernului legate de reforma administraţiei şi ameninţă cu greva generală în cazul în care aceasta va fi adoptată. Deja de mâine începe o grevă de avertisment în peste 1.300 de comune din ţară. 

Greva de avertisment va avea loc marți, între orele 10:00-12:00, exact în timpul întâlnirii premierului Ilie Bolojan cu primarii care vor fi prezenți la  Adunarea Generală a Asociației Comunelor de la Palatul Parlamentului. Data grevei generale este setată să aibă loc în ziua imediat ulterioară adoptării în Guvern a reformei administrației publice, amenință primarii. 

Proiectul de lege pe care l-a pregătit Executivul pentru administrația publică locală și centrală stârnește furie printre primari. Concret, edilii vor fi nevoiți, după ce Executivul își asumă răspunderea pe această lege, să concedieze angajați, inclusiv polițiști. Reforma prevede că la nivelul unităților administrativ-teritoriale numărul maxim de posturi va fi redus cu 30%, însă proiectul precizează că această măsură nu poate duce la eliminarea a mai mult de 20% din posturile ocupate în prezent. După publicarea legii, prefecții vor avea la dispoziție 20 de zile pentru a comunica fiecărei primării noul număr maxim de posturi.

De asemenea, Guvernul a anunțat că primăriile nu vor mai primi bani în compensare de la centru, când rămân cu conturile goale, așa cum se întâmplă dintotdeauna. Până acum, primarii primeau 63% din cotele de TVA și impozitul pe venit încasat de la locuitori și firmele din localitățile lor, însă acum Guvernul nu le va mai da atât de mulți bani. Motivul? Banii încasați în plus din majorarea taxelor locale ar trebui să rămână autorităților locale și investiți în infrastructura locală. Însă sunt localități din țară în care oamenii nu plătesc aceste taxe și impozite majorate, iar edilii se plâng că trebuie să taie apa și curentul din lipsă de bani.