China face „repetiții” pentru o operațiune „de decapitare” a Taiwanului în stil Maduro
Publicat acum 56 minute
Mediul extrem al Groenlandei, infrastructura slab dezvoltată și geologia dificilă au blocat în mod repetat încercările de a deschide mine pentru pământurile rare, elemente esențiale pentru numeroase tehnologii de vârf.
Chiar dacă președintele SUA, Donald Trump, își manifestă deschis ambiția de a prelua controlul asupra insulei arctice, aceste obstacole structurale sunt puțin probabil să dispară.
Trump a făcut din reducerea dependenței de China în domeniul pământurilor rare o prioritate strategică, mai ales după ce Beijingul a restricționat sever exporturile, ca reacție la tarifele comerciale impuse de SUA în primăvara trecută. China deține în prezent un cvasi-monopol asupra lanțului global de aprovizionare.
Administrația americană a alocat deja sute de milioane de dolari și a achiziționat participații în mai multe companii pentru a stimula producția alternativă. În acest context, Trump readuce în discuție ideea că Groenlanda, aflată sub suveranitate daneză, ar putea oferi o soluție strategică.
„Vom face ceva cu Groenlanda, indiferent dacă le place sau nu”, a declarat Trump vinerea trecută.
În realitate, capacitatea Groenlandei de a produce pământuri rare rămâne extrem de incertă pe termen lung. Deși mai multe companii sunt active în explorare, eforturile lor de a exploata chiar și o mică parte din cele aproximativ 1,5 milioane de tone de pământuri rare estimate a exista în rocile insulei nu au depășit, în mare măsură, stadiul de prospecțiune, potrivit The Independent.
Analiștii consideră că interesul intens al lui Trump pentru Groenlanda este motivat mai degrabă de calcule geopolitice, dorința de a limita influența Rusiei și Chinei în Arctica, decât de accesul direct la elemente precum neodimul și terbiul, esențiale pentru magneții de mare putere utilizați în vehicule electrice, turbine eoliene, roboți sau avioane de luptă.
„Obsesia pentru Groenlanda a ținut întotdeauna mai mult de poziționare geopolitică, un interes militar-strategic și o narațiune de promovare investițională, decât de o soluție realistă pentru aprovizionarea sectorului tehnologic”, afirmă Tracy Hughes, fondatoarea și directoarea executivă a Critical Minerals Institute.
„Entuziasmul depășește cu mult datele științifice și calculele economice reale din spatele acestor minerale critice”.
Trump a confirmat aceste temeri la Casa Albă.
„Nu vrem ca Rusia sau China să ajungă în Groenlanda. Dacă nu luăm Groenlanda, atunci Rusia sau China pot deveni vecinii voștri. Asta nu se va întâmpla”, a spus el.
Infrastructură aproape inexistentă
Principalul obstacol în calea exploatării miniere din Groenlanda este izolarea extremă, explică Diogo Rosa, cercetător în geologie economică la Serviciul Geologic al Danemarcei și Groenlandei.
„Chiar și în sud, unde există populație, sunt foarte puține drumuri și nu există deloc căi ferate. Orice proiect minier ar trebui să construiască de la zero aceste rute de acces”.
În plus, energia ar trebui produsă local, iar forța de muncă specializată ar trebui adusă din afara insulei.
Există și îngrijorări majore legate de impactul asupra mediului arctic fragil, mai ales în contextul în care Groenlanda încearcă să dezvolte o industrie turistică sustenabilă, spune Patrick Schröder, cercetător principal în cadrul programului Mediu și Societate de la think-tank-ul Chatham House din Londra.
„Separarea pământurilor rare din rocă necesită substanțe chimice extrem de toxice, ceea ce poate genera o poluare semnificativă, inclusiv în etapele ulterioare de procesare”, avertizează Schröder. În plus, aceste elemente sunt adesea asociate cu uraniu radioactiv.
Climatul dur, cu straturi groase de gheață care acoperă mare parte din teritoriu și cu fiorduri înghețate mare parte din an, complică și mai mult situația. În plus, pământurile rare din Groenlanda se află în principal într-un tip de rocă numit eudialit, din care nu a fost dezvoltat până acum niciun proces de extracție profitabil.
În alte regiuni ale lumii, aceste elemente se găsesc de obicei în carbonatite, formațiuni geologice pentru care există metode industriale testate.
„Dacă suntem într-o cursă globală pentru minerale critice, ar trebui să ne concentrăm pe resursele care pot ajunge cel mai rapid și mai ușor pe piață”, spune David Abraham, expert în pământuri rare și autorul volumului The Elements of Power.
Recent, acțiunile companiei Critical Metals s-au dublat după anunțul că intenționează să construiască o instalație pilot în Groenlanda anul acesta. Totuși, compania, alături de alte peste zece firme aflate în explorare, este încă departe de deschiderea unei mine funcționale și ar avea nevoie de investiții de cel puțin câteva sute de milioane de dolari.
O afacere extrem de dificilă
Chiar și cele mai promițătoare proiecte miniere se luptă adesea să devină profitabile, mai ales atunci când China inundă piața cu producție suplimentară pentru a reduce prețurile și a elimina concurența, o strategie utilizată frecvent în trecut. În prezent, majoritatea mineralelor critice sunt procesate în China.
SUA încearcă să profite de o perioadă de respiro de un an față de restricții și mai dure, perioadă despre care Trump a afirmat că a fost negociată cu liderul chinez Xi Jinping în octombrie. Între timp, mai multe companii din alte regiuni ale lumii produc deja pământuri rare sau magneți și pot livra mult mai rapid decât orice proiect aflat în stadiu incipient în Groenlanda, insulă pe care Trump a amenințat că ar putea-o prelua inclusiv prin forță militară, dacă Danemarca refuză să o vândă.
„Toată lumea aleargă să ajungă la capătul lanțului de aprovizionare. Dacă mergi în Groenlanda, este ca și cum te-ai întoarce la punctul zero”, spune Ian Lange, profesor de economie la Colorado School of Mines, specializat în pământuri rare.
Alternative mai promițătoare
Mulți experți din industrie consideră că SUA ar trebui să se concentreze pe sprijinirea companiilor deja funcționale, în loc să încerce să dezvolte noi mine în Groenlanda, Ucraina, Africa sau alte regiuni dificile. Mai multe proiecte din SUA și din țări aliate, precum Australia, sunt mult mai avansate și amplasate în zone ușor accesibile.
Guvernul american a investit direct în MP Materials, compania care operează singura mină de pământuri rare din SUA, precum și într-un producător de litiu și într-o firmă specializată în reciclarea bateriilor și a altor produse ce conțin pământuri rare.
Scott Dunn, directorul general al Noveon Magnetics, afirmă că aceste investiții pot contribui la reducerea influenței Chinei, dar schimbarea rapidă a balanței globale rămâne dificilă, având în vedere că peste 90% din pământurile rare ale lumii provin din China.
„Sunt foarte puține companii care pot demonstra un istoric solid de livrare. Acolo ar trebui să începem, mai ales dacă ești guvernul SUA”, spune Dunn, a cărui companie produce deja peste 2.000 de tone metrice de magneți anual într-o fabrică din Texas, folosind materiale obținute din afara Chinei.