Înălțarea Domnului, numită în tradiția populară și “Ispas”, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Ea este celebrată la 40 de zile după Paște, întotdeauna într-o zi de joi, și marchează momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos S-a înălțat la cer în fața ucenicilor Săi. Evenimentul are o semnificație profundă pentru creștinii ortodocși și este însoțit de numeroase obiceiuri și tradiții păstrate în satele românești, dar şi de o rugăciune făcătoare de minuni. Anul acesta, Înălțarea Domnului are loc pe 21 mai, o dată cu semnificație specială, întrucât se suprapune cu Ziua Eroilor și cu prăznuirea Sfinților Constantin și Elena.
Înălţarea Domnului se sărbătoreşte la 40 de zile dupa Paşte
Înălțarea Domnului reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, fiind marcată cu cruce roşie și este prăznuită anual la 40 de zile după Înviere. În aceeași zi, în bisericile din toată România sunt comemorați eroii căzuți pe câmpurile de luptă, în urma unei hotărâri a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a stabilit ca sărbătoarea Înălțării Domnului să fie și Ziua Eroilor.
În 2026, Înălțarea Domnului pică pe 21 mai – o dată cu o semnificație aparte, întrucât coincide cu prăznuirea Sfinților Împăraţi Constantin și Elena. În această zi, peste 1,5 milioane de români își serbează onomastica, purtând nume derivate din Constantin și Elena.
În popor, Înălțarea Domnului mai poartă numele și de “Ispas”, un cioban bun la suflet care, ascuns după niște pietre, a fost martor al evenimentului. El a dus vestea mai departe, uimit de cele văzute.
Spre deosebire de Paști, când ouăle se înroșesc în Joia Mare, pentru Înălțarea Domnului, ouăle se vopsesc chiar în ziua sărbătorii. Este ultima zi din an în care se mai vopsesc și se împart ouă roșii.
Înălțarea Domnului este ultima ocazie din an de a mai vopsi ouă roșii. Sursa foto: Getty Images
Ouăle se duc la Biserică, iar la sfârșitul slujbei, unele se dau de pomană săracilor, iar restul sunt aduse acasă şi se mănâncă alături de cei dragi.
Semnificaţia sărbătorii
Conform tradiției creștine, în această zi Iisus Hristos s-a înălțat la cer, binecuvântându-și ucenicii pe Muntele Măslinilor, pentru a sta de-a dreapta Tatălui, încheind astfel prezența Sa pământească alături de ucenici și confirmând, în credința creștină, biruința asupra morții.
"(...). Înălțarea Domnului are și o altă semnificație: El ne cheamă pe toți să ne înălțăm deasupra lucrurilor obișnuite. De aceea, astăzi îi sărbătorim și pe eroi, pe cei care au murit pentru țară și s-au ridicat deasupra lucrurilor obișnuite ale vieții. Eroii sunt comoara noastră.
Societatea de astăzi ne cere mereu să consumăm și să facem abuz. Există foarte multe tentații și ispite, însă Dumnezeu ne cheamă astăzi să ne uităm spre cer. Hai să ne uităm și spre cer!
Să ne uităm la valorile spirituale, pentru că sufletul nostru merge sus și duce cu el tot ce am făcut bine și rău. Îndemnul meu este să citim mai mult din cuvântul lui Dumnezeu, să ne iubim aproapele, să sărbătorim viața și să ne ținem inimile sus", a spus părintele Vasile Ioana într-un interviu oferit pentru Antena 3 CNN.
Dincolo de dimensiunea religioasă, sărbătoarea este percepută ca un simbol al speranței și al continuității vieții spirituale. Pentru credincioși, Înălțarea Domnului este un moment de rugăciune și reculegere, dar și de cinstire a eroilor, fiind asociată în tradiția românească cu pomenirea celor trecuți la cele veșnice și cu păstrarea legăturii dintre generații.
Credincioşii se salută cu “Hristos S-a înăltat”
În ziua Înălțării Domnului, credincioșii ortodocși păstrează o tradiție veche, salutându-se cu formula “Hristos s-a înălțat!”, la care se răspunde “Adevărat S-a înălțat!”. Acest schimb de urări marchează bucuria sărbătorii și reafirmă credința în evenimentul central pe care îl comemorează Biserica.
Salutul este utilizat în mod obișnuit în familie, în comunități și în cadrul slujbelor religioase, fiind transmis din generație în generație ca parte a identității spirituale ortodoxe.
Pentru această sărbătoare specială gospodinele pregătesc bucate asemănătoare celor de Paște. Ouăle roșii, cozonacul și pasca sunt nelipsite de pe masa festivă, în jurul căreia se adună întreaga familie după slujba religioasă.
Alte tradiţii de Ispas
Unul dintre cele mai mari obiceiuri creştine este ca de sărbătoarea Înălţării Domnului, enoriaşii să meargă la biserică pentru a se ruga Tatălui Ceresc pentru sufletele celor adormiţi. În plus, se dau de pomană ouă roşii, cozonac, pască şi alte bunătăţi ca în ziua de Paşte.
O altă tradiţie de Ispas este vizitarea cimitirelor şi aprinderea lumânărilor la mormintele celor adormiţi dintr-un neam.
În unele zone ale ţării, de Înălţarea Domnului, se practică obiceiul cocorului sau zburătorului. Copiii confecţionează păsări de hârtie numite "cocţi" şi le aruncă în aer, simbilizând înălţarea Lui Iisus Hristos în Ceruri.
De Ispas, în funcție de zona României, oamenii poartă la brâu frunze de nuc, întrucât așa ar fi avut și Iisus Hristos în momentul ridicării la ceruri, și se lovesc ușor cu leuștean, pentru a fi feriți de boli.
Tot cu leuștean se bat și vitele pentru a fi sănătoase și a se îngrășa, iar la ferestre este pus pentru protecția casei. Din vârful cozilor animalelor se taie păr care se îngroapă într-un furnicar, deoarece așa vei fi sigur că vor fi mulți miei și viței.
Mai mult, de Înălțarea Domnului, gospodarii sfinţesc plantele de leac pe care le vor folosi tot timpul anului.
Potrivit tradiției, în această zi de mare sărbătoare nu este bine să dai nimic din casă, în special sare și foc, întrucât se spune că astfel de gesturi ar atrage pagube, certuri și supărări. De asemenea, nu se seamănă culturile, deoarece nu vor da rod.
Ştiri video recomandate
