Statele Unite au cerut Rusiei să elaboreze un nou acord de securitate cu Europa, relatează Axios, citat de The Moscow Times. Potrivit surselor publicației americane, aceste subiect a fost discutat în cadrul trilateralei SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi.
Reprezentanții ruși la trilaterală au susținut că războiul din Ucraina a început deoarece fostul președinte american Joe Biden nu a răspuns la o scrisoare a lui Vladimir Putin în care erau invocate preocupările Moscovei legate de securitate, notează Axios.
Trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au răspuns avansând propunerea ca partea rusă să pregătească un nou proiect în care să fie cuprinse preocupările și pretențiile Moscovei în acest domeniu.
Documentul ar trebui să precizeze ce „pași simetrici” este dispusă Rusia să facă pentru a reduce tensiunile cu țările europene. Witkoff și Kushner au adăugat că reprezentanții europeni ar trebui să fie implicați în negocieri.
La Moscova, unde au ajuns joi dimineața, Witkoff și Kushner sunt așteptați să abordeze în întâlnirea cu Vladimir Putin problema unui nou acord de securitate între Rusia și Europa. Una dintre sursele Axios a indicat că implementarea unei astfel de înțelegeri va fi posibilă doar după încheierea războiului din Ucraina. „Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu va accepta un acord până nu va ști ce se va întâmpla în continuare cu garanțiile de securitate (...) De aceea, problema securității este atât de importantă”, a explicat sursa Axios.
Rușii vor o nouă Ialta, care să le fie favorabilă
Anterior, Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus și șeful delegației ruse la negocieri, a descris obiectivul principal ca fiind crearea unui nou sistem de securitate cuprinzător în Europa, „unul care va deveni o nouă Ialta (...) și care va răspunde noilor realități moderne”.
Înțelegerea de la Ialta, din februarie 1945, a fost evenimentul la care liderii american, britanic și rus, Franklin Roosevelt, Winston Churchill și Iosif Stalin, au stabilit noua ordine internațională de după Al Doilea Război mondial, care a implicat, de facto, apariția "Cortinei de fier", cu statele est-europene, inclusiv România, prinse în sfera de influență a Moscovei.
Medinski a argumentat că, dacă se va construi un nou astfel de sistem de securitate, va fi posibil să se asigure „pacea în Europa timp de decenii și poate chiar secole”.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat anterior că Rusia are un „document de poziție” cu privire la cum ar trebui să arate o nouă arhitectură de securitate în Eurasia. El și-a exprimat speranța că Statele Unite „vor avea hotărârea de a continua dialogul în vederea realizării unui echilibru just de interese, în care securitatea nimănui nu este încălcată”.
Între timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Europa va începe discuțiile despre o nouă arhitectură de securitate abia după încheierea războiului din Ucraina.
ISW: Moscova scoate din dulap ultimaturile către Occident, emise înaintea Războiului din Ucraina
La trilaterala de la Abu Dhabi, Moscova a încercat să „resusciteze” ultimatumurile emise înainte de invazia a Ucrainei din 2022. Acestea cer restrângerea prezenței NATO în Europa, arată o analiză a think tank-ului ISW (Institutul pentru Studiul Războiului), cu sediul în SUA.
Potrivit ISW, citat de radiodifuzorul public polonez TVP, Kremlinul „încearcă să centreze discuțiile pe schimbări semnificative ale arhitecturii de securitate europene”, într-un efort de a readuce în actualitate „ultimatumurile din 2021 adresate Statelor Unite și NATO cu privire la reducerea prezenței blocului militar în Europa”.
În lunile premergătoare invaziei, Vladimir Putin a solicitat restricții privind desfășurarea de arme și trupe NATO în țările care au aderat la alianță după 1997. Între aceste țări se numără și România.
ISW a descris cererile Rusiei ca „reprezentând, în esență, un drept de veto acordat Rusiei asupra politicii NATO, de natură să restricționeze opțiunile suverane ale statelor de a adera la alianța militară”.
ISW mai notează, citând o sursă anonimă din delegația Rusiei la Abu Dhabi, că, potrivit Moscovei, „rezolvarea” războiului din Ucraina este „doar un punct” într-o discuție mai amplă despre arhitectura de securitate a Europei.
Rusia invocă propria securitate pentru reface blocul sovietic
Moscova a respins în repetate rânduri apelurile Kievului pentru un armistițiu total în Ucraina.
ISW estimează că afirmațiile Moscovei conform cărora NATO și Ucraina amenință suveranitatea Rusiei sunt o încercare de a „justifica eforturile de a restabili controlul asupra fostelor state din blocul sovietic și nu reflectă o preocupare autentică a Rusiei pentru securitatea sa”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat săptămâna trecută că discuțiile despre un nou cadru de securitate european-rus ar putea fi periculoase și riscă să împartă continentul în sfere de influență. Comentariile lui Zelenski au venit după ce omologul său american, Donald Trump, a declarat că se negociază un „acord mare și frumos” care „ar implica mai mult decât Ucraina”.
Președintele SUA a exercitat anterior presiuni asupra Kievului pentru a-l forța să accepte perspectiva rusă asupra negocierilor. Trump a somat Kievul să înceteze să atace rafinăriile de petrol rusești, amenințând cu retragerea accesului la informațiile și armamentul american și cu sistarea comunicațiilor prin satelit, necesare forțelor ucrainene.