Summit de criză la Bruxelles. Orban blochează iar ajutorul pentru Ucraina. Liderii europeni au fost furioși, Meloni i-a luat apărarea

Când petrolul va începe să circule prin conducta Drujba, împrumutul pentru Ucraina este deblocat, a afirmat, vineri, preşedintele Nicuşor Dan, la finalul reuniunii Consiliului European.

"Da, menţin în continuare ce am spus şi multă lume a spus azi, în dezbaterea care a avut loc pe subiectul Ucraina: că este inacceptabil ca o decizie deja luată să fie pusă în chestiune pe un eveniment ulterior, indiferent care e evenimentul acesta, pentru că ştim bine care este punctul de vedere al Ucrainei.

Pe de o parte, Uniunea a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, din punct de vedere procedural, o echipă, tocmai pentru a rezolva acest diferend, o echipă de oameni ai Comisiei Europene şi ai unor state membre sunt la faţa locului pentru a evalua daunele la conductă şi există promisiunea că, în momentul în care petrolul va reîncepe să circule, împrumutul este deblocat, cam asta este situaţia. Deci ne aşteptăm ca într-o lună, din momentul acesta, banii să ajungă la Ucraina", a spus şeful statului român, într-o conferinţă de presă.

Joi, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a reiterat că va bloca împrumutul Uniunii Europene de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina până la reluarea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba, a informat EFE.

"Până nu va fi petrol, nu vor fi nici bani", a afirmat Orban înaintea reuniunii liderilor din statele membre UE, de la Bruxelles.

Premierul Viktor Orban blochează acest împrumut către Ucraina de la sfârşitul lunii ianuarie, când tranzitul petrolului provenit din Rusia a fost întrerupt din cauza unui atac rusesc asupra conductei Drujba care traversează Ucraina spre Ungaria şi Slovacia.

Cinci ţări europene, plus Japonia şi Canada, au emis joi o declaraţie comună în care se declară pregătite să-şi "unească eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz" şi anunţă că vor lua măsuri pentru stabilizarea pieţelor energetice, scrie Agerpres, care citează Reuters.

Ţările europene semnatare ale declaraţiei sunt Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia şi Olanda.

"Condamnăm în termenii cei mai fermi atacurile recente ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv a instalaţiilor de petrol şi gaze, şi închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forţele iraniene", se arată în declaraţie.

Semnatarii îşi exprimă "profunda îngrijorare cu privire la escaladarea conflictului". "Facem apel la Iran să înceteze imediat ameninţările, amplasarea de mine, atacurile cu drone şi rachete şi alte încercări de a bloca strâmtoarea pentru transportul maritim comercial şi să respecte Rezoluţia 2817 a Consiliului de Securitate al ONU", potrivit declaraţiei, în care se aminteşte faptul că libertatea navigaţiei este un principiu fundamental al dreptului internaţional, inclusiv în temeiul Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării.

"Efectele acţiunilor Iranului vor fi resimţite de oameni din toate părţile lumii, în special de cei mai vulnerabili", avertizează semnatarii.

Cele şapte ţări subliniază că astfel de interferenţe în transportul maritim internaţional şi perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare cu energie constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi solicită un moratoriu imediat şi cuprinzător în privinţa atacurilor asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalaţiilor de petrol şi gaze.

"Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin strâmtoare", mai scriu semnatarii, care salută totodată decizia Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a autoriza o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol. "Vom lua şi alte măsuri pentru a stabiliza pieţele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite naţiuni producătoare pentru a creşte producţia", se angajează semnatarii declaraţiei comune.

Cele şapte ţări semnatare se angajează totodată să depună eforturi pentru a oferi sprijin naţiunilor celor mai afectate, inclusiv prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al IFI-urilor (Instituţii Financiare Internaţionale).

"Securitatea maritimă şi libertatea de navigaţie sunt în beneficiul tuturor ţărilor. Facem apel la toate statele să respecte dreptul internaţional şi să susţină principiile fundamentale ale prosperităţii şi securităţii internaţionale", afirmă semnatarii declaraţiei.

Reuters remarcă însă că există puţine semne care să indice o acţiune imediată. De exemplu, cancelarul german Friedrich Merz a reiterat că orice contribuţie la securizarea strâmtorii va veni doar după încheierea ostilităţilor.

Reticenţa principalilor aliaţi ai SUA de a se implica în război reflectă scepticismul faţă de un conflict despre care liderii europeni au spus că are obiective neclare pe care ei nu le urmăresc şi asupra căruia au prea puţin control.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat după ședința Consiliului European că o implicare a țărilor europene în criza din Strâmtoarea Ormuz este posibilă după o încetare a focului. 

„Există disponibilitatea ca aceste țări, care nu sunt beligerante, să participe. Condiția este să existe o încetare a focului”, a declarat președintele.

Prim-ministrul Ungariei „încalcă unul dintre principiile fundamentale ale cooperării noastre”, a declarat cancelarul Germaniei.

„Aceasta este o încălcare gravă a loialității dintre statele membre, subminează capacitatea de acțiune a Uniunii Europene și afectează reputația UE în ansamblu.”

Friedrich Merz a spus că liderii sunt „profund nemulțumiți” de Viktor Orbán. „Sunt ferm convins că acest lucru va lăsa o urme pe termen lung".

Liderii Uniunii Europene au exprimat critici „foarte, foarte dure” la adresa prim-ministrului Ungariei, Viktor Orbán, în timpul Consiliului European, a declarat joi seara premierul Suediei reporterilor.

„Nu am mai auzit asemenea critici dure la un summit al UE”, a spus Ulf Kristersson. „A primit acest mesaj de la aproape toți liderii prezenți la reuniune… Așa ceva pur și simplu nu poate continua.”

Discuțiile despre schimbarea regulilor UE pentru a trece la votul cu majoritate calificată în chestiuni cheie „vor reveni pe agendă”, a adăugat el.

Premierul olandez Rob Jetten a spus că atmosfera din sala în care se aflau liderii UE a fost, pe alocuri, „înghețată”, cu „tăceri stânjenitoare” atunci când s-a discutat despre veto-ul continuu al Ungariei privind împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Jetten a spus că restul blocului trebuie să continue să exercite presiuni și că sunt discutate soluții „pragmatice” pentru a merge mai departe, chiar dacă astăzi nu s-a ajuns la niciun progres.

Liderii UE au adoptat o poziție pentru întreaga situație din Orientul Mijlociu.

Legat de războiul din Iran, „Consiliul European subliniază rolul operațiunilor maritime de apărare ale UE, EUNAVFOR ASPIDES și EUNAVFOR ATALANTA, și solicită
consolidarea acestora cu mai multe resurse, în conformitate cu mandatele lor respective”.

Mai mult, „Consiliul European reiterează faptul că Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dobândească o armă nucleară și că acesta trebuie să își respecte obligațiile juridice obligatorii în materie de garanții nucleare prevăzute de Tratatul de neproliferare. Consiliul European îndeamnă Iranul să reia cooperarea deplină cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică”.

Legat de Gaza și West Bank, „Consiliul European a discutat despre deteriorarea situației din Gaza și Cisiordania, inclusiv în Ierusalimul de Est, care suscită o profundă îngrijorare. Acesta reafirmă angajamentul Uniunii Europene față de dreptul internațional și față de o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, bazată pe soluția celor două state, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în cadrul căreia două state democratice, Israel și Palestina, să conviețuiască în pace în interiorul unor frontiere sigure și recunoscute”.

Mai mult, „Consiliul European condamnă cu fermitate violențele continue și tot mai intense comise de coloniști împotriva civililor palestinieni, inclusiv violențele îndreptate împotriva comunităților creștine, și își reiterează apelul adresat Consiliului de a continua lucrările privind adoptarea unor măsuri restrictive suplimentare împotriva coloniștilor extremiști, precum și a entităților și organizațiilor care îi susțin”.

Despre situația din Liban, „Consiliul European condamnă cu fermitate decizia organizației Hezbollah de a ataca Israelul în sprijinul Iranului și o îndeamnă să înceteze imediat aceste acțiuni. Acesta salută decizia autorităților libaneze de a interzice activitățile militare ale organizației Hezbollah. Uniunea Europeană sprijină eforturile autorităților de a consolida Forțele Armate Libaneze în vederea preluării controlului asupra întregului teritoriu libanez.

Documentul integral, în limba engleză, poate fi citit AICI.

Liderii continuă să discute despre competitivitate și prețurile energiei, iar Sistemul de comercializare a cotelor de emisii (ETS), piața emisiilor de carbon a Uniunii, joacă un rol major.

Până acum, liderii și-au reafirmat în mare parte pozițiile cunoscute. Țările sunt împărțite, în linii mari, în două tabere: una în jurul Spaniei și al țărilor nordice, care apără ETS și nu doresc schimbări majore, și alta în jurul Italiei și Poloniei, care doresc moderarea prețului.

Între timp, Republica Cehă a cerut suspendarea ETS până în 2034, au declarat doi diplomați pentru Politico. Unul dintre diplomați a afirmat că nu este sigur dacă actualul set de proiecte de concluzii, conceput pentru a fi suficient de vag încât să mulțumească pe toată lumea, va fi acceptabil pentru toți.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni i-a luat apărarea luii Viktor Orbán, după poziția lui față de Ucraina în timpul unei sesiuni private a summitului european de joi. Meloni le-a spus omologilor săi că înțelege motivele pentru care liderul maghiar a înfuriat blocul comunitar prin faptul că și-a încălcat promisiunea și a refuzat un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, după ce îl aprobase în decembrie, au declarat pentru Politico cinci diplomați familiarizați cu discuțiile confidențiale.

Schimbarea de direcție a lui Orbán i-a înfuriat pe ceilalți lideri și a șocat Ucraina, care rămâne fără bani, în timp ce războiul său cu Rusia se apropie de al cincilea an și contravine convenției UE din cauza aprobării sale oficiale de acum doar câteva săptămâni. Atât Meloni, cât și Orbán sunt de dreapta, dar liderul italian s-a ținut în general de linia principală a UE, în care guvernul maghiar a fost considerat obstrucționist.

Deși Meloni a subliniat în cadrul întâlnirii că ea, personal, susține în continuare canalizarea imediată a împrumutului către Ucraina, ea a spus că înțelege poziția lui Orbán, care se confruntă cu alegeri luna viitoare, potrivit celor cinci diplomați, reprezentând patru țări europene diferite.

Unul dintre cei cinci diplomați l-a citat pe Meloni spunând că „poziția lui Orbán este normală, deoarece lucrurile se schimbă și dacă aș fi în aceeași situație, aș înțelege-o”.

Guvernul italian a negat acest lucru.

„Propoziția atribuită prim-ministrului este complet nefondată”, a declarat un oficial din biroul lui Meloni din Roma.

Tuturor diplomaților citați în acest articol li s-a acordat anonimatul pentru a le permite să vorbească liber despre discuțiile care nu au avut loc în public. Niciunul dintre ei nu a fost prezent în încăpere, deoarece erau prezenți, în mare parte, doar lideri. Acești lideri i-au informat pe diplomați.

Legătura petrolieră

Ungaria și Slovacia blochează eliberarea fondurilor, care necesită aprobarea tuturor guvernelor UE. Budapesta și-a legat acordul de solicitările Ucrainei de repararea conductei Drujba, care aduce petrol rusesc în Ungaria și care a fost avariată de o dronă rusească în ianuarie, la câteva săptămâni după ce toate cele 27 de țări ale UE au susținut planul de împrumut.

Orbán a acuzat Kievul că amână în mod deliberat reparațiile. UE a declarat că problemele legate de împrumut și de conductă nu sunt legate.

Un anunț de marți, conform căruia UE a convenit cu guvernul ucrainean să finanțeze reparații și să trimită o misiune de informare la fața locului, nu a fost suficient pentru a depăși obiecțiile lui Orbán de joi.

„Prim-ministrul ungar a fost constructiv anterior și ar trebui să se aștepte să renunțe la veto dacă conducta se redeschide”, a mai spus Meloni, potrivit diplomaților.

Meloni este o susținătoare ferventă a Ucrainei și menține relații de prietenie atât cu Orbán, cât și cu președintele american Donald Trump, care a ezitat uneori în sprijinul său pentru Kiev. De asemenea, l-a susținut public pe Orbán în candidatura sa la realegere.

Linii roșii

Majoritatea celorlalți lideri ai UE au reacționat cu furie joi dimineață, când a devenit evident că Orbán nu intenționează să deblocheze împrumutul. Președintele Consiliului European, António Costa, a criticat decizia drept „inacceptabilă” și o încălcare fără precedent a unei „linii roșii” de comportament, au declarat diplomații.

Pe lângă Ungaria și Slovacia, celelalte 25 de țări au emis ulterior o declarație comună în care salută decizia de a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro și solicită „prima plată către Ucraina până la începutul lunii aprilie”.

Într-un videoclip postat după discuții, Orbán a spus că discuția a fost „dificilă, am fost sub presiune din toate părțile, dar au încercat asta în locul și momentul nepotrivit”.

Liderii UE au adoptat pozitia pe Orientul Mijlociu, însă, momentan, nu se cunosc concluziile.

În jurul orei 22:55, liderii UE au făcut o pauză pentru a lua o cină de lucru, în cadrul căreia vor discuta bugetul pe termen lung al Uniunii, după ce au încheiat discuțiile privind competitivitatea mai târziu decât se aștepta, din cauza întârzierii de peste o oră cu care a început ședința.

Doi oficiali UE au declarat că prim-ministrul ungar Viktor Orbán încă își exprimă dreptul de veto asupra celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, susține Politico.

Pachetul, care se concentrează pe energia, băncile, bunurile și serviciile rusești, necesită unanimitate. Însă Ungaria a legat politic cel mai recent pachet de sancțiuni de împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe care Budapesta îl blochează și ea, au declarat ambii oficiali.

Discuțiile pe ambele teme s-au încheiat deocamdată, au declarat oficialii.

Cel mai probabil scenariu pentru rezolvarea ambelor probleme este să se aștepte până după alegerile din Ungaria din 12 aprilie, au adăugat ei.

Liderii UE nu au  reușit să-l convingă pe premierul ungar, Viktor Orbán, să renunțe la opoziția sa față împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea efortului de război al Ucrainei, potrivit a patru diplomați și oficiali citați de Politico. 

O discuție de 90 de minute privind împrumutul nu a reușit să producă o cale clară către un acord, potrivit celor patru diplomați și oficiali.

Potrivit unuia dintre diplomați, președintele Consiliului European, António Costa, a criticat comportamentul lui Orbán drept „inacceptabil” și o încălcare a termenilor de cooperare care stau la baza UE. Costa a subliniat că niciun lider nu a încălcat vreodată „această linie roșie”.

Vorbind în sală, premierul ungar Viktor Orbán a respins ideea că blocajul său privind aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina este legat de viitoarele alegeri, numind-o „total nefondată”, a declarat un oficial familiarizat cu discuțiile, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber.

Orbán i-a acuzat pe ceilalți lideri că sunt mai preocupați de Ucraina decât de Ungaria și a spus că este o „problemă existențială” pentru Budapesta.

Așa cum era de așteptat, concluziile Consiliului European în sprijinul Ucrainei au fost susținute de doar 25 de țări. Ungaria și Slovacia nu au susținut textul, care solicită o plată rapidă a împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de către UE.

Budapesta a blocat împrumutul ca modalitate de a exercita presiuni pentru repararea conductei de petrol Druzhba. Într-o scrisoare comună, Slovacia s-a alăturat Ungariei în criticarea Comisiei Europene, acuzând Bruxellesul de eforturile lente de reparare a conductei.

Discuția cu Volodimir Zelenski s-a încheiat. Anterior, liderii au purtat o discuție despre modul în care UE sprijină Ucraina. 

 La începutul discuției despre Ucraina, președintele Consiliului, Antonio Costa, a abordat problema comportamentului Ungariei în ceea ce privește împrumutul de sprijin al UE decis de Consiliul European în decembrie prin consens, cu sprijinul tuturor șefilor de stat și de guvern.

Așa cum a făcut-o și în schimburile sale anterioare de opinii cu Orban, Costa a declarat că acest tip de comportament nu este acceptabil și încalcă principiile bunei-credințe și ale cooperării sincere consacrate în tratatele europene.

Situația conductei Drujba este o problemă diferită. Restaurarea acesteia depinde exclusiv de capacitatea Ucrainei de a o repara și de disponibilitatea Rusiei de a nu o distruge din nou. PEC și PCOM colaborează cu autoritățile ucrainene pentru a le ajuta, iar Zelenski tocmai s-a angajat să restabilească complet fluxul de petrol cât mai curând posibil și să onoreze pe deplin rolul Ucrainei ca partener energetic de încredere al UE.

Președintele Costa a reamintit, de asemenea, că unele comentarii publice ale președintelui Zelenski despre premierul maghiar au fost inacceptabile, referindu-se la amenințările la adresa lui Viktor Orban. ”Această escaladare nu este în interesul nimănui”, a spus președintele Consiliului European. 

Prim-ministrul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a reiterat joi că va bloca împrumutul Uniunii Europene de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina până la reluarea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba, informează EFE, citată de Agerpres.

"Până nu va fi petrol, nu vor fi nici bani", a afirmat Orban înaintea reuniunii liderilor din statele membre UE de la Bruxelles.

Premierul Viktor Orban blochează acest împrumut către Ucraina de la sfârşitul lunii ianuarie, când tranzitul petrolului provenit din Rusia a fost întrerupt din cauza unui atac rusesc asupra conductei Drujba care traversează Ucraina spre Ungaria şi Slovacia.

Premierul ungar a criticat, de asemenea, UE, afirmând că "Bruxelles-ul sprijină Ucraina" în această chestiune şi nu Ungaria.

"Nu aştept nimic de la Bruxelles. Aceasta este un teatru de comedie", a subliniat Orban, o aluzie la încercările de mediere ale UE între Kiev şi Budapesta în această privinţă.

Ucraina afirmă că repararea conductei de petrol va dura, în timp ce Ungaria acuză Kievul că opreşte tranzitul din motive politice, pentru a influenţa actuala campanie a alegerilor legislative care vor fi organizate în Ungaria pe 12 aprilie.

Orban a subliniat că Ungaria va trebui să rezolve această problemă singură şi că are "instrumentele" necesare, deşi nu a explicat la ce se referă. Ungaria, la fel ca Slovacia, depinde foarte mult de sursele de energie ruseşti.

"Pentru Ungaria este vital să primească petrol", a subliniat Orban, adăugând că gospodăriile şi companiile ungare vor da faliment dacă aprovizionarea cu energie nu se reia.

Prim-ministrul ungar, cel mai apropiat aliat al Moscovei din UE, se confruntă cu alegeri parlamentare şi şi-a concentrat campania electorală pe critici la adresa Ucrainei şi a preşedintelui Zelenski.

Sondajele de opinie indică că partidul condus de Viktor Orban ar putea pierde puterea după 16 ani, astfel că acest summit ar putea fi ultimul la care participă.

Prim-ministrul Ungariei a adăugat că liderii UE vor discuta despre cum să se protejeze "în faţa crizei petrolului". În acelaşi context, el a subliniat că "Ungaria are armele sale, dar este nevoie şi de o soluţie europeană".

Pe de altă parte, şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a apreciat joi, potrivit Reuters, că există alternative pentru a depăşi veto-ul Ungariei asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, apreciind însă că va fi nevoie de curaj politic din partea liderilor europeni.

"Există alternative, dar să vedem cum va decurge. Va fi nevoie, de asemenea, de puţin caracter politic din partea noastră a tuturor", le-a declarat Kallas jurnaliştilor înaintea reuniunii Consiliului European.

Kallas a mai spus că aprovizionarea cu petrol din Croaţia ar putea fi o soluţie pentru Ungaria, adăugând, în acelaşi timp, că Ungaria nu acţionează "cu bună credinţă" prin rezistenţa sa faţă de acordarea împrumutului deja convenit.

Cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat joi pe premierul ungar să fie loial acordului adoptat în decembrie de statele membre UE pentru acordarea împrumutului Ucrainei.

"Pe 19 decembrie am luat o decizie unanimă. Cele 27 de state membre au dat undă verde căii de urmat împreună. Principiul care guvernează activitatea în UE este cel al loialităţii şi al fiabilităţii şi pornesc de la premisa că toate statele membre ale Uniunii Europene îl respectă", a declarat Merz la sosirea sa la summitul liderilor europeni, potrivit EFE.

Cu acelaşi prilej, prim-ministrul croat Andrej Plenkovic a afirmat că ţara sa "poate furniza tot petrolul de care au nevoie Ungaria şi Slovacia" prin conducta sa JANAF ca alternativă la conducta avariată Drujba pentru a ocoli veto-ul premierului Orban asupra împrumutului UE pentru Ucraina.

Prim-ministrul Croaţiei a subliniat că securitatea aprovizionării cu petrol poate fi garantată datorită acestei conducte care transportă ţiţei în aceste două ţări.

"Croaţia poate furniza tot petrolul de care au nevoie Ungaria şi Slovacia", a declarat Plenkovic, precizând că această conductă nu transportă ţiţei provenind din Rusia.

Statele membre UE îşi doresc să respecte acordarea împrumutul de 90.000 de euro convenit în decembrie nu doar de dragul Ucrainei şi pentru a menţine credibilitatea deciziilor Consiliului European, deşi surse comunitare au indicat posibilitatea unui "plan B" şi de a găsi "soluţii creative" dacă blocajul se menţine.

Friedrich Merz și Emmanuel Macron au convenit să facă „o ultimă încercare de mediere” în următoarele săptămâni pentru problematicul proiect al avionului de luptă FCAS, a declarat un oficial german.

Acesta a adăugat că, „trebuie să se ajungă la o concluzie până la jumătatea lunii aprilie”. Cancelarul german și președintele francez au discutat despre FCAS în timpul unei cine private de două ore care s-a desfășurat miercuri seară la elegantul Hotel Amigo din centrul Bruxelles-ului. În cadrul discuției au fost abordate și teme precum Iranul, Ucraina și alte subiecte aflate pe agenda summitului UE.

„Am decis împreună să lansăm, în următoarele săptămâni, o misiune menită să apropie Airbus și Dassault. Acest lucru trebuie făcut cu calm și cu respect, pentru a găsi un teren comun. Dar direcția strategică este clară și există un consens în această privință între toți actorii implicați”, a declarat Macron la intrarea în reuniunea Consiliului.

„Am făcut progrese”, a spus Macron. „Armata franceză și cea germană consideră că proiectul are sens, iar producătorii cu care am vorbit spun și ei că are sens. Doar că nu reușesc să ajungă la un acord. Rolul nostru este să ne asigurăm că vor ajunge la o înțelegere”, a adăugat el.

La începutul lunii martie, producătorul francez Dassault a acuzat producătorul european de aeronave Airbus, cu sediul în Franţa, că a torpilat proiectul de avion de luptă european al viitorului, care se confruntă deja cu provocări semnificative.

Ce este Future Combat Air System (FCAS)

Cunoscut sub numele de Future Combat Air System (FCAS), programul a fost anunțat cu mare fast în 2017 de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Spania s-a alăturat proiectului în 2019.

Avionul urma să înlocuiască, până în 2040, flotele actuale de avioane de luptă din Franța și Germania, fiind echipat cu tehnologii stealth și susținut de drone care să exploreze înainte sau să atragă focul inamic, toate conectate printr-un schimb de date în timp real.

Europa deja operează trei avioane de luptă concurente – Eurofighter Typhoon, Rafale și Gripen. Directorii Airbus au avertizat în repetate rânduri că proiectele europene de avioane de luptă trebuie consolidate, dar colapsul FCAS ar crea exact efectul opus, întrucât pe continent există deja proiectul britanico-italiano-japonez Tempest și un posibil succesor al Gripen.

Pentru un bloc care a cheltuit anul trecut 381 de miliarde de euro pe apărare, dar care are dificultăți în a transforma această cheltuială în capabilități militare, miza este uriașă, mai ales pe fondul amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei.

Cine conduce proiectul?

Producătorul francez Dassault Aviation insistă să conducă partea de dezvoltare a avionului, ceea ce a dus la tensiuni cu divizia de apărare germană a Airbus, celălalt partener principal. Éric Trappier, CEO-ul Dassault, a declarat anul trecut: „Dacă germanii vor să o facă singuri, să o facă singuri. Noi știm cum să facem totul de la A la Z.”

Rafale, avionul actual al Dassault, se bucură de succes uriaș pe piața de export, cu comenzi confirmate până în mijlocul anilor 2030, oferind companiei franceze un avantaj major și reducându-i interesul de a coopera pe proiectul FCAS.

Un fost oficial francez a declarat pentru publicații internaționale că proiectul a fost conceput „la nivel politic foarte înalt”, fără consultări suficiente în ministerele apărării privind nevoile diferite ale celor două țări. „Nu avem aceeași manieră de a face război, Germania și Franța,” a explicat acesta.

Tensiuni reciproce și riscuri pentru colaborare

Tensiunile nu sunt însă doar din partea franceză. Airbus a întâmpinat dificultăți în a colabora cu Dassault, echipele germane considerând compania franceză mai degrabă un competitor decât un partener. Dassault, la rândul său, a refuzat să transmită expertiza pentru construirea avioanelor.

Diferențele politice dintre Franța și Germania devin tot mai evidente. Germania și-a majorat cheltuielile militare la 150 de miliarde de euro până în 2029, aproape dublu față de Franța, în timp ce președintele Macron și-a continuat eforturile de promovare a programului și a vânzărilor Rafale, inclusiv în India.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că țara sa se va implica în Orientul Mijlociu doar după ce acțiunea militară din regiune se va opri.

“Putem și ne vom putea implica doar atunci când armele vor tăcea”, a declarat Merz.

Orice implicare germană va fi decisă împreună cu Israelul și statele din Golf, a spus Merz.

“Putem face multe, inclusiv deschiderea căilor maritime și menținerea lor liberă“, a spus cancelarul. “Dar nu facem asta în timp ce ostilitățile sunt în desfășurare. Vom face asta doar după ce ostilitățile s-au încheiat.”“

Comentariile lui Merz vin după ce președintele american Donald Trump i-a certat pe aliații americani pentru că nu au făcut mai mult pentru a securiza strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o după ce SUA și Israelul au atacat-o. 

"Vreau să transmitem un semnal clar că suntem pregătiți să ajutăm. Dar pentru ca acest lucru să fie posibil, luptele trebuie să înceteze. Sunt în mod deosebit recunoscător că președintele american a transmis aseară un semnal care indică faptul că și el este dispus să pună capăt luptelor. Totuși, acest lucru presupune ca Iranul să renunțe la programul său nuclear, să înceteze sprijinul pentru terorism și să fie dispus să se angajeze în discuții. Dacă toate acestea sunt posibile în zilele următoare, atunci ne îndreptăm în direcția bună, dar vom continua să ne confruntăm cu aceste provocări încă mult timp de acum înainte. 

Și apoi sunt multe lucruri pe care le putem face, inclusiv deschiderea rutelor maritime și menținerea lor libere. Dar nu vom face acest lucru cât timp ostilitățile continuă; îl vom face doar după ce luptele se vor fi încheiat. De asemenea, ar necesita un mandat internațional, pe care în prezent nu îl avem. De aceea, mai sunt încă mulți pași de parcurs înainte să putem lua măcar în considerare o astfel de chestiune", a declarat cancelarul german Friedrich Merz

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat ferm distrugerea continuă a infrastructurii energetice din regiunea Golfului, calificând actuala escaladare drept "iresponsabilă". scrie Euronews.

"Toată lumea ar trebui să se calmeze, iar luptele trebuie să înceteze, măcar pentru câteva zile, pentru a încerca să se ofere o șansă negocierilor", a declarat Macron, adăugând că ostilitățile ar trebui suspendate în perioada festivităților care urmează.

Iranul sărbătorește Nowruz, Anul Nou persan, pe 20 martie.

Liderul francez a făcut referire în mod special la Qatar, unde un atac cu rachetă a declanșat un incendiu care a afectat grav principala instalație de gaze a țării, cea mai mare din lume. Macron a precizat că a discutat atât cu emirul Qatarului, cât și cu președintele Statelor Unite, Donald Trump.

De asemenea, președintele Franței a cerut Ungariei, fără a o numi explicit, să își dea acordul pentru împrumutul de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene destinat Ucrainei. "Trebuie să implementăm acest împrumut", a spus Macron, adăugând că Europa trebuie, totodată, să își extindă capacitățile de producție militară.

Președintele Nicușor Dan a semnat, alături de alți 9 lideri europeni, o scrisoare prin care cer revizuirea urgentă a sistemului de emisii pentru a proteja industria și competitivitatea UE. Scrisoarea, adresată președintei Comisiei Ursula von der Leyen și președintelui Consiliului Antonio Costa, este semnată de liderii din Austria, Croația, Grecia, Italia, România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia.

„Europa se află într-un moment critic”, se arată în scrisoare, iar deciziile luate acum privind competitivitatea economică vor influența prosperitatea, leadershipul tehnologic și autonomia strategică a continentului pentru deceniile următoare. În contextul tensiunilor geopolitice și al creșterii costurilor energetice, mai mulți lideri europeni solicită o revizuire rapidă a politicilor climatice care afectează industria.

Citește scrisoarea AICI.

Pedro Sanchez, premierul Spaniei, și-a înăsprit criticile la adresa atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, pe care le-a calificat drept ca fiind "ilegale".

"Europa se bazează pe principiul deciziilor comune, nu unilaterale, pe drept internațional, pe pace, pe respectarea coexistenței pașnice între state și între societăți. Exact aceste principii sunt puse acum din nou sub semnul întrebării, în acest caz prin războiul din Iran", a declarat el.

"Europa trebuie să își apere valorile și principiile, pe cele consacrate în tratatele noastrePedro Sanchez condamnă atacurile SUA asupra Iranului și apără sistemul multilateral", a continuat Sanchez.

"Să apărăm ordinea internațională bazată pe reguli, nu pe legea celui mai puternic. Să susținem o agendă constructivă alături de alte state, fie că vorbim despre Statele Unite sau despre țările din vecinătatea noastră sudică, și să fim alături de cei care suferă încălcări ale dreptului internațional, așa cum se întâmplă în Ucraina și Palestina."

Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a declarat că Statele Unite și Israelul nu au reușit să justifice folosirea forței împotriva Iranului.

"Nu știm care sunt obiectivele acestui război. Și, de asemenea, nu există o bază în dreptul internațional. Dacă ne gândim la folosirea forței, există, de exemplu, două situații: una este autoapărarea, iar cealaltă este existența unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, iar în acest moment nu există așa ceva", a spus Kallas.

Din acest motiv, a spus Kallas, Uniunea Europeană nu este dispusă să desfășoare o misiune militară pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, însă există discuții în curs cu Organizația Națiunilor Unite pentru găsirea unei soluții mai ample.

"Ceea ce este important pentru noi toți, în Uniunea Europeană, este că vrem să vedem sfârșitul acestui război. Vedem foarte clar haosul pe care îl provoacă în Orientul Mijlociu, dar și efectele pe care le are asupra restului lumii", a spus Kallas, referindu-se la exporturile de energie și de îngrășăminte.

"Lucrăm cu partenerii noștri din Golf, dar și cu Egiptul și Iordania, pentru a găsi o soluție prin care părțile să poată pune capăt acestui război."

Consiliul European tocmai a început. Liderii urmează să organizeze un schimb de opinii cu președintele Parlamentului European. Următorul punct de pe ordinea de zi este Ucraina, președintele Zelenski li se va alătura prin videoconferință.

În stadiul actual, următoarele puncte de pe ordinea de zi sunt situația din Orientul Mijlociu și prânzul de lucru cu Secretarul General al ONU. Dezbaterile privind competitivitatea și Summitul euro vor avea loc după-amiaza și seara.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt gata să susțină trimiterea unui număr mai mare de nave militare în Orientul Mijlociu, în contextul în care conflictul din regiune paralizează rutele maritime comerciale. Totuși, liderii europeni vor insista ca aceste nave să opereze strict în limitele misiunilor deja existente, stabilite înainte de războiul din Iran, scrie Politico.

Subiectul va fi discutat joi, la Bruxelles. Într-un proiect de declarație negociat de ambasadori înaintea reuniunii, liderii europeni își exprimă sprijinul pentru o prezență navală europeană sporită în regiune.

„Consiliul European subliniază rolul operațiunilor maritime defensive ale UE, EUNAVFOR ASPIDES și EUNAVFOR ATALANTA, și solicită consolidarea acestora cu mai multe mijloace”, se arată în cea mai recentă versiune a textului, datată 17 martie. Totuși, documentul introduce și o formulare nouă, care cere ca navele să participe la aceste misiuni doar „în conformitate cu mandatele lor respective”.

Dacă Bruxelles-ul va decide să recupereze cele 10 miliarde de euro din fonduri europene acordate Ungariei în 2023, ar trebui să recupereze și 137 de miliarde de euro de la Polonia, a declarat ministrul ungar pentru afaceri europene pentru Politico.

Comisia Europeană a luat, în decembrie 2023, o decizie controversată de a debloca 10 miliarde de euro pentru Ungaria, fonduri care fuseseră anterior înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept și a regresului privind independența justiției. Mai mulți membri ai Parlamentului European au condamnat decizia, considerând-o una politică, un fel de concesie făcută premierului Viktor Orbán chiar înaintea unui summit crucial, în care UE avea nevoie de sprijinul său pentru ajutorul destinat Ucrainei.

Pe 12 februarie, avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Tamara Ćapeta, a recomandat anularea acestei decizii, ceea ce ar putea obliga Ungaria să returneze banii dacă instanța va urma această opinie în hotărârea finală așteptată în lunile următoare. Orbán a catalogat ideea rambursării drept „absurdă”.

János Bóka, ministrul ungar pentru afaceri europene, a declarat pentru POLITICO că, dacă Bruxelles-ul va decide recuperarea celor 10 miliarde de euro de la guvernul eurosceptic de la Budapesta, atunci ar trebui să facă același lucru și în cazul Poloniei, condusă de premierul pro-european Donald Tusk.

„Noi credem că decizia Comisiei a fost legală… opinia avocatului general este, în opinia mea, excesivă din punct de vedere juridic”, a spus Bóka. El a avertizat că „dacă această opinie va fi urmată, Comisia ar fi obligată legal să înghețe toate fondurile europene destinate Poloniei, lucru pe care cred că, în orice caz, nu este dispusă să îl facă”.

Opinia juridică referitoare la Ungaria susține că Executivul european a greșit atunci când a deblocat fondurile „înainte ca reformele legislative necesare să fi intrat în vigoare sau să fie aplicate”, a precizat Ćapeta în februarie.

Bóka a afirmat că această situație pare să se regăsească și în cazul Poloniei. În februarie 2024, Comisia Europeană a deblocat 137 de miliarde de euro pentru guvernul lui Tusk, în schimbul unor reforme promise în domeniul justiției. Însă acestea au fost ulterior blocate de președintele Karol Nawrocki, pe fondul tensiunilor politice în creștere, ceea ce pune sub semnul întrebării accesul continuu al Poloniei la fonduri europene.

„Este foarte ușor să obții fonduri europene dacă există voință politică, așa cum am văzut în cazul Poloniei, unde banii au fost acordați pe baza unui plan de acțiune de o pagină și jumătate, care nici acum nu este implementat din cauza dificultăților legislative”, a spus Bóka.

În esență, acesta este motivul pentru care ministrul ungar consideră că „instanța nu va da o hotărâre care să pună Polonia într-o situație dificilă”.

Bóka riscă să-și piardă funcția odată cu Viktor Orbán după alegerile din 12 aprilie, în contextul în care liderul opoziției, Péter Magyar, conduce în sondaje cu o platformă axată pe deblocarea fondurilor europene, combaterea corupției și îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație.

Separat, Comisia Europeană continuă să rețină alte 18 miliarde de euro destinate Ungariei, 7,6 miliarde din fonduri de coeziune și 10,4 miliarde din planul de redresare post-pandemie.

„Cred că Péter Magyar are dreptate când spune că Executivul european vrea să le acorde aceste fonduri… însă, în schimb, la fel ca în cazul Poloniei, cere aliniere pe teme-cheie de politică”, a spus Bóka, referindu-se la sprijinul pentru Ucraina, avansarea procesului de aderare a acesteia la UE, reducerea dependenței de petrol și gaze rusești și implementarea Pactului privind migrația.

Premierul polonez Donald Tusk a criticat în repetate rânduri unele politici ale UE, inclusiv pactul privind migrația și legislația privind reducerea emisiilor de carbon.

Bóka a acuzat, de asemenea, Comisia că a decis „să nu se angajeze în discuții reale [privind fondurile europene] pe măsură ce alegerile se apropiau”. El a adăugat că, dacă partidul Fidesz al lui Orbán va câștiga alegerile, „nici noi, nici Comisia nu vom avea altă opțiune decât să ne așezăm la masa negocierilor pentru a vedea cum putem avansa în acest proces”.

Experții în drept sunt prudenți în evaluarea impactului unei eventuale decizii a instanței, subliniind că fondurile pentru Ungaria și Polonia au fost înghețate în baza unor cadre juridice diferite. Totuși, există un consens larg că acest caz ar putea crea un precedent privind modul în care Comisia gestionează alocarea fondurilor europene către statele membre.

Dacă opinia juridică va fi urmată, „ar putea exista un argument solid împotriva acordării fondurilor către Polonia”, a declarat Jacob Öberg, profesor de drept european la Universitatea din Sudul Danemarcei. El a precizat însă că nu este sigur că instanța va adopta acest punct de vedere, deoarece e vorba de situații diferite.

Paul Dermine, profesor de drept european la Université Libre de Bruxelles, consideră că o eventuală decizie a instanței ar putea „cel puțin teoretic, să aibă repercusiuni asupra situației din Polonia”, dar a adăugat că se așteaptă ca judecătorii să urmeze opinia avocatului general, „având în vedere că erorile Comisiei în cazul Ungariei sunt destul de evidente”.

Condamnarea de către premierul spaniol Pedro Sánchez a atacului SUA și Israelului asupra Iranului l-a plasat inițial într-o poziție izolată în Europa. Acum, însă, tot mai multe state îi dau dreptate. „Europa se ridică în sfârșit, așa cum a făcut Spania încă de la început”, a declarat ministrul de Externe al Spaniei, José Manuel Albares într-un interviu acordat Politico.

José Manuel Albares afirmă că Uniunea Europeană începe, în sfârșit, să apere ordinea internațională bazată pe reguli și să respingă „un război unilateral care nu este al nostru”.

Imediat după bombardamentele care au declanșat noul conflict din Orientul Mijlociu, opoziția fermă a Madridului și criticile la adresa acțiunii considerate „ilegale” au contrastat cu pozițiile mai prudente ale altor capitale europene, care au încercat să evite un conflict cu președintele american Donald Trump.

Însă, în ultimele două săptămâni, liderii europeni și-au schimbat tonul. Chiar și premierul Italiei, Giorgia Meloni, cunoscută ca aliată a lui Trump, a declarat că atacul a fost „în afara cadrului dreptului internațional”.

Potrivit unui proiect de concluzii obținut de Politico, la summitul Consiliului European de joi, UE îi va critica atât pe Trump, cât și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, cerând „respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile, inclusiv a principiilor Cartei ONU și ale dreptului umanitar internațional”.

Într-o critică indirectă la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a spus recent că Europa nu mai poate fi „gardianul vechii ordini mondiale” și are nevoie de o politică externă „mai realistă și orientată spre interese”, Albares a afirmat că liderii europeni au descoperit că „adevăratul realism înseamnă să pledezi pentru pace, să protejezi bunăstarea cetățenilor și să susții dezescaladarea”.

„Nu e o confruntare între o ordine mondială veche și una nouă”, a adăugat el. „Ceea ce este în joc este ordinea mondială care a oferit Europei cele mai lungi perioade de pace și prosperitate.”

Ministrul spaniol de externe a făcut o paralelă între atacul asupra Iranului, realizat fără sancțiuni internaționale, și invazia Rusiei în Ucraina, dar și intervenția Washingtonului în Venezuela sau dorința lui Trump de a anexa Groenlanda. „Obiectivele de politică externă nu pot fi impuse prin război”, a spus el, avertizând că ignorarea regulilor internaționale va duce „doar la haos”.

El a susținut că schimbarea de poziție a UE demonstrează că Madridul nu a fost niciodată „singur” în condamnarea războiului, ci doar „primul, deschizând drumul pentru ca alții să urmeze”.

Blocul european, a adăugat Albares, are obligația de a apăra dreptul internațional și de a se opune „unui război unilateral care nu este al nostru, despre care nu am fost nici consultați, nici informați”. El a subliniat că conflictul afectează deja cetățenii europeni, prin creșterea prețurilor la energie și riscul unei noi crize migraționiste.

„Există deja aproape un milion de persoane strămutate intern în Liban”, a spus el. „Ne amintim cu toții cum ne-a afectat exodul cetățenilor sirieni.”

Albares a insistat că, la fel ca Spania, întreaga Uniune Europeană trebuie să fie consecventă în condamnarea războiului, „fie că este vorba de Ucraina sau de Orientul Mijlociu”.

„Am fost mereu de partea civililor care trebuie protejați”, a spus el. „Spunem același lucru fie că victima este un copil alb, cu ochi albaștri, fie că este un copil cu pielea închisă și ochi negri.”

Două războaie, tensiuni legate de climă și un blocaj de 90 de miliarde de euro cu Ungaria domină reuniunea liderilor Uniunii Europene, care încearcă, în același timp, să relanseze economia continentului, scrie Politico.

Întrebarea de 90 de miliarde de euro: Ungaria vs. restul UE

Un pachet financiar de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, esențial pentru capacitatea Kievului de a continua să se apere în fața agresiunii ruse, depinde de ridicarea veto-ului impus de Ungaria.

Liderii UE au convenit încă din decembrie asupra acordării fondurilor. Însă premierul ungar Viktor Orbán a revenit ulterior asupra deciziei și a blocat înțelegerea, pe fondul unui conflict cu Ucraina privind o conductă avariată care transportă petrol rusesc către Europa Centrală.

Budapesta acuză Kievul că încearcă să provoace o criză energetică în Ungaria prin întreruperea livrărilor de petrol rusesc și afirmă că nu va aproba deblocarea banilor până când fluxurile nu vor fi reluate. Comisia Europeană a anunțat marți că a propus sprijin pentru repararea conductei, iar Ucraina a acceptat, alimentând speranțele unei soluții.

Această evoluție ar putea determina Ungaria să renunțe la veto, potrivit unui diplomat familiarizat cu poziția Budapestei. Totuși, Orbán a adoptat un ton sfidător într-un videoclip publicat după anunț, declarând: „Dacă nu e petrol, nu sunt bani.”

Această poziție îl izolează de aproape toți ceilalți lideri europeni, cu excepția premierului slovac Robert Fico.  

Un diplomat a avertizat că „dacă eșuăm în privința împrumutului, [Volodimir] Zelenski va fi, pe bună dreptate, furios.” 

Dilema Ormuz: amenințările Iranului vs. reticența Europei

Atacurile Teheranului asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz au dus la creșterea prețurilor globale și au pus Europa în fața unei decizii dificile: să intervină sau nu. O idee a fost extinderea mandatului misiunii navale europene din Orientul Mijlociu, Aspides, pentru a permite patrularea în zonă. Propunerea a fost însă respinsă rapid de miniștrii de externe ai UE. „Nimeni nu vrea să intre activ în acest război”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

În schimb, liderii vor solicita consolidarea misiunilor existente, Aspides și Atalanta, prin suplimentarea resurselor, fără a extinde însă aria de acțiune către Ormuz. Proiectul de concluzii subliniază că operațiunile trebuie să rămână „în limitele mandatelor existente”.

Un diplomat din regiunea Golfului a declarat că situația este urmărită atent, dar nu se așteaptă schimbări majore din partea UE, precum extinderea mandatului sau operațiuni comune cu alte state.

Tensiuni transatlantice: Trump vs. capitalele europene

Refuzul Europei de a interveni în zona Strâmtorii Ormuz l-a nemulțumit pe președintele SUA, Donald Trump, care a avertizat că acest lucru ar putea fi „foarte rău pentru viitorul NATO”.  Senatorul republican Lindsey Graham a declarat că a discutat cu Trump despre lipsa de implicare a Europei și că „nu l-a văzut niciodată atât de furios”.

Tensiunile apar într-un context deja fragil al relațiilor UE-SUA. Spania a sfidat deschis poziția lui Trump în conflictul cu Iranul, refuzând să permită utilizarea bazelor sale militare de către SUA, ceea ce a atras amenințări cu represalii comerciale.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a intervenit în sprijinul Madridului, semnalând solidaritatea europeană, în timp ce alți lideri au adoptat poziții mai prudente.

Deși Trump nu figurează oficial pe agenda summitului, presiunile sale vor plana asupra discuțiilor, amplificând dezbaterile privind apărarea, comerțul și dependența Europei de SUA.

Conflict pe ETS: Italia, Polonia și alții vs. Comisia Europeană

Un nou conflict se conturează în jurul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), între mai multe state membre și Comisia Europeană.

Zece țări, Polonia, Cehia, Slovacia, România, Grecia, Ungaria, Italia, Bulgaria, Austria și Croația, au cerut accelerarea revizuirii acestui mecanism, susținând că afectează industria și contribuie la creșterea prețurilor la energie.

Nu toate statele sunt însă de acord. Oficialii din țări care susțin ETS afirmă că sistemul nu este responsabil pentru criza energetică și că, dimpotrivă, contribuie la economie, finanțând tranziția verde.

Pe agenda discuțiilor se află și plafonarea prețului gazelor propusă de Comisie, deși nu toate statele susțin această măsură. Potrivit proiectului de concluzii, liderii vor cere Comisiei să prezinte rapid „un set de măsuri temporare țintite” pentru reducerea prețurilor la energie.

Competitivitatea: UE vs. ea însăși

În ciuda multiplelor crize, liderii europeni vor încerca să avanseze planuri pentru relansarea economiei, continuând discuțiile începute la summitul din februarie de la Alden Biesen, Belgia. Majoritatea propunerilor sunt incluse în inițiativa „One Europe, One Market”, care urmărește aprofundarea pieței unice și facilitarea circulației bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor.

Proiectul de concluzii prevede susținerea unor noi reguli corporative, denumite „EU Inc.”, menite să ajute startup-urile să se extindă la nivel european, precum și introducerea unui sistem electronic unificat și voluntar pentru simplificarea activității transfrontaliere.

Obiectivul este trecerea de la discuții la acțiuni concrete, cu termene clare. Cu toate acestea, diviziunile persistă, în special în privința impactului politicilor energetice și climatice asupra creșterii economice.

Această ruptură, între statele din Europa Centrală, de Est și de Sud, care cer schimbări, și alte țări, inclusiv cele nordice, care se opun, se anunță a fi principalul câmp de luptă în dezbaterea privind competitivitatea.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cere ca Europa să-şi asigure propria securitate:

„Dar, în timp ce ne întâlnim astăzi aici, Europa se află într-un moment extrem de periculos. De la războiul din Ucraina la cel din Orientul Mijlociu, de la șocurile economice turbulente venite din exterior, la cei care încearcă să ne dezbine din interior. Așadar, avem acum propria noastră misiune generațională, moștenirea noastră pentru cei care vor veni după noi. Iar această misiune constă în construirea unei Europe cu adevărat independente.

Asta înseamnă să ne asigurăm propria securitate, cu o creștere masivă a investițiilor în apărare, cu o coloană vertebrală europeană de facilitatori strategici, și, cel mai important, fără a lăsa niciun tabu necontestat. Știm că NATO va rămâne la fel de importantă ca întotdeauna. Dar cred cu tărie că este, de asemenea, momentul să dăm viață clauzei de apărare reciprocă a Europei, articolul 42.7, așa cum vedem în Cipru, alături de dragul nostru prieten Nikos Christodoulidis, de prietenii noștri ciprioți, europeni care îi apără pe ceilalți europeni. Aceasta este încrederea europeană în acțiune”, a declarat Ursula von der Leyen

Cancelarul german, Friedrich Merz, a îndemnat, miercuri, Uniunea Europeană să folosească toate mijloacele disponibile pentru a se afirma şi a contracara dominaţia SUA, a informat dpa, potrivit Agerpres. El a spus că, dacă ar fi fost consultată în prealabil, Germania ar fi sfătuit Statele Unite să nu atace Iranul.

O schimbare masivă în geopolitica globală a forţat Europa să „îşi identifice interesele şi, în acelaşi timp, să identifice potenţialul de putere necesar pentru a asigura respectarea acestor interese”, a declarat Merz într-o alocuţiune în camera inferioară a parlamentului, Bundestag.

„Aflăm că şi alţii depind de noi, nu doar invers. Şi aflăm că putem - şi chiar trebuie - să folosim acest lucru”, a afirmat cancelarul german înainte de summitul UE de joi.

El şi-a repetat, totodată, apelul ca Europa să acţioneze unită şi să îşi asume responsabilitatea pentru propria securitate şi apărarea libertăţii sale, pentru a se putea impune într-o nouă ordine mondială dominată de superputeri, inclusiv SUA.

Cancelarul german a mai spus că a observat o disponibilitate sporită în rândul partenerilor europeni de a utiliza „potenţialul de putere” disponibil al blocului european, nu în ultimul rând „pentru a se asigura că regulile şi echitatea prevalează între ţările lumii, pentru a le face respectate acolo unde este posibil şi pentru a le restabili acolo unde putem”.

Uniunea Europeană nu ar trebui să se mai subestimeze, a adăugat Merz, menţionând că blocul european are cu 100 de milioane de locuitori mai mulţi decât SUA.

Liderul german a afirmat, de asemenea, în faţa deputaţilor că Germania ar fi sfătuit Statele Unite să nu atace Iranul, dacă ar fi fost consultat în prealabil, şi continuă să aibă „multe întrebări” cu privire la strategia din spatele campaniei lansate de SUA şi Israel pe 28 februarie.

El şi-a repetat în acelaşi context refuzul de a trimite nave de război germane în strâmtoarea Ormuz, după ce Donald Trump a cerut aliaţilor NATO să contribuie la protejarea navelor comerciale pe această cale navigabilă afectată de atacurile iraniene, ceea ce a dus la creşterea preţurilor globale ale petrolului.

Pe măsură ce intrăm în al cincilea an al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, liderii vor discuta cele mai recente evoluții și modalitățile de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului.

„Creșterea presiunii asupra Rusiei până când aceasta se angajează în negocieri reale pentru pace rămâne esențială”, a declarat președintele Costa.

În decembrie 2025, Consiliul European a convenit acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina pentru anii 2026 și 2027.

De la începutul războiului Rusiei, UE a rămas ferm solidară cu Ucraina și cu poporul său. Până în prezent, Uniunea Europeană și statele sale membre au oferit un sprijin total de 194,9 miliarde de euro pentru Ucraina, inclusiv 69,7 miliarde de euro sub formă de sprijin militar.

Având în vedere deteriorarea mediului geopolitic, liderii UE vor analiza eforturile în curs pentru creșterea gradului de pregătire în materie de apărare al Uniunii și vor continua să insiste pentru progrese rapide, în special în ceea ce privește reducerea dependențelor strategice, acoperirea lacunelor critice de capabilități și crearea de coaliții de capabilități, precum și dezvoltarea și achiziția în comun de sisteme de drone și anti-dronă.

Liderii UE se reunesc la Bruxelles, joi și vineri, unde vor aborda escaladarea militară din Orientul Mijlociu și situația din Iran, inclusiv consecințele acesteia asupra Uniunii Europene în ceea ce privește prețurile la energie și securitatea energetică.

Liderii vor discuta, de asemenea, competitivitatea strategică a UE, viitorul cadru financiar multianual, securitatea și apărarea, precum și migrația.

Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, este invitat la un prânz de lucru pentru a discuta deteriorarea situației internaționale și modul în care UE și partenerii săi pot colabora pentru a apăra multilateralismul.

„Escaladarea militară din Orientul Mijlociu provoacă instabilitate globală, iar consecințele sale negative se resimt deja în Europa”, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Liderii UE vor discuta situația din Iran și din regiune, precum și răspunsul Uniunii la efectele geopolitice și economice, inclusiv:

• prețurile la energie și securitatea energetică

• măsuri pentru protejarea cetățenilor și companiilor din UE

• eforturi de reducere a tensiunilor și de creștere a stabilității în regiune

Anterior, președinții Costa și von der Leyen au avut o videoconferință cu lideri din Orientul Mijlociu pe tema războiului din Iran, în care au subliniat angajamentul UE față de parteneriat, securitate și prosperitate în regiune.

În acest context, liderii vor aborda și situația îngrijorătoare din Liban, Gaza și Cisiordania.