Arabia Saudită, Qatar și Oman au condus eforturile de a-l convinge pe președintele american Donald Trump să renunțe la un atac asupra Iranului, temându-se de „repercusiuni grave în regiune”, a declarat pentru AFP un oficial saudit, agenție citată de The Times of Israel.
Cele trei state din Golf „au condus un efort diplomatic lung, frenetic și de ultim moment pentru a-l convinge pe președintele Trump să ofere Iranului o șansă de a demonstra bune intenții”, spune oficialul, sub condiția anonimatului.
„Comunicarea este încă în curs de desfășurare pentru a consolida încrederea câștigată și spiritul bun actual”, adaugă el.
Ministrul chinez de externe, Wang Yi, i-a transmis, joi, omologului său iranian, Abbas Araghchi, că China se opune „utilizării sau ameninţării cu forţa în relaţiile internaţionale”, în timpul unei convorbiri telefonice în legătură cu protestele din Iran, informează AFP, citată de Agerpres.
Convorbirea telefonică dintre Wang Yi şi Abbas Araghchi a avut loc după ce preşedintele american, Donald Trump, a declarat că Statele Unite iau în considerare o intervenţie militară împotriva Iranului. Până într-un final, Trump s-a răzgândit cu privire la bombardarea Iranului.
„China (...) se opune utilizării sau ameninţării cu forţa în relaţiile internaţionale, se opune ca ţări să-şi impună voinţa asupra altor ţări”, a declarat Wang Yi în timpul discuției cu Abbas Araghchi, potrivit ministerului său, adăugând că China este „dispusă să joace un rol constructiv” în găsirea unei soluţii.
Ministrul apărării iranian a declarat, joi, că regimul de la Teheran nu va putea să oprească tensiunile din țară din a se „răspândi” și în alte țări vecine, o posibilitate care i-a îngrijorat pe vecinii Iranului.
Într-un mesaj publicat de agenția de presă de stat IRIB, Narizadeh a declarat că autoritățile regimului vor face tot ce le stă în putere pentru a suprima „teroriștii brutali și înarmați”, dar că nu va putea controla „insecuritatea” care ar putea să „se verse” în țările vecine.
Tensiunile sociale profunde din societatea iraniană au alimentat voința diverselor facțiuni de opoziție anti-regim să iasă în stradă, inclusiv grupări care vor secesiune și ruperea de dominația politică a regimului.
Oficialul regimului a spus și că „unii insurgenți au atacat baze militare pentru a obține arme și a le folosi la proteste”.
Fără să dea niciun fel de dovadă, el a susținut și că unii protestatari au atacat situri culturale și religioase și că au amenințat comercianți.
Declarația oficialului vine după ce Gărzile Revoluționare iraniene au susțșinut, miercuri, că au existat două evenimente separate în protestele anti-regim – primul, până în datra de 9 ianuarie, care a fost calificată de regim drept „un protest legitim față de problemele economice” și al doilea, e după 9 ianuarie, despre care oficialii susțin că a fost un „război intern”.
Oamenii își caută rudele printre rânduri de saci negri pentru cadavre aliniați în fața unei morgi improvizate din Kahrizak, la sud de capitala iraniană Teheran, într-o fotografie publicată la începutul acestei săptămâni, relatează CNN, joi.
Foto: Profimedia Images
Imaginea arată amploarea represiunii brutale a regimului împotriva protestatarilor, în care cel puțin 2.400 de persoane au fost confirmate până acum ucise, potrivit Agenției de Știri pentru Activism în Drepturile Omului (HRANA), cu sediul în SUA. Nu au putut fi verificate independent aceste cifre.
Nu este clar când a fost realizată această imagine, însă imagini video obținute, anterior, de CNN au arătat peste 100 de trupuri așezate în saci la centrul din Kahrizak, unde oamenii își căutau cu disperare pe cei dragi.
Trump a informat Iranul că nu intenționează să atace și a cerut, de asemenea, regimului să dea dovadă de reținere, potrivit trimisului Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, după cum a relatat agenția media pakistaneză Dawn, citată de Al Jazeera.
Emisarul iranian a dezvăluit că a primit aceste informații miercuri, în jurul orei 22:00 (ora României), care indicau că Trump nu dorea război și ceruse Iranului să nu atace interesele SUA în regiune.
Preşedintele Donald Trump a declarat echipei sale de securitate naţională că ar dori ca orice acţiune militară a SUA în Iran să dea o lovitură rapidă şi decisivă regimului şi să nu declanşeze un război prelungit, care să dureze săptămâni sau luni, au declarat pentru NBC News un oficial american, două persoane familiarizate cu discuţiile şi o persoană apropiată Casei Albe.
„Dacă face ceva, vrea să fie ceva decisiv”, a spus una dintre persoanele familiarizate cu discuţiile.
Însă consilierii lui Trump nu au putut să-i garanteze până acum că regimul se va prăbuşi rapid după un atac militar american, au declarat oficialul american şi două persoane familiarizate cu discuţiile. În plus, există îngrijorarea că SUA s-ar putea să nu dispună de toate resursele necesare în regiune pentru a se proteja împotriva ceea ce oficialii administraţiei se aşteaptă să fie o reacţie agresivă din partea Iranului.
Această dinamică l-ar putea determina pe Trump să aprobe o ofensivă militară americană mai limitată în Iran, cel puţin iniţial, păstrându-şi opţiunile de escaladare - asta, dacă decide să întreprindă vreo acţiune militară, au declarat oficialul american şi una dintre persoanele familiarizate cu discuţiile. Aceştia au afirmat că situaţia evoluează rapid şi că, până miercuri după-amiază nu se luase nicio decizie.
În timpul unei vizite la Detroit, marţi, Trump le-a spus iranienilor care protestau că „ajutorul este pe drum” şi a calificat situaţia din ţară ca fiind „fragilă”.
Miercuri după-amiază, în Biroul Oval, Trump le-a spus reporterilor că a aflat că regimul iranian a încetat să mai ucidă protestatari şi a suspendat planurile de execuţii. Ambele acţiuni ar fi putut declanşa, potrivit lui, o reacţie militară din partea SUA. „Am fost informaţi de surse foarte importante din partea cealaltă, care ne-au spus că uciderile au încetat şi că execuţiile nu vor mai avea loc”, a declarat Trump miercuri. „Sper că este adevărat. Cine ştie?” - a adăugat el. Întrebat dacă asta înseamnă că acţiunea militară nu mai este luată în considerare, Trump a răspuns: „Vom urmări şi vom vedea cum evoluează situația”.
Sursele NBC News au declarat că Trump este gata să-şi respecte promisiunile repetate făcute protestatarilor din Iran, potrivit cărora SUA vor interveni militar pentru a-i sprijini în eforturile lor de a răsturna regimul. Marţi, el a prezentat echipei sale de securitate naţională ceea ce doreşte să realizeze printr-o eventuală acţiune militară a SUA în Iran, iar Departamentul Apărării a adaptat opţiunile pentru a îndeplini obiectivele sale. Aceste opţiuni adaptate urmau să-i fie prezentate lui Trump miercuri.
Întrebat despre faptul că Trump le-a dat consilierilor săi instrucţiuni cu privire la obiectivele sale în Iran, un oficial de la Casa Albă a declarat: „Toate opţiunile sunt la dispoziţia preşedintelui Trump pentru a aborda situaţia din Iran”, adăugând că operaţiunile militare americane din Iran de anul trecut şi din Venezuela din această lună arată că „el vorbeşte serios”.
Un al doilea oficial al Casei Albe a declarat că Trump a participat marţi după-amiază la o întâlnire despre Iran, prezidată de vicepreşedintele JD Vance. Trump a fost informat în parte despre ultimele estimări privind numărul de morţi în rândul protestatarilor din Iran şi a cerut mai multe informaţii pe această temă, a declarat acest oficial.
Comandamentul Central al SUA a pregătit opţiuni militare pentru Trump, care i-au fost prezentate în ultimele zile şi care au fost acum perfecţionate, potrivit oficialului american şi altei persoane familiarizate cu discuţiile.
Aceste evoluţii urmează unei serii de întâlniri despre Iran din această săptămână, în cadrul cărora înalţi oficiali ai administraţiei Trump au purtat discuţii de câteva ore la Casa Albă, marţi, pentru a stabili care ar fi obiectivele militare ale SUA în cazul unui atac asupra Iranului şi cum ar putea Teheranul să riposteze, potrivit NBC News.
Printre preocupările discutate de oficiali se numără faptul că un regim iranian slăbit de săptămâni de proteste în toată ţara şi care se confruntă cu un potenţial colaps ar putea fi mult mai periculos în represaliile împotriva forţelor americane din regiune şi a unor aliaţi precum Israelul.
Când Iranul a ripostat împotriva bazei aeriene americane din Qatar după atacurile asupra instalaţiilor sale nucleare din iunie, administraţia Trump a fost avertizată în prealabil, iar forţele americane nu au suferit niciun prejudiciu.
Miercuri, sute de soldaţi americani au părăsit baza aeriană Al-Udeid din Qatar, îndreptându-se către o locaţie mai sigură, în cazul în care acţiunea SUA ar duce la o reacţie din partea Iranului. SUA iau şi alte măsuri de precauţie în întreaga regiune pentru a asigura siguranţa trupelor, a civililor şi a persoanelor aflate în întreţinere.
Armata americană nu a trimis trupe şi echipamente în regiune pentru a sprijini o acţiune la scară largă în Iran, aşa cum a făcut înainte de operaţiunea din iunie. Dar SUA au avioane, nave şi personal în regiune pentru a efectua lovituri ţintite sau limitate în Iran.
Regimul iranian dă înapoi și neagă ideea că ar fi intenționat să-l execute pe Erfan Soltani. Conform presei de stat, bărbatul de 26 de ani nu a fost condamnat la moarte.
Temerile legate de posibila execuție a tânărului s-au tot accentuat în ultima perioadă, iar Departamentul de Stat al SUA, familia lui și organizațiile pentru drepturile omului au vorbit despre intenția regimului de a-l spânzura ca pedeapsă pentru participarea la proteste.
Sistemul judiciar iranian a transmis, joi, că informația că Soltani a fost arestat și condamnat la moarte rapid este „o știre fabricată” și face parte din „activitățile de propagandă” împotriva regimului.
Regimul iranian a dat înapoi și nu-l mai execută pe Soltani cel mai probabil datorită mediatizării extraordinare a cazului în presa internațională și a amenințărilor lui Trump cu intervenția militară în favoarea protestatarilor.
„Dacă acuzațiile sunt dovedite de procuratură și dacă un verdict legal este emis de tribunalul competent, atunci pedeapsa va fi, conform legii, cu închisoarea.
În mod fundamental, pedepasa cu moartea nu există în lege pentru aceste acuzații”, a susținut regimul de la Teheran.
Președintele SUA declara, miercuri, că Iranul a dat înapoi de la sentință după ce cazul lui Soltani a atras atenția internațională.
Un membru al familiei Soltani a declarat pentru CNN că execuția sa nu a mai avut loc conform planului, dar a adăugat că ea nu a fost anulată și că familia așteaptă să primească mai multe informații.
Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va reuni joi pentru "un briefing asupra situaţiei din Iran".
Această reuniune va avea loc la solicitarea Statelor Unite, a precizat purtătorul de cuvânt.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că liderul opoziţiei iraniene, Reza Pahlavi, „pare foarte simpatic”, dar şi-a exprimat incertitudinea cu privire la capacitatea acestuia de a obţine sprijinul populaţiei iraniene pentru a prelua în cele din urmă puterea, scrie BBC.
Trump a ameninţat în repetate rânduri că va interveni în sprijinul protestatarilor din Iran, unde mii de oameni au fost ucişi în cadrul represiunii împotriva revoltelor împotriva guvernului clerical. Cu toate acestea, miercuri, el s-a arătat reticent în a-şi acorda sprijinul deplin lui Pahlavi, fiul fostului şah al Iranului, care a fost înlăturat de la putere în 1979.
„Pare foarte simpatic, dar nu ştiu cum s-ar descurca în propria ţară”, a spus Trump. „Şi încă nu am ajuns la acel punct. Nu ştiu dacă ţara lui i-ar accepta conducerea, dar dacă ar fi aşa, mie mi-ar conveni”.
Comentariile lui Trump au mers mai departe, punând la îndoială capacitatea lui Pahlavi de a conduce Iranul, după ce săptămâna trecută a declarat că nu are intenţia să se întâlnească cu el.
Pahlavi, în vârstă de 65 de ani, care locuieşte în Statele Unite, trăieşte în afara Iranului încă de dinainte ca tatăl său să fie răsturnat în timpul Revoluţiei Islamice din 1979 şi a devenit o voce proeminentă în protestele din Iran. Opoziţia iraniană este fragmentată între grupuri rivale şi facţiuni ideologice - inclusiv monarhiştii care îl susţin pe Pahlavi - şi pare să aibă o prezenţă puţin organizată în interiorul Republicii Islamice.
Trump a spus că este posibil ca guvernul de la Teheran să cadă din cauza protestelor, dar că, în realitate, „orice regim poate eşua”.
„Indiferent dacă va cădea sau nu, va fi o perioadă interesantă”, a spus el.
Donald Trump nu exclude o acţiune militară în Iran. El le-a spus jurnaliştilor că, deşi a fost informat că Iranul „nu are niciun plan de execuţii”, administraţia sa va aştepta şi va vedea ce se întâmplă.
„Ni s-a spus că uciderile din Iran se opresc şi că nu există niciun plan de execuţii”, a declarat el, în Biroul Oval. „Uciderea s-a oprit. Execuţiile s-au oprit”, a adăugat Trump.
„Nu există niciun plan de execuţii”, a spus Trump. „Am fost informat din surse sigure. Vom afla. Sunt sigur că, dacă se va întâmpla, voi fi foarte supărat”, a spubliniat preşedintele SUA.
„Nu. Vom urmări şi vom vedea cum evoluează lucrurile. Dar am primit o declaraţie foarte bună, foarte bună, de la persoane care ştiu ce se întâmplă”, le-a spus Trump reporterilor, întrebat dacă a renunţat la opţiunea unei lovituri militare.
Execuţia unui iranian arestat în timpul manifestaţiilor, care potrivit unor ONG-uri şi Washingtonului putea avea loc miercuri, a fost amânată, a anunţat un grup pentru drepturile omului, avertizând în acelaşi timp că viaţa condamnatului este încă în pericol, scrie Agerpres, care citează AFP.
Execuţia lui Erfan Soltani, 26 de ani, era programată pentru miercuri, dar a fost amânată, a declarat organizaţia pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, citând rude, adăugând că există "îngrijorări serioase şi persistente" cu privire la dreptul său la viaţă.
Preşedintele american Donald Trump, care a ameninţat cu acţiuni militare împotriva Teheranului din cauza reprimării manifestaţiilor, a declarat mai devreme că a fost informat de "o sursă de încredere" că "nu este planificată nicio execuţie", fără a oferi detalii suplimentare.
Iranul și-a redeschis spațiul aerian după o închidere de aproape cinci ore care a forțat companiile aeriene să anuleze, să redirecționeze sau să întârzie unele zboruri. Iranul și-a închis spațiul aerian pentru toate zborurile, cu excepția celor internaționale către și dinspre Iran, cu permisiunea oficială, miercuri, la ora 17:15 ET (2215 GMT), potrivit unui anunț publicat pe site-ul Administrației Federale a Aviației din SUA.
Anunțul a fost eliminat cu puțin timp înainte de ora 22:00 ET, sau 0300 GMT, potrivit serviciului de urmărire Flightradar24, care arăta că cinci zboruri ale transportatorilor iranieni Mahan Air, Yazd Airways și AVA Airlines au fost printre primele care au fost reluate deasupra țării.
Iranul a extins joi dimineața ordinul de închidere a spațiului său aerian pentru aeronavele comerciale, fără explicații. Potrivit unui anunț adresat piloților, închiderea a fost estimată să dureze până la ora locală 7.30, potrivit AP. Un ordin anterior a închis spațiul aerian pentru puțin peste două ore. Guvernul iranian nu a oferit nicio explicație cu privire la decizia de a închide spațiul său aerian, deoarece tensiunile cu SUA au rămas în legătură cu represiunea protestelor din Teheran.
Un grup de portavioane ar fi fost mutat din Marea Chinei de Sud în zona de responsabilitate a CENTCOM, potrivit unei relatări a corespondentei News Nation, Kellie Meyer.
De asemenea, șase avioane de realimentare au părăsit baza americană din Qatar în timp ce Washingtonul a redistribuit forțele militare din regiune.
Pe măsură ce SUA încearcă să repoziționeze unele dintre activele sale de la baza aeriană Al Udeid din Qatar, în contextul unui posibil conflict cu Iranul, șase avioane americane KC-135 Stratotanker de realimentare au decolat de la bază, potrivit Time of Israel.
Nu a fost clar dacă avioanele KC-135 au fost relocate spre baze americane mai îndepărtate de Iran sau au fost pregătite pentru a veni în sprijinul unui posibil atac al SUA în regiune.
Marea Britanie și-a închis ambasada din Teheran, informează Politico.
Astfel, ambasada britanică din capitala Iranului a fost „închisă temporar”, conform unei declarații făcute de un purtător de cuvânt al guvernului britanic.
„Am închis temporar ambasada britanică din Teheran, aceasta va funcționa de la distanță”, a precizat sursa citată.
Statele Unite au decis să-și retragă personalul din bazele militare cheie din regiune, ca măsură de precauție, ținând cont de creșterea tensiunilor în Orientul Mijjlociu, a declarat, sub anonimat, un oficial american,.
„Toate semnalele arată că atacul SUA e iminent, dar acesta este felul în care administrația (Trump) se comportă pentru a ține pe toată lumea în tensiune. Impredictibilitatea face parte din strategice”, a declarat un oficial militar occidental pentru Reuters.
Iranul își închide spațiul aerian, conform aplicației Flightradar24, informează Sky News.
Mai exact, Iranul își închide spațiul aerian, cu excepția zborurilor internaționale din și spre Iran, care au permisiune de zbor.
Conform Flightradar, închiderea spațiului aerian e valabilă pentru circa 2 ore.
Șeful Gărzilor Revoluționare din Iran, Mohammad Pakpour, a declarat că forțele armate ale țării sunt la un nivel ridicat de pregătire și a avertizat asupra unui răspuns decisiv la orice „calcul greșit al inamicului”, potrivit Iran International.
În declarație, Pakpour a acuzat Statele Unite și Israelul de orchestrarea protestelor la nivel național din Iran.
Președintele Donald Trump a declarat miercuri că Iranul „nu are niciun plan de execuții”, pe fondul temerilor cu privire la soarta unui protestatar antiguvernamental reținut.
„Ni s-a spus că uciderile din Iran se opresc și nu există niciun plan de execuții”, a spus el din Biroul Oval. „Uciderile s-au oprit. Execuțiile s-au oprit.”
În ultimele zile, Iranul a ridicat posibilitatea executării protestatarului iranian Erfan Soltani, un tânăr de 26 de ani care fusese reținut în urmă cu mai puțin de o săptămână, potrivit unui membru al familiei și Departamentului de Stat al SUA.
„Nu există niciun plan de execuții sau de execuție”, a spus Trump. „Mi s-a spus asta din surse sigure. Vom afla despre asta. Sunt sigur că dacă se va întâmpla, voi fi foarte supărat.”
Pe de altă parte, CNN precizează, citând mai multe surse, că Donald Trump crede din ce în ce mai mult că trebuie să ia măsuri decisive împotriva regimului iranian.
MAE „recomandă cu fermitate” cetățenilor români aflați în Iran să părăsească această țară „imediat, pe orice rută sigură existentă”. În prezent, în Iran se află, conform ministerului român de Externe, în jur de 400 de români. MAE a emis, în acest sens, un „nivel de alertă 9/9”.
MAE transmite, de asemenea cetățenilor români, într-un comunicat de presă, că există încă zboruri disponibile pentru părăsirea teritoriului iranian.
„MAE subliniază că, pe fondul recentelor evoluţii ale situaţiei de securitate din zonă şi a lipsei de predictibilitate pentru perioada următoare, este importantă prioritizarea siguranţei personale. Din acest motiv, cetăţenii români care au deja planificate călătorii către Iran în perioada următoare sunt sfătuiţi cu fermitate să le anuleze”, se arată într-un comunicat emis miercuri seara de Ministerul Afacerilor Externe.
Cetăţenii români care ignoră avertismentul MAE o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unei astfel de decizii.
„MAE recomandă cu fermitate cetățenilor români care se află în Republica Islamică Iran să își înregistreze prezența, dacă nu au făcut asta deja acest lucru, la Ambasada României la Teheran”, precizează MAE.
Erfan Soltani, despre care se crede că a fost prima persoană care risca execuția în cadrul protestelor actuale, nu a fost executat astăzi, a declarat un membru al familiei pentru Sky News.
Tânărul de 26 de ani ar fi fost arestat joia trecută. Organizația norvegiană Hengaw pentru Drepturile Omului a raportat că acesta se afla în închisoarea Qezel Hesar „și probabilitatea executării sale în câteva ore este foarte mare”.
Departamentul de Stat al SUA a declarat că moartea lui Soltani ar fi prima execuție a unui protestatar din cadrul demonstrațiilor, dar „nu ultima”.
Mai târziu, Donald Trump a promis că va lua „măsuri foarte ferme” dacă regimul de la Teheran va continua să execute protestatari, deoarece se apropie o acțiune militară americană în Iran.
Italia și Polonia își îndeamnă cetățenii să părăsească Iranul „imediat”, potrivit Sky News.
Ministerul italian de Externe a reînnoit un apel anterior adresat cetățenilor de a pleca, invocând situația actuală de securitate.
În Iran se află aproximativ 600 de italieni, majoritatea în zona Teheranului.
Ministerul polonez de Externe a reînnoit, de asemenea, un apel anterior într-o postare pe X, spunând că „îndeamnă la plecarea imediată din Iran și sfătuiește împotriva oricărei călătorii în această țară”.
Cel puţin 3.428 de persoane au fost ucise în Iran de la începutul protestelor, la 28 decembrie, anunţă Iran Human Rights.
Un număr de 3.379 de persoane au fost ucise în perioada 8-12 ianuarie, precizează ONG-ul care citează surse din Guvernul iranian
Autoritățile iraniene au arestat peste 10.000 de persoane.
MAE e gata să ofere asistență consulară rapidă, indiferent de evoluţia situaţiei de securitate din Iran. Până în prezent nu există solicitări de repatriere din partea celor aproximativ 400 de cetăţeni români aflaţi în această ţară, a precizat ministerul român de Externe într-un comunicat.
„În aceste zile, oameni curajoși își riscă viața și libertatea pentru un viitor mai bun în țara lor. Ne alăturăm condamnărilor ferme ale actelor de violență și de represiune împotriva lor. Libertatea de a protesta pașnic, libertatea de asociere și libertatea de a putea comunica sunt încălcate. Știm din proprie experiență ce înseamnă aceste drepturi în istoria unei țări. În discuția cu diplomații noștri din regiune, prioritatea a fost să ne asigurăm că sunt pregătiți pentru orice scenariu posibil, în condițiile tensiunilor actuale”, a precizat ministra de Externe, Oana Țoiu, într-o postare publicată pe Facebook.
„Am analizat în detaliu evoluțiile recente și am calibrat, împreună cu ambasadorii noștri, variantele de acțiune diplomatică pentru diverse scenarii posibile și coordonarea acțiunilor diplomatice. Am discutat și despre viitoarea reuniune a Consiliului Miniștrilor de Externe UE, care va avea loc la sfârșitul acestei luni. Situația din Iran și regimul sancțiunilor vor reprezenta un punct important pe agenda de lucru. La București, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat aceste îngrijorări însărcinatului cu afaceri al Iranului. La Teheran, suntem în strânsă coordonare cu ambasadorii statelor UE, inclusiv pentru asigurarea respectării Convenției de la Viena”, a mai spus Oana Țoiu.
Statele Unite și partenerii săi regionali au înființat o nouă celulă de coordonare a apărării aeriene și antirachetă la baza aeriană Al Udeid din Qatar pentru a consolida apărarea integrată în Orientul Mijlociu, a anunțat miercuri Comandamentul Central al SUA.
Celula de Operațiuni Combinate de Apărare Aeriană - Apărare din Orientul Mijlociu are sediul în cadrul Centrului de Operațiuni Aeriene Combinate de la Al Udeid și este formată din personal american și parteneri regionali.
„Acesta este un pas semnificativ înainte în consolidarea cooperării regionale în apărare”, a declarat comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper al Marinei, adăugând că noua celulă va îmbunătăți coordonarea și schimbul de informații privind responsabilitățile în materie de apărare aeriană și antirachetă.
Lufthansa le-a spus angajaților săi din Israel să se pregătească pentru părăsirea țării și pentru anularea zborurilor începând de joi, au declarat persoane familiarizate cu situația pentru Iran International.
Iranul a avertizat Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Turcia că va ataca bazele militare americane de pe teritoriul lor dacă Washingtonul ar ataca Iranul, a declarat pentru Reuters un oficial iranian de rang înalt.
O intervenție militară a SUA în Iran va avea loc cel mai probabil în următoarele 24 de ore, au declarat, sub anonimat, doi oficiali europeni, citați de Reuters și preluați de Sky News.
De asemenea, conform presei britanice, care citează un înalt funcționar israelian, o astfel de decizie - de atacare a regimului de la Teheran, de către SUA - „pare iminentă”.
Astfel, Donald Trump pare decis să atace Iranul, chiar dacă motivul unei astfel de intervenții militare nu este clar cunoscut, a mai declarat sursa citată.
Regatul Unit retrage personal de la baza militară americană din Qatar, informează Sky News.
„Nu comentăm detalii privind bazele și desfășurările din motive de securitate operațională. Regatul Unit adoptă întotdeauna măsuri de precauție pentru a garanta securitatea și siguranța personalului nostru, inclusiv, atunci când este necesar, retragerea acestuia”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului britanic al Apărării.
Liderii de la Teheran au amenințat în repetate rânduri că vor declanșa represalii asupra bazelor militare americane din regiunea, în cazul unui atac al SUA asupra Iranului.
„Regatul Unit ia întotdeauna măsuri de precauție pentru a asigura siguranța personalului nostru, inclusiv prin retragerea acestui personal”.
Compania SpaceX a lui Elon Musk oferă acces gratuit la internet utilizatorilor din Iran prin serviciul său de satelit Starlink, în timp ce Republica Islamică continuă reprimarea protestelor cetăţenilor şi în contextul unui blocaj aproape total al comunicaţiilor, informează EFE, preluată de Agerpres.
Conturile pe care Starlink le avea în Iran erau inactive până acum din cauza absenţei unei licenţe oficiale, dar acestea au fost conectate şi au fost eliminate taxele de abonament pentru a facilita accesul populaţiei, a explicat Ahmad Ahmadian, director executiv al organizaţiei non-profit de tehnologie Holistic Resilience.
„Este foarte simplu: trebuie doar să conectezi terminalul satelitar într-un loc cu vizibilitate liberă spre cer şi gata”, a asigurat directorul executiv.
Decizia de a pune la dispoziţia iranienilor serviciul Starlink a fost cunoscută după ce a avut loc o conversaţie telefonică la începutul acestei săptămâni între preşedintele SUA, Donald Trump, şi antreprenorul Elon Musk, potrivit postului CNN.
În ultimele zile, regimul iranian a restricţionat accesul la internet şi a intensificat reprimarea protestelor, fiind confirmată moartea a cel puţin 1.850 de manifestanţi, conform ONG-ului Human Rights Activists (HRA).
Sistemul Starlink, care are pe orbită mii de sateliţi, a devenit un instrument esenţial în situaţii de blocaj digital, precum cea prin care trece Iranul sau în alte situaţii în care comunicaţiile devin dificile în zonele de război, aşa cum este cazul în Ucraina.
NBC News afirmă că sute de soldați au început să fie evacuați din baza aeriană al-Udeid și sunt mutați către alte baze și hoteluri din regiune.
Acest lucru se face într-un efort de a-i scoate din pericol în cazul în care ar avea loc o operațiune în Iran care ar putea declanșa un răspuns din partea Teheranului și ar putea pune în pericol militarii americani din regiune, au declarat sursele pentru NBC.
Baza aeriană al-Udeid este cea mai mare bază militară americană din regiune și găzduiește aproximativ 10.000 de soldați.
Ca o reamintire, trupele au fost retrase din aceeași bază în iunie anul trecut, când Washingtonul a atacat siturile de îmbogățire a uraniului din Teheran.
Retragerea actuală a trupelor pare să facă parte dintr-un efort mai coordonat înainte de orice operațiune, spune NBC.
Autoritățile iraniene ar fi început să cheme familiile protestatarilor uciși să le recupereze trupurile contra cost, au declarat doi iranieni, sub rezerva anonimatului, pentru CNN.
După moartea Robinei Aminian, o tânără de 23 de ani a fost ucisă la un astfel de protest, familia ei a mers la Teheran să-i recupereze cadavrul, a declarat unchiul femeii, Nezar Minouei.
„Mama ei, strigând și plângând, a reușit cu mare dificultate să ajungă la locul în care erau strânse cadavrele pentru a căuta trupul fiicei ei. I-a găsit cadavrul și a fost obligată, practic, să-l fure”.
Când familia a revenit în orașul de origine, Kermanșah, „au auzit că autoritățile veniseră la ei acasă pentru a-i obliga să plăteacă pentru recuperarea cadavrului”.
Au îngropat-o pe femeie într-o groapă nemarcată, cu mâinile goale și fără niciun ritual, „de teamă că reprezentanții regimului ar putea veni să-i fure rămășițele”.
Un alt iranian, care a vizitat un cimitir din Iran și a cerut să rămână anonim din motive de securitate, a făcut declarații similare, spunând că autoritățile „forțează oamenii să plătească o sumă de bani pentru a putea recupera cadavrele din spitale și morgi”.
„În unele cazuri, nici nu le-a fost permis oamenilor să ia în primire rămășițele celor dragi”.
Nu este o tactică nouă a regimului iranian, care a mai acționat în această manieră și în trecut.
La protestele din 2019, informații apăruseră că regimul „taxează” familiile celor uciși la numărul de gloanțe din trupurile neînsuflețite.
Unii soldați de la cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu, cea din Qatar, au fost îndemnați să evacueze, a declarat pentru CNN, miercuri, un oficial american implicat în decizie.
Informația vine în contextul în care administrația Trump se pregătește să acționeze împotriva regimului de la Teheran. Baza a mai fost țintită de iranieni în trecut, în iunie, după atacul american împotriva programului nuclear iranian.
Acum, în timp ce președintele SUA evaluează posibilitatea intervenției, baza la care sunt desfășurați în jur de 10.000 de militari americani ar putea să devină din nou o țintă a iranienilor.
SUA au acționat și în iunie pentru a evacua baza, înainte ca iranienii să o atace. Anunțul evacuării parțiale ar putea însemna că o lovitură americană împotriva Iranului este iminentă.
„A fost război.” Așa descrie o tânără iraniană ce a văzut pe străzile din Teheran înainte de a reuși să fugă din țară cu un zbor spre Dubai.
Timp de cinci zile, majoritatea iranienilor nu au putut contacta lumea exterioară. Abia acum au început să revină conexiunile telefonice limitate.
„Toată lumea era împușcată în cap”, spune femeia, pentru Sky News, descriind protestele care izbucneau în fiecare noapte în cartierul ei din nordul Teheranului.
„Nu cred că mai au loc în închisori, așa că pur și simplu ne omoară.”
Leila (pseudonim) a părăsit Iranul duminică noaptea, după câteva zile de escaladare a tulburărilor care au început joi, când o mare parte a țării a pierdut contactul cu lumea exterioară.
În fiecare seară, spune ea, protestatarii se adunau pe străzi. Alții strigau de la ferestrele apartamentelor lor: „Moarte lui Khamenei” și „Aduceți-l înapoi pe Reza Pahlavi ”, cerând sfârșitul Republicii Islamice și revenirea șahului.
„O mulțime, o mulțime de oameni erau stropiți cu gaze lacrimogene. Ne-au ars buzele și ochii”, spune ea.
Ea descrie cum a văzut un membru al Gărzii Revoluționare din Iran îndreptând o armă spre o mamă care stătea într-o mașină cu un copil mic pe bancheta din spate. Copilul plângea.
Femeia nu a fost împușcată - dar alții au fost.
„Am văzut doi tipi lângă o moschee”, spune Leila. „Unul dintre ei tocmai fusese împușcat în cap.”
„Ne-am ascuns pe o stradă laterală. Când ne-am întors câteva minute mai târziu, cadavrul dispăruse deja.”
„Vărul prietenei mele a fost împușcat de cinci ori. A murit”, spune ea. „Oamenii din jurul meu erau uciși.”
În ultimele zile, autoritățile iraniene au insistat că situația este „sub control”. Televiziunea de stat a anunțat că școlile, băncile și afacerile vor rămâne închise săptămâna aceasta - oficial din cauza poluării.
Aproximativ 100 de iranieni s-au adunat, miercuri, în faţa ambasadei SUA din Bucureşti, pentru a protesta faţă de regimul de la Teheran. Ei au ieşit la această manifestaţie pentru a fi alături de prietenii lor care au rămas în Iran. Nu mai au contact cu apropiaţii de acolo de mai multe zile, după ce Internetul a fost limitat.
Iranienii care sunt stabiliţi în România au scandat împotriva regimului de la Teheran şi au cerut libertate. Vor ca ţara lor să fie o democraţie, ca să poată reveni acolo. Protestul a fost paşnic.
Sursa foto: captură video
Atmosfera din capitala iraniană, Teheran, este „extrem de grea și tensionată” după reprimarea violentă a protestelor, spune un locuitor al orașului, citat de CNN.
„Toată lumea știe că a avut loc un masacru masiv, iar atmosfera a devenit extrem de tensionată și de grea”, spune bărbatul de 47 de ani care a cerut să rămână anonim.
„Oamenii sunt traumatizați și le este foarte greu să vorbească despre ce s-a întâmplat”, a adăugat el.
Ultimele două zile au fost mai „tăcute”, iar mersul între cartiere este interzis după ora 20:00.
„Poliția deobicei tolerează scandările și adunările, dar, în momentul în care simt că are loc o mișcare de masă sau o escaladare, răspund cu violență. Un prieten de-al meu a fost martor la un moment în care s-a tras de la distanță mică”.
El spune și că există un acces foarte limitat la internet – „se pot accesa doar 1-2 aplicații aprobate de stat, folosite de elevi, studenți sau pentru acces bancar”.
„Din cauza blackout-ului, majoritatea iranienilor nu au văzut încă imaginile de la Kahrizak (morga improvizată unde sunt aruncate cadavrele celor uciși – n. red.) saudin alte locuri. Informațiile se răspândesc greu, din gură în gură”, spune el.
„Politic vorbind, oamenii nu sunt aliniați în spatele unei grupări sau persoane. Supraviețuirea este cea mai importantă – oamenii se tem pentru viețile lor și se luptă să subziste”.
Internetul în Iran va mai rămâne deconectat pentru „următoarele una-două săptămâni”, informează agenția de presă de stat iraniană Fars.
Iranul se află deja în a șasea zi de blackout total în comunicații, internetul și telefonia fiind complet deconectate.
Conform unor surse din Iran, unii au reușit să folosească telefoanele fixe și mobile pentru o scurtă vreme, marți.
Blackoutul face dificilă obținerea unui bilanț exact al victimelor represiunii regimului iranian.
Ministrul justiției iranian, Amir Hossein Rahimi, spune că toți cei care au fost arestatți pentru că au ieșit în stradă începând cu data de 8 ianuarie sunt „vinovați de participare la un război intern”.
Oficialul regimului iranian a făcut declarațiile într-un interviu pentru agenția de presă de stat semi-oficială Mehr.
Rahimi a făcut distincția dintre protestatarii care au ieșit după data de 8 și cei de dinainte. Rahimi spune că regimul consideră că protestatarii care au ieșit în stradă înainte de 8 ianuarie au fost „legitimi”.
„Din 8 ianuarie încoace nu a mai fost vorba de proteste, ci de un război intern. Oricine a fost arestat de atunci este vinovat”, spune Rahimi.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat că înmormântarea în masă de miercuri din Teheran va include 300 de cadavre ale membrilor forțelor de securitate și ale civililor. Înmormântarea va avea loc la Universitatea din Teheran, sub stricte măsuri de securitate, relatează Associated Press (AP), potrivit The Guardian.
Agenția de știri Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, care monitorizează numărul victimelor, a declarat că peste 2.550 de persoane au fost ucise, dintre care 2.403 protestatari și 147 persoane afiliate guvernului. Doisprezece copii au fost uciși, împreună cu nouă civili care, potrivit agenției, nu participau la proteste. Peste 18.100 de persoane au fost reținute, a declarat grupul.
Evaluarea demonstrațiilor și a numărului de victime din străinătate a devenit mai dificilă, iar AP afirmă că nu a putut evalua în mod independent numărul victimelor, având în vedere întreruperea comunicațiilor în țară.
Iranul a avertizat țările din regiune că va lovi bazele militare americane din aceste țări în cazul unui atac al SUA, a declarat un înalt oficial iranian pentru Reuters, în urma amenințărilor președintelui Donald Trump de a interveni în contextul protestelor antiguvernamentale la nivel național, scrie Times of Israel.
„Am informat țările din regiune, de la Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite până la Turcia, că bazele americane din aceste țări vor fi lovite dacă SUA vor ataca Iranul", a declarat oficialul, cerând acestor țări „să împiedice SUA să atace Iranul".
Erfan Soltani, un bărbat iranian de 26 de ani, a fost condamnat la moarte și va fi executat de regimul de la Teheran pentru participarea sa la protestele împotriva ayatolahului și regimului de dictatură religioasă, relatează BBC.
O rudă a bărbatului spune că autoritățile au programat execuția bărbatului pentru data de 14 ianuarie, miercuri. Cel mai probabil regimul de la Teheran încearcă să-l facă pe Soltani un exemplu pentru restul protestatarilor care continuă să se opună regimului, în ciuda reprimării brutale și miilor de morți.
O rudă a bărbatului a declarat pentru BBC Persian că el a fost arestat joia trecută, în ziua în care protestele și-au atins vârful.
„Procesul a fost extrem de rapid, pe parcursul a doar două zile, tribunalul a făcut public verdictul – pedeapsa cu moartea”.
Awyar Shekhi, de la Organizația Hengaw pentru Drepturile Omului, spune că ea și echipa ei nu au mai văzut niciodată un caz care să treacă atât de repede prin toate procedurile
Shekhi spune că se teme că sunt multe cazuri similare cu cel al lui Erfan Soltani. Ele ar putea să nu fie vizibile pentru media internaționale pentru că regimul iranian a tăiat complet accesul la internet și telefonie.
Shekhi spune că sora bărbatului a încercat să găseacă o modalitate de a-l apăra, însă regimul i-a transmis că „nu există niciun caz”.
Autoritățile dictaturii de la Teheran au spus rudelor că le vor permite să-l vadă pentru ultima oară înainte de execuție. De la arestul său, Erfan Soltani nu a putut să ia legătura cu familia.
Shekhi spune și că deși regimul iranian a reprimat mereu orice mișcare de protest, situația nu a fost niciodată atât de severă.
„Vedem ucideri în masă la o scară incredibilă în marile orașe precum Teheranul. Credem că guvernul iranian face toate astea pentru a inocula frica în oameni, să o folosească pentru a controla populația, pentru a nu mai permite alte proteste să aibă loc”.
Un medic iranian a povestit despre ce se întâmplă în Iran, dând detalii despre scenele haotice care au loc și pe străzile și în spitalele din țară în timpul campaniei de reprimare brutală a revoluției.
Medicul a părăsit țara recent, conform CNN, însă a dorit să rămână anonim pentru a nu deveni o țintă – spune că situația în spitalul său „a luat-o razna” joi noapte, când a început blackout-ul internetului.
„Am avut ceea ce se numește în medicină o «situație cu victime în masă». Asta e o situație în care există mai puține spitale și centre medicale decât oameni răniți sau cu probleme, ceea ce înseamnă că sistemul nu mai poate face față”, a declarat el pentru CNN.
Medicul spun că a făcut triajul pacienților și a fost obligat să aleagă pe cine să salveze în funcție de cine avea cele mai multe șanse până la eliberarea unei mese de operație.
De vineri, spune el, tipul de răni suferite de protestatari se schimbase – „Era de parcă se dăduse ordinul pentru a se folosi muniție de război”.
„Vineri noapte am început să aud ropote, nu ca și cum ai trage cu o pușcă (de asalt – n. red.) Kalașnikov ci se auzea ca un foc de mitralieră grea Dușka”, a adăugat medicul.
În următoarea dimineață, după ce a plecat de acasă, el spune că a văzut sânge pe stradă, iar colegii i-au spus că mai mulți oameni fuseseră împușcați direct în față, de la distanță mică.
Forțele de securitate au început să apară și la spital, făcând liste cu numele celor tratați.
„Până vineri seară toate paturile erau ocupate. Majoritatea erau răniți de gloanțe. Viața era paralizată, nimeni nu era în regulă.
Speranța (cu privire la posibilitatea căderii regimului) în reportajele din străinătate nu există în Iran. Toată lumea este capturată de teroare și deznădejde”, a adăugat el.
Misiunea Iranului la ONU a acuzat, marţi, Statele Unite că încearcă să găsească un „pretext” pentru o intervenţie militară împotriva regimului.
„Fanteziile şi politica Statelor Unite faţă de Iran se bazează pe abordarea schimbării de regim, cu sancţiuni, ameninţări, tulburări orchestrate şi haos servind drept modus operandi pentru a fabrica un pretext pentru o intervenţie militară”, a scris misiunea iraniană pe Twitter, într-un mesaj însoţit de o scrisoare de protest adresată liderilor ONU.
Cel puțin 2.403 protestatari au fost uciși în Iran de la începutul protestelor anti-regim, la sfârșitul anului trecut, conform HRANA.
De asemenea, Iranul intră în cea de-a șasea zi fără internet, în condițiile în care regimul de la Teheran încă speră înnăbușească protestele cu ajutorul blocadei de comunicații și informaționale.
Consiliul Național de Securitate s-a reunit marți fără Trump pentru a pregăti opțiuni pentru președinte, a declarat o persoană familiarizată cu întâlnirea, pentru Washington Post. Vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali îi prezintă lui Trump opțiuni fără a recomanda una anume, a spus aceeași persoană.
În pofida retoricii belicoase din spațiul public, Trump s-a arătat mai puțin sigur în discuțiile private pentru un bombardament în Iran, potrivit unor persoane apropiate Casei Albe. Unii l-au descris ca fiind mai puțin entuziast decât înainte de bombardamentele din iunie. Un altul a spus că este „ca o aruncare a unei monede”.
Argumentele împotriva unei lovituri includ pericolul unui accident sau al unui eșec, pe măsură ce armata americană și serviciile de informații încearcă operațiuni cu risc ridicat, precum și posibilitatea ca prăbușirea guvernului iranian să ducă la un regim și mai militant sau la un alt stat eșuat în Orientul Mijlociu, potrivit unor foști oficiali și persoane apropiate Casei Albe, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a descrie conversații private sensibile.
Spre deosebire de primul mandat al lui Trump, când unii dintre consilierii săi pentru securitate națională proveneau din aripa mai dură a politicii externe republicane, majoritatea consilierilor actuali ai președintelui sunt mai puțin înclinați să intervină în Orientul Mijlociu. Vance a susținut decizia lui Trump din iunie de a bombarda principalele facilități nucleare ale Iranului, dar este precaut în privința riscului de a fi atras într-o implicare mai profundă în Orientul Mijlociu, au declarat două persoane apropiate lui, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta opiniile private ale oficialilor.
Trump a fost informat săptămâna trecută cu privire la opțiunile militare și la o serie de alte scenarii, potrivit unui fost oficial american familiarizat cu situația. Acestea includ atacuri cibernetice asupra infrastructurii guvernului iranian, măsuri pentru a contracara blocarea de către Iran a comunicațiilor protestatarilor și lovituri asupra unor ținte asociate serviciilor de securitate represive ale Iranului.
Doi oficiali europeni, vorbind sub condiția anonimatului pentru a descrie informații sensibile, au declarat că țările lor au fost rugate luni de administrația Trump să împărtășească informații de intelligence despre posibile ținte din interiorul Iranului.
„Nu avem niciun indiciu că președintele Trump va viza facilități nucleare. Este mai probabil să se îndrepte împotriva conducerii organizațiilor și forțelor care sunt responsabile și implicate în uciderea protestatarilor”, a declarat unul dintre oficiali.
Pentagonul este îngrijorat de o posibilă ripostă iraniană, a spus o persoană familiarizată cu modul de gândire al administrației. Avioane, nave și personal al Forțelor pentru Operațiuni Speciale au fost retrase din Comandamentul Central, structura Departamentului Apărării care supraveghează forțele din Orientul Mijlociu, în săptămânile premergătoare misiunii Maduro.
În acest moment, administrația „pur și simplu nu are mijloacele în regiune pentru a efectua o lovitură cinetică de amploare fără a risca represalii”, a spus persoana familiarizată cu gândirea administrației. „A trebuit să retragem multe dintre resursele noastre din Centcom pentru a sprijini Venezuela.”
Totuși, există opțiuni. Mai multe distrugătoare se află în apropiere și sunt capabile să lanseze rachete cu rază lungă de acțiune, precum și, probabil, submarine cu rachete balistice. Președintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a arătat că este dispus să folosească platforme de atac neașteptate, cum ar fi desfășurarea bombardierelor stealth B-2 bazate în SUA, care au zburat 36 de ore fără oprire pentru a lovi Iranul în timpul Operațiunii „Midnight Hammer”.
Donald Trump a declarat reporterilor, după aterizarea Air Force One la baza Andrews, că administrația sa va analiza „întreaga situație care se întâmplă în Iran”, adăugând că „este o situație foarte gravă”.
„Mă gândesc la Iran când văd ce fel de crime se întâmplă acolo”, spune el.
„Vom obține niște cifre exacte despre ce se întâmplă în legătură cu crimele.”
„Voi ști în 20 de minute și vom acționa în consecință”, a declarat Trump.
Donald Trump a declarat, marți, în timpul unei vizite la o fabrică din Detroit, că aliaţii Statelor Unite prezenţi în Iran ”ar trebui să plece”, în contextul speculațiilor despre posibile noi atacuri americane.
”Aceasta nu este o idee rea”, a precizat Donald Trump, întrebat dacă aliații SUA din Iran ar trebui să părăsească țara.
Departamentul de Stat le-a cerut marţi cetăţenilor americani să părăsească Iranul.
”Cetăţenii americani trebuie să se aştepte la tăieri persistente ale Internetului, să prevadă mijloace de comunicare alternative şi, dacă este posibil, în deplină siguranţă, să aibă în vedere să părăsească Iranul pe cale terestră către Armenia sau Turcia”, scrie pe site administraţia americană.
Președintele Donald Trump a declarat, marți, că participă la reuniunea Consiliului de Securitate, la Casa Albă, pentru a discuta despre Iran, notează CNN.
La revenirea din vizita întreprinsă în Michigan, el le-a spus reporterilor că se așteaptă să primească cifre actualizate despre decese, în contextul reprimării protestelor de către regimul de la Teheran.
"Revin acum la Casa Albă, unde vom analiza întreaga situație din Iran. Lucruri foarte grave", a spus Trump pe pista bazei militare Andrews.
El a spus că SUA vor reacționa "în consecință" la numărul actualizat de morți în urma represiunii forțelor de securitate din Iran
Trump a refuzat să spună pe loc care ar putea fi răzpunsul Statelor Unite, dar a adăugat că știe "în mod precis" cum va arăta acest răspuns.
Întâlnirea de la Casa Albă îi reunește pe secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării, Pete Hegseth, directorul CIA, John Ratcliffe, președintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, și directoarea Informațiilor Naționale, Tulsi Gabbard.
Vicepreședintele JD Vance era, de asemenea, așteptat să participe la eveniment.