Peste 15.000 de pelerini sunt așteptați vineri la Mănăstirea Prislop, unde are loc o slujbă istorică: ceremonia de proclamare locală a canonizării părintelui Arsenie Boca. 30 de epsicopi ai Sfântului Sinod vor oficia Sfânta Liturghie , în timp ce credincioșii se vor putea închina la icoana nou-proclamatului sfânt, cunoscut de decenii drept „Sfântul Ardealului”. Până să ajungă însă la icoană trebuie să treacă testul aglomerației. Pe drumul până la Mănăstirea Prislop s-a format o coloană de mașini de șapte kilometri.
Odată ajuns la Mănăstirea Prislop, atmosfera este una solemnă, de rugăciune și recunoștință.
Evenimentul de proclamare locală a canonizării părintelui Arsenie Boca a început încă de joi seară cu slujba privegherii și culminează, vineri dimineață, cu Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de 30 de episcopi, membri ai Sfântului Sinod.
15.000 de pelerini sunt așteptați la Mănăstirea Prislop, iar pentru a se asigura că evenimentul decurge fără incidente, autoritățile locale au desfășurat 200 de polițiști, pompieri și jandarmi la lăcașul de cult. Pelerinii vor fi supravegheați și din aer, cu drone.
Drumul însă până la mănăstire este un adevărat test al nervilor. S-a format o coloană de șapte kilometri, iar zecile de mașini reușesc să avanseze câțiva metri la fiecare 20 de minute.
Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca, una dintre cele mai fascinante și mai controversate figuri ale spiritualității românești din secolul XX, va fi canonizat pe 4 februarie 2025 de Biserica Ortodoxă Română (BOR). Va deveni Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop și va fi sărbătorit în ziua de 28 noiembrie.
Arsenie Boca s-a născut Zian Boca pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vața de Sus, județul Hunedoara. De mic, a arătat o înclinație profundă către credință. Astfel, el a urmat Liceul Național Ortodox „Avram Iancu” din Brad, iar apoi și-a continuat studiile la Academia Teologică Ortodoxă din Sibiu, unde a obținut diploma în teologie.
Pentru că era și un talentat pictor, Arsenie Boca a urmat cursuri de pictură la Belle Arte în București, iar ulterior a studiat la Muntele Athos, unde a aprofundat cunoștințele despre monahismul ortodox.
A intrat în monahism în 1940, la vârsta de doar 30 de ani, iar atunci Zian a devenit Arsenie. Prima parte a vieții sale de călugăr și-a petrecut-o la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde a devenit stareț. Aici, predicile sale care atrăgeau numeroși credincioși l-au adus în vizorul autorităților comuniste. Arsenie Boca a fost arestat de mai multe ori și anchetat de Securitate.
Regimului comunist îi era teamă de puterea de influență pe care starețul o avea asupra credincioșilor și i s-a interzis chiar să mai slujească în biserici.
În 1949, Arsenie Boca s-a stabilit la Mănăstirea Prislop, unde a continuat activitatea sa duhovnicească. A restaurat biserica mănăstirii și a contribuit la viața spirituală a locului, atrăgând numeroși credincioși. Însă, din cauza persecuțiilor, în 1959 a fost obligat să părăsească mănăstirea și să trăiască în izolare.
Arsenie Boca a stârnit numeroase controverse de-a lungul vieţii sale și după moarte. Este considerat un sfânt al vremurilor noastre, însă în Arhivele fostei Securităţi există unele mărturii care îl descriu altfel.
În anii 1940 şi 1950 Arsenie Boca a fost suspectat că întreţinea legături cu membrii Mişcării Legionare. A fost chiar încarcerat pentru aceste acuzaţii, chiar dacă nu le-a recunoscut vreodată, potrivit notelor informative citate de Adevărul.
Alţi detractori ai duhovnicului afirmau că făcea parte dintr-o mişcare mistică.
Arsenie Boca a murit pe 28 noiembrie 1989 și a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop. După moartea sa, popularitatea sa a crescut enorm, iar mormântul său a devenit loc de pelerinaj pentru sute de mii de credincioși anual. Mulți oameni spun că au simțit ajutor divin după ce s-au rugat la mormântul său sau au citit învățăturile sale.
16 noi sfinți în Calendarul Ortodox din 2026
În total, 16 noi sfinți se vor regăsi începând cu 4 februarie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, însă Arsenie Boca este de departe cel mai cunoscut.
Potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat anul trecut canonizarea a 16 cuvioşi şi preoţi mărturisitori din secolul XX:
- Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie);
- Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
- Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
- Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
- Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie);
- Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
- Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
- Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie);
- Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
- Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
- Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
- Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
- Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai);
- Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);
- Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august);
- Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august);