Comisia Europeană avertizează că nivelul foarte scăzut al Dunării va afecta producția de energie nucleară din România și din celelalte state ale regiunii, dar spune că, pentru moment, nu există probleme privind siguranța aprovizionării cu electricitate. Bruxelles-ul monitorizează atent situația și este pregătit să convoace de urgență grupul european de coordonare, dacă riscurile se vor agrava.
„Continuăm să urmărim şi să monitorizăm foarte atent situaţia din Ungaria, precum şi din România, Bulgaria şi alte ţări din regiune. Nivelul scăzut al apelor Dunării va avea în mod clar un impact asupra producţiei de energie nucleară de-a lungul fluviului, astfel încât această situaţie afectează mai multe state membre. "ENTSO-E (Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică) s-a mobilizat şi este acum în strânsă legătură cu toate autorităţile naţionale din ţările afectate", a răspuns Anna-Kaisa Itkonen, purtător de cuvânt al Executivului comunitar, întrebată despre criza energetică din regiune şi posibilitatea înfiinţării unui grup de coordonare pentru energie electrică.
De asemenea, a subliniat ea, „în ceea ce priveşte Comisia, suntem, desigur, pregătiţi să convocăm un grup de coordonare pentru energia electrică de îndată ce va fi nevoie de acest lucru. Şi, pentru ca această necesitate să se contureze, evident, ne dorim mai întâi să avem o imagine de ansamblu completă şi vizibilitate asupra a ceea ce se întâmplă în ţările afectate, pentru a decide dacă este cu adevărat necesară organizarea unei asemenea întâlniri”.
„Suntem pregătiţi să convocăm acest grup ad-hoc, imediat ce situaţia o va impune. Însă, pentru moment, nu observăm probleme privind securitatea aprovizionării cu energie", a precizat oficialul CE.
În ceea ce priveşte producţia de energie nucleară, aceasta a explicat că centralele nucleare dispun deja de sisteme de rezervă şi de planuri de urgenţă. De asemenea, există mecanisme de comercializare şi schimb de energie electrică între statele membre UE.
„Avem mecanisme foarte bune de solidaritate regională şi schimburi de energie, iar acestea sunt activate imediat ce apar situaţii care să le justifice. Prin urmare, în acest moment nu este necesară convocarea unui grup de coordonare pentru energie electrică. Suntem pregătiţi să o facem imediat ce va exista această necesitate, dar este de la sine înţeles că situaţia este urmărită extrem de atent", a punctat purtătorul de cuvânt.
În contextul în care Executivul comunitar revizuieşte în prezent cadrul privind securitatea aprovizionării cu energie, jurnaliştii au întrebat dacă intenţionează Comisia să includă acum şi energia nucleară în acest cadru, având în vedere problemele cu care se confruntă vara centralele nucleare.
Anna-Kaisa Itkonen a explicat că în 2016 CE a prezentat pachetul „Energie curată pentru toţi europenii", iar o parte din acesta include Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Acesta solicită deja statelor membre să ia în considerare şi riscurile legate de schimbările climatice, iar aceste aspecte sunt deja integrate într-o mare parte din activitatea Comisiei.
„În primul rând, realizăm o evaluare completă a gradului de pregătire a statelor membre şi analizăm modul în care riscurile climatice, fenomenele meteo extreme, atacurile intenţionate, deficitul de combustibil, perioadele de secetă, valurile de căldură, atacurile cibernetice şi alte riscuri sunt deja incluse în planurile naţionale de pregătire. Aşadar, acesta este deja un domeniu în care avem măsuri implementate. În plus, seceta pe care o observăm în această vară afectează şi transportul maritim şi fluvial. Din 2021 avem deja orientări privind adaptarea infrastructurii la schimbările climatice. În general, riscurile climatice şi fenomenele meteorologice extreme sunt deja integrate de o perioadă de timp în numeroase politici europene privind energia, transporturile şi alte domenii. Desigur, vom continua să includem aceste aspecte şi în activitatea noastră viitoare. Totuşi, această vară a fost în mod clar deja destul de extremă în evidenţierea tuturor acestor riscuri şi a demonstrat foarte clar modul în care aceste riscuri se materializează", a afirmat purtătorul de cuvân, potrivit Agerpres.
Jurnaliştii au cerut clarificări privind fiabilitatea energiei nucleare în acest context, după ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris energia nucleară drept o sursă fiabilă şi sigură de energie electrică produsă în Uniunea Europeană.
„Desigur că susţinem în continuare această afirmaţie. Ea se referă la siguranţa şi securitatea energiei nucleare şi, în acelaşi timp, la faptul că aceasta este produsă în Uniunea Europeană şi este o sursă de energie curată", a explicat oficialul.
„După cum spuneam, avem deja în vedere toate riscurile posibile care trebuie luate în calcul în planificarea naţională şi în evaluarea riscurilor climatice. Ceea ce vedem acum nu este un risc care să demonstreze că energia nucleară este nesigură sau lipsită de fiabilitate. Ceea ce observăm este faptul că fenomenele climatice extreme şi condiţiile meteorologice extreme afectează capacitatea reactoarelor, capacitatea de producţie. Chiar şi în aceste condiţii, statele membre pot reduce sau opri temporar capacitatea de producţie fără a apărea imediat probleme privind securitatea aprovizionării, deoarece avem cadre regionale prin care statele vecine pot furniza şi transmite energie electrică acolo unde este nevoie. Prin urmare, nu aş spune că această situaţie demonstrează în vreun fel că energia nucleară este nesigură sau lipsită de fiabilitate. Ceea ce demonstrează însă foarte clar este că fenomenele climatice şi evenimentele meteorologice extreme trebuie luate în considerare în orice planificare naţională privind evaluarea riscurilor, lucru care se întâmplă deja", a adăugat Anna-Kaisa Itkonen.