România a depus ultima cerere de plată din PNRR. Pîslaru: „Valoarea totală este de 6 miliarde de euro”

Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunțat că România a depus oficial, miercuri seara, ultima cerere de plată din PNRR către Comisia Europeană, cu o valoare totală de 6,04 miliarde de lei.

„În urmă cu doar câteva minute, în jurul orei 21:45 (miercuri noaptea, n.r.), România a depus oficial ultima cerere de plată din PNRR către Comisia Europeană. 6,04 miliarde euro este valoarea totală a cererii, înainte de deducerea prefinanţării. Valoarea netă pe care o solicităm este de 4.347.770.169 euro: 2.582.415.100 euro în fonduri europene nerambursabile şi 1.765.355.069 euro sub formă de împrumut.

Cererea cuprinde 104 ţinte şi jaloane, aferente reformelor şi investiţiilor din transport, energie, sănătate, educaţie, digitalizarea serviciilor publice, managementul apei şi al deşeurilor şi eficienţa energetică a locuinţelor", a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Printre proiectele şi măsurile evaluate la nivel naţional ca îndeplinite se numără extinderea reţelelor de apă şi canalizare, construirea şi dotarea de creşe, dezvoltarea centrelor de zi pentru copii, persoane cu dizabilităţi şi persoane vârstnice, achiziţionarea de ambulanţe, decarbonizarea încălzirii şi răcirii, renovarea energetică a clădirilor publice şi rezidenţiale, a precizat Pîslaru.

Cererea include şi investiţii în mobilitate durabilă, modernizarea şi digitalizarea sistemului vamal, măsuri de prevenire şi reducere a abandonului şcolar, precum şi modernizarea cadrului legislativ pentru gestionarea resurselor umane din administraţia publică.

Documentaţia transmisă cuprinde justificările şi documentele pentru cele 104 ţinte şi jaloane, declaraţiile de gestiune şi rezumatul auditurilor efectuate.

„Prin depunerea acestei cereri se încheie etapa transmiterii cererilor de plată din PNRR. Urmează acum evaluarea de către Comisia Europeană a ultimului pachet de reforme şi investiţii. Vom continua lucrul cu serviciile Comisiei pentru clarificarea tuturor aspectelor necesare.

Plata sumelor solicitate va avea loc după evaluarea Comisiei şi confirmarea îndeplinirii satisfăcătoare a ţintelor şi jaloanelor", a mai subliniat ministrul.

Alocarea PNRR este de 20,11 miliarde de euro, din care 13,57 de miliarde de euro granturi şi 6,54 de miliarde de euro împrumuturi, în conformitate cu ultima renegociere cu serviciile CE din luna august 2026.

Ce este PNRR și de ce este important pentru țara noastră

PNRR înseamnă Planul Național de Redresare și Reziliență. Este un program prin care Uniunea Europeană a dat bani statelor membre ca să-și repună economiile pe picioare după criza provocată de pandemia de COVID-19.

Banii vin dintr-un fond european comun, numit NextGenerationEU: Uniunea s-a împrumutat de pe piețe în numele tuturor țărilor, apoi a împărțit sumele mai departe.

O parte sunt granturi, adică bani nerambursabili, pe care nu trebuie să-i dai înapoi. Cealaltă parte sunt împrumuturi, cu o dobândă mult mai mică decât ar obține România pe cont propriu.

Iar pentru România, miza era uriașă. Zeci de miliarde de euro, cea mai mare sumă pe care țara a avut-o vreodată la dispoziție pentru investiții: autostrăzi, căi ferate, spitale noi, școli, creșe, clădiri renovate. Bani cu care se construiește ce nu s-a construit în decenii. 

Însă acești bani nu vin fără condiții. Ca să-i primești, trebuie să bifezi ținte și reforme. Reforme clare, la termene fixe. 

PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro – circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi.

Planul a fost renegociat și redus de trei ori: prima oară în decembrie 2023, ultima dată în iulie 2026. Valoarea totală a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi contabilizată integral drept „bani pierduți”, întrucât o bună parte reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate la termen.

Cât a încasat România până acum

Până la 12 august 2026, potrivit datelor MIPE, România încasase efectiv 12,97 miliarde de euro. O parte din fondurile UE au fost deja prinse în bugetul de stat pe acest an – 98,7 miliarde de lei venituri de la UE (4,8% din PIB), din care 33 de miliarde de lei din componenta nerambursabilă a PNRR. Anul viitor, veniturile din fonduri europene scad la 59 de miliarde de lei, pentru că PNRR dispare.

În această fază, problema nu mai este contractarea. Este finalizarea. La nivel național sunt active peste 15.000 de proiecte, iar aproximativ 4.500 de investiții nu erau încă recepționate la jumătatea lunii august. Diferența dintre „aproape gata” și „recepționat” este diferența dintre bani încasați și bani pierduți.

Pentru a limita pierderile din întârzieri tehnice minore, prin Legea nr. 141/2026 a fost introdus mecanismul recepției parțiale excepționale. Adică permite recepționarea părții esențiale a unei lucrări dacă restul reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului, cu finalizare în maximum 120 de zile.

Există, totuși, o limită: intervențiile care afectează rezistența, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficiența energetică nu pot fi încadrate aici. În paralel, prin OUG 21/2026, perioada de implementare a contractelor a fost prelungită, la cererea beneficiarilor, până la 31 august 2026.

Jaloanele obligatorii

Reformele legislative din PNRR nu au fost bifate deodată, ci în două valuri, la distanță de aproape o lună. 

Primul val a venit la începutul lui august 2026, când președintele Nicușor Dan a promulgat un pachet de legi-cheie: Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (jalonul 315), reforma care recompensează inspectorii ANAF și vamali în funcție de performanța la colectare (jalonul 197), legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, deblocarea fondurilor pentru primele de carieră didactică ale profesorilor și ratificarea Acordului de împrumut SAFE.

Al doilea val a venit pe 28 august, în ultimele zile dinaintea termenului-limită. Atunci au fost promulgate Legea integrității (ANI, jalonul 431), Legea hidrogenului, Legea dezinstituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități, Strategia națională pentru biodiversitate 2026–2030 și Legea privind închiderea operațională și financiară a PNRR.

Un jalon a rămas însă neatins chiar în acele zile: eliminarea celor 710 MW de capacități pe cărbune (jalonul 119). Pe 28 august, Guvernul Bolojan a decis oficial amânarea închiderii celor două grupuri energetice pe lignit de la Turceni și Craiova, de teamă ca municipiul Craiova să nu rămână fără căldură în iarna următoare. Amânarea înseamnă ratarea jalonului și o pierdere estimată la 100 de milioane de euro.

Jalonul 420 – Legea salarizării unice a fost cel mai dificil jalon. Și unul ratat.

Riscurile de neîndeplinire, materializate

Pe 28 august, premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat pierderile.

„Vom pierde niște bani pe două componente. Pe de-o parte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute. (...) Cea mai importantă este legea salarizării”, a declarat acesta.

Riscurile se împart în trei categorii, iar toate s-au concretizat.

Primul este riscul de execuție fizică. Pe A7, feroviar și A1 Margina–Holdea, întârzierile acumulate în ani nu au putut fi recuperate. Ce nu e gata la 31 august nu se plătește din PNRR.

Al doilea este riscul legislativ – și aici s-a produs eșecul central. Legea salarizării unice a picat. Președintele Nicușor Dan a numit discuțiile un eșec.

Bolojan a explicat costul dublei ratări pe energie, dând exemplul Craiovei.

„Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile și suntem în situația în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare”, spune el.

Guvernul a amânat închiderea grupurilor de la Turceni și Craiova, iar pierderea pe componenta de decarbonizare ar putea ajunge, potrivit premierului, la 100 de milioane de euro.

Al treilea este mutarea proiectelor de pe grant pe împrumut, cu efect de scumpire a finanțării.

„Avem componente pe autostrăzi, care au fost mutate de pe grant (...) tocmai pentru că aveam o probabilitate mare că nu vor fi finalizate”, a explicat Bolojan, care mai adaugă că diferența de cost este una directă: „Diferența este că erau împrumuturi cu o dobândă mică de 3% și noi trebuie să ne împrumutăm la dobânzi duble din piață”.