Summit NATO cu mize uriașe la Ankara. Participă Donald Trump, se decide viitorul Alianței. Ce este în joc pentru România

Casa Albă a publicat programul oficial al lui Trump pentru summitul NATO de la Ankara.

Trump va pleca de la Casa Albă luni seara, va ajunge la Ankara marți după-amiază, unde va fi întâmpiat de președintele Turciei Recep Erdogan, cu o ceremonie oficială de sosire înainte de o întâlnire bilaterală.

Marți searaă va fi organziată cina socială a liderilor NATO.

Miercuri: Fotografie de grup, sesiune de lucru NATO , apoi întâlniri bilaterale separate cu Președintele Ucrainei, Zelenski, și Președintele Siriei, Al-Sharaa, urmate de o conferință de presă înainte de întoarcerea la Washington.

The White House just released Trump's official schedule for the NATO summit in Ankara... https://t.co/GWInYmNi1d pic.twitter.com/JnWAnN97r5

— Rabia İclal Turan (@iclalturan) July 6, 2026

Luni

• 16:45 – Conferința de presă pre-summit a secretarului general al NATO

Marți

• 10:00 – Anunțuri la nivel înalt transmise de NATO, aliați și industrie la Forumul pentru Industria Apărării
• 12:45 – Discursul de deschidere al secretarului general la Forumul pentru Industria Apărării (împreună cu vicepreședintele și ministrul apărării al Turciei)
• 14:00 – Remarci ale secretarului general al NATO și ale președintelui Ucrainei
• 17:00 – Engagement of Ministers of Foreign Affairs with ICI Partners 1
• 17:30 – Recepția miniștrilor apărării
• 18:30 – Recepția și dineul șefilor de state și guverne
• 19:45 – Cină de lucru a consiliului NATO-Ucraina cu miniștrii de externe
• 20:15 – Cină de lucru a consiliului NATO-Ucraina cu miniștrii apărării

Miercuri

• 08:00 – Declarație de presă la sosire a secretarului general al NATO
• 08:15 – Declarații de presă la sosire ale șefilor de state și de guverne ai statelor aliate
• 10:45 – Ceremonia de bun-venit pentru șefii de state și de guverne ai statelor aliate
• 11:00 – Fotografia oficială de familie a liderilor NATO
• 11:15 – Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, la nivel de șefi de state și de guverne
• 15:00 – Conferința de presă a secretarului general al NATO

Programul Președintelui Nicușor Dan:

Marți:

• Participare la Summitul NATO de la Ankara, Republica Turcia
• 18:30 Participare, alături de Prima Doamnă Mirabela Grădinaru, la recepția și dineul oficial pentru șefii de stat și de guvern și partenerii/partenerele acestora, oferite de președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, și Prima Doamnă Emine Erdoğan

Miercuri:

• Participare la Summitul NATO de la Ankara, Republica Turcia
• 10:00  Participarea președintelui României, Nicușor Dan, la Summitul NATO
• Ceremonia oficială de întâmpinare a liderilor de către Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de către președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan
• Fotografia de familie
• Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic
• 10:30 Participarea Primei Doamne Mirabela Grădinaru la evenimentele organizate de Prima Doamnă a Republicii Turcia, Emine Erdoğan

Pentru România, summitul are o dimensiune strategică directă, în special în contextul Mării Negre și al flancului estic.

Prima provocare este de reprezentare politică: delegația României trebuie să transmită un mesaj de stabilitate și seriozitate, în ciuda contextului intern marcat de un guvern interimar și miniștri interimari care îl însoțesc pe președinte. La summit va fi prezent și șeful Armatei, Vlad Gheorghiță, implicat recent într-un scandal de corupție care s-a lasat cu solicitări de demisie din partea PSD.

Totuși, la Ankara, România vine cu atuuri importante:

• țara noastră este un aliat NATO predictibil și apreciat;
• România a crescut constant investițiile în apărare (inclusiv procent din PIB);
• România a sprijinit activ Ucraina;
• România are o cooperare solidă cu Statele Unite fiind unul dintre aliații europeni lăudați de administrația americană;

Obiectivele României la acest summit includ:

• consolidarea securității la Marea Neagră;
• solicitarea de sisteme anti-dronă suplimentare până la implementarea capabilităților proprii;
• prezență militară aliată sporită, inclusiv trupe SUA;
• includerea explicită a Republicii Moldova în discuțiile strategice, având în vedere importanța sa critică pentru securitatea regională.

Delegația cu care vine președintele Nicușor Dan la Ankara: Radu Miruță, Oana Țoiu, Marius Lazurca, Diana Iancu, Gheorghiță Vlad, Vlad Ionescu, Sorin Cîrstea, Dan Neculăescu.

Summitul NATO de la Ankara are loc într-un moment de cotitură pentru Alianță. Una dintre temele centrale este tranziția către „NATO 3.0” – o posibilă reconfigurare a Alianței într-o structură cu o implicare mai redusă a Statelor Unite.

Deși există un angajament formal al SUA față de NATO, inclusiv prin angajamentul față de apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5, angajament menționat în draftul declarației summitului, există îngrijorări că acest sprijin ar putea deveni mai condiționat și mai volatil în funcție de prioritățile globale ale guvernului american. 

Episodul tensiunilor recente dintre Europa și administrația Trump, mai ales în timpul războiului din Iran alimentează discuții despre limitele implicării americane.

Pentru NATO, acest moment este unul critic. Rusia urmărește atent evoluțiile și ar putea exploata orice fisură în coeziunea aliaților sau semnal de dezangajare americană. În ultimii ani, Kremlinul a mizat constant pe ideea fragmentării Alianței.

În același timp, războiul din Ucraina a generat presiuni semnificative asupra Rusiei, cu efecte vizibile inclusiv pe linia frontului, dar și intern, unde apar revolte din cauza lipsei carburanților după loviturile ucrainene asupra rafinăriilor. Avertismentele venite din partea Statelor Unite și a statelor din flancul estic – în special Polonia și țările baltice – subliniază riscul unei perioade de instabilitate prelungită cu posibile provocări rusești, inclusiv militare.

Un alt subiect sensibil este cel al descurajării nucleare. Discuțiile privind o posibilă extindere a capacităților nucleare sau găzduirea acestora în mai multe state membre, inclusiv în Finlanda și Lituania, ar putea fi abordate la Summitul de la Ankara.

O parte importantă a summitului de la Ankara va fi asigurarea unui sprijin suplimentar pentru Ucraina, inclusiv prin posibile noi angajamente de finanțare în valoare de miliarde de dolari, destinate consolidării apărării și securității țării.

Potrivit agențiilor de presă internaționale, membrii europeni ai NATO și Canada se vor angaja să ofere Ucrainei ajutor militar în valoare de 70 de miliarde de euro, echivalentul a 80 de miliarde de dolari, atât anul acesta, cât și anul viitor, la summitul de la Ankara.

Între aliații europeni persistă, însă, tensiuni în privința împărțirii responsabilităților, Rutte cerând în repetate rânduri ca ajutorul pentru Ucraina să fie repartizat mai echitabil între partenerii NATO.

Există un optimism prudent că aliații vor rămâne uniți. La summitul G7 de luna trecută, din Franța, Trump a adoptat un ton mult mai cooperant și s-a alăturat celorlalți lideri în susținerea unor presiuni suplimentare asupra Rusiei și dictatorului Vladimir Putin, inclusiv prin noi sancțiuni împotriva exporturilor de petrol și a sectorului bancar.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a considerat rezultatul un semnal pozitiv, spunând că acesta a transmis un mesaj important pentru Ucraina și a dat „un nou ton unității și hotărârii transatlantice”.

„Asta ar putea deschide, poate pentru prima dată, o șansă pentru pace”, a spus el.

Liderii NATO speră la un rezultat similar la Ankara.

Declarația summitului ar urma să reafirme Articolul 5, clauza de apărare colectivă a alianței, potrivit căreia un atac asupra unui aliat este un atac asupra tuturor. Ei speră, de asemenea, să păstreze formularea care descrie Rusia drept o amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice, două priorități esențiale pentru aliații europeni.

Însă, descurajarea funcționează doar dacă această promisiune este credibilă. Iar de aceea unitatea este adevăratul test cu care NATO se confruntă la Ankara.

Hegseth a transmis și el un avertisment direct.

„Strategia noastră națională de apărare spune clar că îi vom stimula și sprijini pe aliații noștri să își sporească eforturile și să facă ce ține de ei”, a spus el.

„Așa că îi vom urmări îndeaproape pe aliații care nu fac acest lucru și care spun «nu», «poate» sau «mai vedem» atunci când contează cel mai mult. Este o evaluare pe care unele țări nu o vor trece, iar altele o vor trece cu brio”.

Tonul dur a provocat iritare în rândul miniștrilor prezenți. Evaluarea în sine era așteptată, guvernele europene anticipând de mult timp reducerea treptată a rolului SUA în Europa. Îngrijorarea lor ține de viteza cu care se va produce această schimbare.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat împotriva apariției unor lipsuri în capacitățile militare pe durata tranziției.

„Este vorba despre o foaie de parcurs. Este vorba despre o abordare coordonată”, a spus el după reuniunea miniștrilor apărării. „Cea mai importantă provocare este să evităm goluri periculoase în capacitatea de apărare”.

Europa are nevoie de propriul plan pentru gestionarea acestei tranziții, a spus Major. „Dacă SUA decid că nu mai vor să joace un rol crucial în Europa, europenii trebuie să își asume o parte mai mare din efort, și ar trebui să o facă rapid, având în vedere amenințarea rusă și fragilitatea geopolitică din vecinătatea Europei”, a declarat ea.

Sub presiunea SUA, aliații europeni din NATO și Canada și-au crescut cheltuielile pentru apărare cu 20% în 2025 față de anul precedent, în termeni reali.

Strategia lui Mark Rutte, secretarul general al NATO, pentru a menține unitatea NATO va fi să-l flateze din nou pe Donald Trump, să accentueze că SUA primește beneficii palpabile din existența alianței dar și să prezinte pozitiv eforturile pe care aliații europeni le-au făcut pentru a-i face pe plac președintelui american.

Șeful NATO ar prefera să evite orice fel de dispută publică la Ankara și să demonstreze că aliații sunt cât se poate de uniți.

Clauda Major, expertă în securitate trans-atlantică a declarat pentru Deutsche Welle că liderii europeni, îngrijorați de cele mai recente evoluții, vor încerca să transmită mesajul că alianța este încă puternică.

„Ei vor încerca să-i facă pe plac lui Trump și să argumenteze în favoarea alianței”.

Asta ar putea să explice de ce Rutte, disperat să arate că există un numitor comun în alianță, a pus producția de apărare în centrul summitului.

El este așteptat să prezinte ceea ce a numit „revoluția industrială în apărare”. Asta ar însemna zeci de miliarde în noi contracte și acorduri de achiziții pentru europenii care vor să-și crească producția de armament.

Scopul lui Rutte, spune Major, este să „arate că există o piață pentru industria de apărare americană și că există un argument economic în favoarea NATO pe care Trump, speră el, îl va găsi atractiv”.

Summitul de la Ankara este așteptat să reunească lideri mondiali și să evidențieze greutatea diplomatică tot mai mare a Turciei, precum și rolul său tot mai vizibil în alianță, scrie, duminică, agenția turcă Anadolu.

Turcia va găzdui săptămâna viitoare, pentru prima dată în 22 de ani, un summit NATO, care va aduce lideri mondiali la Ankara într-un moment marcat de provocări de securitate tot mai mari și de schimbări în împărțirea responsabilităților din cadrul alianței.

După summitul NATO de la Istanbul din 2004, considerat una dintre reuniunile-cheie pentru transformarea alianței după Războiul Rece, Turcia va primi din nou liderii NATO într-o perioadă descrisă de oficiali drept „o epocă a incertitudinilor”.

Al 36-lea summit NATO al șefilor de stat și de guvern, care va avea loc în capitala Ankara, este considerat crucial pentru viitorul alianței și al arhitecturii globale de securitate.

Se estimează că reuniunea de la Ankara va face mai vizibilă influența diplomatică a Turciei, urmând să fie nu doar o întâlnire a liderilor mondiali, ci și o platformă care să arate creșterea influenței guvernului de la Ankara în NATO.

Summitul ar urma să pună în evidență contribuția militară a Turciei, industria sa de apărare, capacitatea de gestionare a crizelor și diplomația la nivel de lideri.

Împărțirea responsabilităților va fi una dintre principalele teme de pe agenda reuniunii.

Liderii celor 32 de state membre NATO, inclusiv președintele american Donald Trump, precum și miniștrii de externe și ai apărării, sunt așteptați la Ankara.

Pe lângă statele membre NATO, la summit vor participa și partenerii indo-pacifici ai alianței, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud, aducând la aceeași masă agendele de securitate euro-atlantice și indo-pacifice.

Forum al industriei de apărare

Forumul industriei de apărare al summitului NATO, organizat în ultimii ani ca unul dintre principalele evenimente conexe, va avea loc la Ankara în cadrul programului reuniunii.

Va fi organizată și o reuniune la nivel de miniștri de externe cu partenerii Inițiativei de Cooperare de la Istanbul. Inițiativa a fost lansată la summitul NATO de la Istanbul din 2004 și include Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Turcia va găzdui liderii celor 32 de state membre NATO, alături de lideri invitați, aproape 100 de miniștri, diplomați de rang înalt, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și mii de invitați din străinătate.

Aproape 3.000 de jurnaliști, echipe de televiziune, fotoreporteri, reprezentanți ai presei și posturi internaționale de televiziune din întreaga lume au solicitat acreditare pentru a relata de la summit.

Vor fi mobilizați în total 56.288 de membri ai forțelor de securitate, dintre care 48.841 de polițiști și 7.447 de jandarmi.

În plus, 639 de persoane vor desfășura patrule cibernetice non-stop pentru combaterea criminalității informatice și a amenințărilor de securitate.

Participanții vor fi deserviți prin aeroportul Ankara Esenboga, baza aeriană Murted și o instalație recent reamenajată, fosta bază aeriană Etimesgut, denumită acum simplu aeroportul Ankara.

Vor avea loc mai multe evenimente conexe, inclusiv summitul parlamentar NATO, organizat la Palatul Dolmabahce din Istanbul între 28 și 29 iunie, o recepție informală pentru reprezentanții permanenți și ambasadorii aliați acreditați la Ankara, pe 6 iulie, atelierul SAM-Chatham House, tot pe 6 iulie, panelurile intitulate „Dialogurile Summitului NATO de la Ankara”, pe 7 iulie, evenimentul SETA-MSC „Aliați la Ankara”, între 7 și 8 iulie, precum și masa rotundă a planificatorilor de politici transatlantice, programată tot între 7 și 8 iulie.