Antena 3 CNN Externe Mapamond „Memoria lumii”. Țara care își îngroapă istoria sub un munte din Svalbard

„Memoria lumii”. Țara care își îngroapă istoria sub un munte din Svalbard

A.N.
3 minute de citit Publicat la 23:45 17 Mar 2026 Modificat la 23:59 17 Mar 2026
arctic world archive getty 1
Arctic World Archive este un centru de stocare unde organizații și persoane pot depune arhive pe un suport special digitalizat, numit Piql, care poate rezista până la 2.000 de ani. sursa foto: Getty
 

O mină de cărbune dezafectată, aproape de Polul Nord, nu este locul în care te-ai aștepta să găsești povești indigene din Nigeria rurală. Totuși, adânc sub permafrostul arctic din Svalbard, un depozit conține o colecție de arhive culturale și literare din această țară din Africa de Vest, scrie The Guardian. 

Arctic World Archive (AWA) este un centru de stocare unde organizații și persoane pot depune arhive pe un suport special digitalizat, numit Piql, care poate rezista până la 2.000 de ani. Pe 27 februarie, Nigeria a devenit prima țară africană care a depozitat arhive în această facilitate aflată la 300 de metri sub un munte, unde condițiile de frig, întuneric și uscăciune sunt ideale pentru conservare. 

Inspirat de seiful global de semințe din Svalbard - care adăpostește peste un milion de mostre ca o „asigurare” împotriva dezastrelor - AWA a fost creat pentru a păstra „memoria lumii” pentru generațiile viitoare. Lansat în 2017 de compania norvegiană care a dezvoltat tehnologia Piql, arhiva conține documente istorice și creații din 37 de țări, inclusiv materiale din Biblioteca Vaticanului și Agenția Spațială Europeană, de la manuscrise ale lui Chopin până la lucrările fotografului belgian Christian Clauwers. 

Arhivele din Nigeria includ o combinație de istorie socială și culturală, precum și documente din industriile creative, provenite de la 12 organizații, inclusiv fundații de artă, muzee și biblioteci. 

Proiectul a fost inițiat de istoricul Nze Ed Emeka Keazor, care, după ce a devenit directorul primului birou Piql din Africa, la Lagos, în 2022, a început să convingă instituțiile culturale să își conserve arhivele. 

„Mi-a luat un an și jumătate să merg la Abeokuta, în statul Ogun, pentru a discuta cu șeful arhivelor de la Biblioteca Prezidențială Olusegun Obasanjo”, spune Keazor, care a călătorit luna trecută în Svalbard pentru a preda arhivele. 

Printre instituțiile implicate se numără galeria Bloom Art din Lagos, Asaba Monument Trust - care comemorează masacrul din 1967 - Institutul Nsibidi și proiectul Umuchieze Community Legacy Deposit, dedicat conservării cunoștințelor indigene. 

„Este important pentru mine ca Nigeria să fie amintită, pentru că munca mea înseamnă construirea unei infrastructuri culturale”, spune Ugoma Ebilah, fondatoarea Bloom Art. „Nigeria a dat unele dintre cele mai creative și strălucite minți din lume”. 

Inițiativa vine într-un moment important pentru scena culturală nigeriană, marcat și de recunoașterea internațională a contribuției lui Fela Anikulapo Kuti la Premiile Grammy, precum și de succesul regizorului Akinola Davies Jr, premiat la BAFTA pentru filmul My Father’s Shadow. 

În Nigeria, unde bibliotecile și muzeele sunt subfinanțate și în mare parte bazate pe arhive fizice, există un risc major ca documente și cercetări să fie pierdute. 

„Vă pot spune că, din 1960 încoace, multe dintre arhivele publice care ar trebui să existe nu mai sunt acolo”, afirmă istoricul Chima Korieh. „O parte dintre materialele existente sunt în pericol pentru că nu sunt bine conservate”. 

Proiectul nu vizează doar stocarea datelor într-un loc îndepărtat, ci și implicarea comunităților locale.  

„Întreaga comunitate este implicată și vrem să deschidem un centru unde oamenii să aibă acces la aceste materiale”, spune Korieh. 

Instituții naționale precum Comisia pentru Monumente și Muzee și Consiliul pentru Arte și Cultură au contribuit, de asemenea, cu documente despre economia creativă a Nigeriei, inclusiv industria muzicală și cinematografică. 

„Una dintre problemele Africii este memoria - de multe ori nu este protejată sau spusă corect, pentru că nu am avut o strategie clară de a ne spune propria poveste”, a declarat Obi Asika, directorul Consiliului pentru Arte și Cultură. 

Riscul nu privește doar arhivele fizice. Potrivit unui studiu din 2024, 38% dintre paginile web publicate între 2013 și 2023 nu mai există, ceea ce înseamnă că o mare parte din informație a dispărut deja. 

AWA a apărut tocmai din nevoia de a găsi o metodă sigură de stocare pe termen lung.  

„Lumea devine tot mai conștientă de cât de fragilă este stocarea datelor”, precizează Katrine Loen, cofondatoare AWA. 

Totuși, costurile sunt ridicate: aproximativ 9.000 de euro pentru un singur suport Piql. Din acest motiv, arhiva a devenit organizație non-profit în 2025, pentru a sprijini instituțiile fără resurse. 

În parteneriat cu UNESCO, AWA va arhiva și documente din patrimoniul mondial, inclusiv scanări 3D ale siturilor istorice. 

Arhivele sunt însoțite de instrucțiuni pentru decodare, iar depunătorii vor primi și „tokenuri” care indică generațiilor viitoare unde se află depozitul. 

Svalbard, cu formațiuni geologice din aproape toate erele, este considerat un loc care păstrează istoria lumii. 

„Acum”, spune Loen, „adăugăm și cunoașterea umanității”. 

Pentru Nigeria, concluzionează Asika, acesta este doar începutul „unui drum lung de recuperare a propriei narațiuni și de afirmare în toate spațiile unde ar trebui să fim prezenți”. 

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close