Arsenie Boca, una dintre cele mai fascinante și mai controversate figuri ale spiritualității românești din secolul XX, va fi canonizat pe 4 februarie 2025 de Biserica Ortodoxă Română (BOR). Va deveni Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop și va fi cinstit în ziua de 28 noiembrie. Evenimentul are loc în săptămâna în care BOR sărbătorește 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie.
În total, 16 noi sfinți se vor regăsi începând cu 4 februarie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, însă Arsenie Boca este de departe cel mai cunoscut. Supranumit „Sfântul Ardealului”, el a fost preot, teolog, duhovnic și pictor bisericesc, având o influență profundă asupra credincioșilor datorită învățăturilor sale, vieții sale austere și harului pe care mulți i-l atribuie. De-a lungul vieții, Arsenie Boca a fost urmărit de regimul comunist, iar după moartea sa, a devenit un simbol al ortodoxiei românești.
Tinerețea și educația lui Arsenie Boca
Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vața de Sus, județul Hunedoara. Numele său la naștere a fost Zian Boca. De mic, a manifestat o înclinație profundă către credință și spiritualitate. A urmat Liceul Național Ortodox „Avram Iancu” din Brad, unde s-a remarcat prin seriozitate.
După terminarea liceului, și-a continuat studiile la Academia Teologică Ortodoxă din Sibiu, unde a obținut diploma în teologie. Datorită talentului său artistic, a urmat și cursuri de pictură la Belle Arte în București, iar ulterior a studiat la Muntele Athos, unde a aprofundat cunoștințele despre monahismul ortodox.
Drumul spre monahism și activitatea la Mănăstirea Sâmbăta de Sus
În 1940, Zian Boca a intrat în monahism, primind numele de Arsenie. La scurt timp după aceea, a fost trimis la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde a devenit stareț. Aici, sub îndrumarea sa, mănăstirea a cunoscut o renaștere spirituală, atrăgând numeroși credincioși dornici să-l asculte. Predicile sale erau apreciate pentru profunzimea lor, iar harul său duhovnicesc a făcut ca mănăstirea să devină un loc de pelerinaj.
În această perioadă, Arsenie Boca a fost persecutat de autoritățile comuniste, fiind arestat de mai multe ori și anchetat de Securitate. Regimul comunist îl considera periculos datorită influenței sale asupra populației. După o perioadă de detenție, i s-a interzis să mai slujească în biserici.
Anii de la Prislop și interdicțiile impuse de regimul comunist
În 1949, Arsenie Boca s-a stabilit la Mănăstirea Prislop, unde a continuat activitatea sa duhovnicească. A restaurat biserica mănăstirii și a contribuit la viața spirituală a locului, atrăgând numeroși credincioși. Însă, datorită persecuțiilor, în 1959 a fost obligat să părăsească mănăstirea și să trăiască în izolare.
A lucrat o perioadă ca pictor bisericesc la Biserica Drăgănescu din județul Giurgiu, unde a realizat fresce impresionante, încărcate de simbolism religios și mesaje profunde. Tot în această perioadă a scris și a transmis sfaturi duhovnicești celor care îl căutau.
Controversele legate de Arsenie Boca: legionarii și misticismul
Arsenie Boca a stârnit numeroase controverse de-a lungul vieţii sale și după moarte. Este considerat un sfânt al vremurilor noastre, însă în Arhivele fostei Securităţi există unele mărturii care îl descriu altfel.
În anii 1940 şi 1950 Arsenie Boca a fost suspectat că întreţinea legături cu membrii Mişcării Legionare. A fost chiar întemniţat pentru aceste acuzaţii, chiar dacă nu le-a recunoscut vreodată, potrivit notelor informative citate de Adevărul.
Un denunţ al unui informator al Siguranţei din 1947 arăta că preotul era „unul dintre cei mai înfocaţi legionari prin faptul că vara, în timpul vacanţei, se duc diferiţi legionari din judeţ şi din alte părţi, unde, sub pretextul că se distrează şi fac excursii, se duc şi ţin şedinţe în locuinţa acestuia”.
Alţi detractori ai duhovnicului afirmau că făcea parte dintr-o mişcare mistică. „Ne-a fost semnalat că face parte din organizaţia subversivă contrarevoluţionară antroposofică din RPR, bucurându-se de o mare apreciere din partea membrilor acestei organizaţii... Acest călugăr are «darul clarviziunii» şi după ce a intrat în gruparea antroposofică a făcut progrese rapide, participanţii la şedinţă au vorbit cu multă admiraţie faţă de acest călugăr”, arătau note informative ale Securităţii, din 1953.
Arsenie Boca afirma că nu era de acord cu acţiunile legionarilor. „Aflându-le starea politică le-am dat insistent sfatul de a se astâmpăra şi de a renunţa la pistol, la răzbunare şi alte păcate. I-am făcut să înţeleagă că stăpânirile se orânduiesc de sus, iar ce de jos nu au decât să le primească”, declara duhovnicul.
Moartea și moștenirea spirituală
Arsenie Boca a murit pe 28 noiembrie 1989 și a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop. După moartea sa, popularitatea sa a crescut enorm, iar mormântul său a devenit loc de pelerinaj pentru sute de mii de credincioși anual.
Mulți oameni spun că au simțit ajutor divin după ce s-au rugat la mormântul său sau au citit învățăturile sale. Biserica Ortodoxă Română îl va canoniza oficial pe 4 februarie 2025, în urma numeroaselor inițiative și solicitări venite din partea credincioșilor pentru recunoașterea sa ca sfânt.
Însemnătatea lui Arsenie Boca în prezent
În zilele noastre, Arsenie Boca rămâne una dintre cele mai influente figuri spirituale din România. Cărțile care conțin învățăturile sale sunt citite de mii de oameni, iar icoanele cu chipul său sunt prezente în multe case și biserici. Moștenirea sa continuă să inspire generații de credincioși, iar mesajele sale despre credință, iubire și smerenie sunt mai actuale ca niciodată.
Astfel, Arsenie Boca nu este doar o figură istorică, ci și un simbol al luptei pentru credință și al unei vieți trăite în slujba lui Dumnezeu.
16 noi sfinți vor apărea în calendarul ortodox
16 noi sfinți se vor regăsi, începând cu data de 4 februarie, în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Canonizarea celor 16 cuvioși și preoți mărturisitori din secolul XX a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române anul trecut, însă săptămâna aceasta are loc proclamarea lor publică.
Cei 16 noi sfinți și datele de prăznuire
- Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie);
- Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
- Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
- Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
- Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie);
- Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
- Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
- Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie);
- Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
- Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
- Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
- Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
- Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai);
- Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);
- Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august);
- Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).
Despre canonizarea lui Arsenie Boca se discută încă din 2019. Decizia a fost luată de Preafericitul Părinte Daniel, care a explicat că în teologia modernă canonizare nu înseamnă recunoașterea sfinției, ci înseamnă că persoana respectivă e dată ca model.
Ştiri video recomandate
