Ucraina a câștigat deja războiul împotriva Rusiei, dar Kievul are în continuare nevoie urgentă de mai mult sprijin pentru apărarea antiaeriană din partea aliaților NATO, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, pentru CNBC. Stubb a subliniat că Ucraina a reușit să își păstreze independența, suveranitatea și integritatea teritorială, în ciuda celor peste patru ani de invazie pe scară largă declanșată de Moscova.
"Priviți lucrurile din perspectiva Moscovei: în ultimii patru ani, în timpul războiului activ, au avansat 60 de kilometri. În Al Doilea Război Mondial, au mers de la Moscova la Berlin, adică 1.400 de kilometri. Trebuie să vă întrebați: cine a câștigat și cine a pierdut? Eu spun că Ucraina a câștigat", a declarat Stubb marți, la summitul NATO de la Ankara, Turcia.
"Mesajul meu este că, da, Europa trebuie să își crească eforturile, dar știți ceva? Ucraina are nevoie de NATO, însă și NATO are nevoie de Ucraina la fel de mult", a adăugat el.
Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a transmis un mesaj asemănător. "Rusia cu siguranță nu câștigă războiul împotriva Ucrainei în acest moment, este destul de evident. Ucraina are succese spectaculoase", a spus Kristersson. "Rusia nu gestionează deloc acest război așa cum anticipase la început."
Declarațiile liderilor nordici vin în contextul în care aliații NATO s-au reunit în capitala Turciei pentru un summit dominat de viitorul Ucrainei, de amenințarea Rusiei la adresa Europei și de ritmul în care statele europene pot reduce dependența de Statele Unite.
Summitul are loc la un an după ce liderii NATO s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare de la 2% la 5% din PIB până în 2035, după ani de presiuni din partea Washingtonului și după invazia Rusiei în Ucraina.
Stubb a numit acordul de anul trecut "istoric" și a spus că summitul de la Ankara va fi evaluat în funcție de capacitatea aliaților de a demonstra că îl pun în aplicare.
"De aceea vorbim despre NATO 3.0. De aceea vorbim despre transferarea unei părți mai mari din responsabilitate de la Statele Unite către Europa și de aceea vorbim, în esență, despre o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic", a spus el.
Președintele Finlandei, țară care are o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia, a afirmat că aliații europeni au înțeles mesajul Washingtonului privind cheltuielile de apărare și pregătirea militară. "Pe americani i-am auzit clar și răspicat: asumați-vă mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Asta înseamnă în timp de război, în timp de criză, în timp de pace și în planificare. Și exact asta facem", a spus Stubb.
Totuși, Ucraina are în continuare nevoie de sprijin militar substanțial, în special în domeniul apărării antiaeriene, a adăugat el. "Nu ar trebui să fim numai zâmbete, pentru că Zelenski are nevoie de apărare antiaeriană, iar aici trebuie să ajutăm Ucraina cât mai mult posibil."
Premierul suedez: Întrebarea este acum "de partea cui este timpul"
Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus că întrebarea este acum "de partea cui este timpul", susținând că Rusia mizează pe faptul că Europa va obosi, va fi distrasă sau se va lăsa intimidată de război și de costurile acestuia. "Timpul nu este de partea Rusiei acum, cu excepția cazului în care îi permitem noi să fie", a spus el. "Rusia speră ca Europa să obosească de acest război, să spună că are alte priorități sau să se teamă, iar în acest moment cred că demonstrăm contrariul."
Liderul suedez a indicat pachetul european de împrumuturi de 90 de miliarde de euro, echivalentul a 103 miliarde de dolari, drept un exemplu al menținerii unității în sprijinul Ucrainei.
El a spus că Suedia continuă planurile de a furniza Ucrainei avioane de luptă Gripen, produse de Saab, inclusiv aeronave de generație mai nouă care ar putea fi cumpărate, precum și modele mai vechi oferite ca sprijin. "Este un început foarte bun, care va crește și va întări capacitatea de apărare a Ucrainei", a spus Kristersson.
"Rusia este amenințarea definitorie pentru partea noastră de lume și de aceea facem ceea ce facem"
Declarațiile lui Kristersson și Stubb reflectă o schimbare mai amplă în rândul aliaților NATO după invazia Rusiei în Ucraina. Finlanda a aderat la alianță în 2023, iar Suedia a urmat în 2024, punând capăt la două secole de nealiniere militară. Ambele țări susțin acum că întărirea apărării lor este determinată mai puțin de presiunile Statelor Unite și mai mult de agresiunea Rusiei.
"Facem ceea ce facem nu din cauza retoricii americane, ci din cauza comportamentului Rusiei. Acest lucru trebuie să fie foarte clar", a spus Kristersson. "Rusia este amenințarea definitorie pentru partea noastră de lume și de aceea facem ceea ce facem."
Totuși, summitul NATO a fost umbrit de întrebări legate de posibilitatea ca Statele Unite să își reducă prezența militară în Europa mai repede decât pot aliații să își construiască propria bază industrială de apărare.
Kristersson a spus că acceptă argumentul Statelor Unite potrivit căruia Europa trebuie să facă mai mult, subliniind că mai multe administrații americane au transmis acest mesaj timp de decenii. "Nu este o cerere nerezonabilă, iar acum lucrurile încep să se întâmple", a spus el. "Se poate spune că ar fi fost mai bine dacă Europa ar fi reacționat mai devreme, dacă nu ne-am fi redus capacitățile de apărare atât de drastic cum am făcut-o, inclusiv Suedia, sincer. Dar acum suntem din nou pe drumul cel bun."
El a avertizat însă că trecerea responsabilității de la Statele Unite către Europa trebuie gestionată cu atenție. "Suntem de acord că trebuie să existe o transferare a poverii, iar cu cât facem acest lucru mai ordonat, cu cât suntem mai deschiși și mai transparenți unii față de ceilalți, cu atât această schimbare va fi mai reușită."