Casa Albă a confirmat că discută activ posibilitatea unei oferte de cumpărare a Groenlandei, însă întrebarea ”de ce vrea Trump Groenlanda” este tot mai prezentă la nivel internațional. Președintele Donald Trump susține că Statele Unite au nevoie de insulă din motive de securitate națională și nu a exclus nici varianta folosirii forței militare, scrie BBC.
Cererile sale au fost respinse categoric atât de liderii Groenlandei, cât și de Danemarca, stat membru NATO, de care teritoriul depinde în regim semi-autonom.
Unde se află Groenlanda și de ce este importantă pentru Trump
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume care nu este continent și se află în zona Arctică. Cu o suprafață de aproximativ 2,2 milioane de kilometri pătrați, este de aproape șase ori mai mare decât Germania.
Totodată, este și una dintre cele mai slab populate regiuni ale planetei, cu aproximativ 56.000 de locuitori, majoritatea din comunitatea inuită.
Poziționarea sa strategică între America de Nord și Arctica o face extrem de importantă pentru sistemele de avertizare timpurie în cazul unor atacuri cu rachete și pentru monitorizarea traficului naval. SUA operează aici baza spațială Pituffik, cunoscută anterior ca Thule Air Base, încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În perioada Războiului Rece, americanii au luat în calcul amplasarea de rachete nucleare pe insulă, dar planul a fost abandonat din cauza problemelor tehnice și a opoziției Danemarcei.
Resurse naturale și interese economice
Deși Trump a declarat că nu resursele sunt miza, Groenlanda atrage atenția prin bogățiile sale naturale: pământuri rare, uraniu, fier și, posibil, rezerve importante de petrol și gaze.
Odată cu topirea calotei glaciare, cauzată de încălzirea globală, aceste resurse ar putea deveni mai accesibile. Trump a fost interesat de astfel de resurse și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în relația cu Ucraina.
Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă susține în continuare că securitatea națională este primordială.
„Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională, nu pentru minerale”.
El a mai afirmat că în zonă se află nave rusești și chinezești, o preocupare împărtășită de mai mulți republicani.
Ce a spus Trump despre controlul asupra Groenlandei
Trump a reluat ideea preluării Groenlandei după operațiunea militară americană controversată în Venezuela. Premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, a reacționat ferm, calificând propunerea drept „o fantezie”.
Cu toate acestea, Casa Albă a transmis că sunt analizate mai multe opțiuni, inclusiv folosirea armatei. Unul dintre consilierii apropiați ai lui Trump, Stephen Miller, a declarat că „nimeni nu va lupta cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
Secretarul de stat Marco Rubio ar fi spus că planul este de a cumpăra insula, nu de a o invada, subliniind că SUA și Danemarca au „inamici comuni” în cadrul NATO.
Trump a mai încercat să cumpere Groenlanda în 2019, dar a fost refuzat. Interesul său a revenit în forță după revenirea la Casa Albă, în 2025.
Reacția Danemarcei și a aliaților NATO
Deși Groenlanda nu este membră NATO, face parte din alianță prin Danemarca. Poziția lui Trump a provocat un adevărat șoc la Copenhaga.
Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că orice tentativă de preluare a insulei ar putea distruge alianța transatlantică. Liderii mai multor state NATO, inclusiv Franța, Germania și Italia, au semnat o declarație comună care afirmă: „Groenlanda aparține locuitorilor săi și doar Danemarca și Groenlanda pot decide asupra viitorului lor”.
De ce Groenlanda aparține de Danemarca
Deși se află geografic în America de Nord, Groenlanda este sub control danez de aproximativ 300 de ani. A fost colonie până în secolul XX și a rămas mult timp izolată și săracă.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, SUA au ocupat insula după ce Germania nazistă a invadat Danemarca. După război, americanii au rămas, iar în 1951 a fost semnat un acord care le permite să opereze baze militare.
Din 1979, în urma unui referendum, Groenlanda beneficiază de autonomie extinsă, Danemarca păstrând controlul asupra politicii externe și apărării.
Premierul Groenlandei a transmis un mesaj clar: „Fără presiuni, fără insinuări, fără fantezii de anexare. Suntem deschiși dialogului, dar în cadrul legal internațional”.
Deși mulți groenlandezi susțin independența față de Danemarca, majoritatea resping categoric ideea de a deveni parte a Statelor Unite.
„Trump ne tratează ca pe un bun de cumpărat”, a declarat Aleqa Hammond, prima femeie premier a Groenlandei.
Ştiri video recomandate
