Trump amenință Spania, după ce Pedro Sanchez a refuzat să accepte 5% din PIB pentru Apărare: Îi vom face să plătească dublu

Președintele Donald Trump a părăsit Olanda, după o vizită scurtă cu ocazia unui summit NATO redus ca durată, relatează CNN.

Air Force One a decolat de pe aeroportul Schiphol din Amsterdam la ora 18:00, ora locală.

Trump urmează să ajungă la Washington în cursul serii.

Summitul NATO de la Haga a fost scurtat și ajustat pentru a fi pe placul lui Donald Trump, a relatat BBC marți.  

Trump, și-a împărtășit impresiile după Summitul NATO de la Haga într-o conferință de presă în care a insistat asupra creșterii cheltuielilor pentru Apărare și a vorbit mult despre loviturile efectuate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare iraniene.

Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a declarat că țara sa își va îndeplini angajamentele și va continua să joace un rol esențial în apărarea europeană, chiar dacă nu este de acord să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, scrie The Guardian.

„Spania își va îndeplini angajamentele și va continua să fie un actor esențial în arhitectura de securitate europeană, atât pe flancul sudic, cât și pe flancul estic, unde țara noastră are deja desfășurați aproape 3.000 de militari, sprijiniți de vehicule și tehnologie de ultimă generație”, a declarat  Sanchez după summit, potrivit ziarului britanic.

Sánchez a explicat că Spania a căutat și a obținut acorduri care respectă valorile și interesele sale, chiar dacă asta înseamnă o excepție de la obiectivul de creștere a cheltuielilor pentru apărare.

Premierul a susținut că decizia Spaniei de a aloca 2,1% din PIB pentru obiectivele de apărare — un procent semnificativ sub pragul de 3,5% promovat de premierul olandez Mark Rutte — reprezintă „un volum suficient și realist de investiții”, care permite țării să-și protejeze modelul social.

Totuși, el a adăugat că Spania "este ferm angajată față de aceste obiective de capabilitate și că le va îndeplini într-un interval rezonabil de timp.”

Secretarul de stat american Marco Rubio a numit reuniunea NATO de anul acesta „Summitul Trump”, în contextul în care alianța s-a străduit să răspundă cu succes cererii președintelui american de a crește cheltuielile pentru apărare.

„Aș numi această reuniune Summitul Trump”, a declarat Rubio într-un interviu exclusiv acordat ediției americane a Politico, în marja evenimentului, argumentând că presiunile exercitate de Trump în primul său mandat "au revigorat" în mare parte alianța.

„Combinația dintre presiunile din partea președintelui Trump, în timpul primei sale administrații, și invazia la scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin a condus acum la situația în care, practic, fiecare țară – fiecare partener din cadrul NATO – s-a angajat să atingă pragul de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, cu excepția, din păcate, a Spaniei.”

Spania a fost criticată în cadrul summitului de anul acesta, după ce premierul Pedro Sánchez a obținut în ultimul moment o derogare de la obiectivul de creștere a cheltuielilor pentru apărare.

„Este o problemă majoră”, a spus Rubio. „Nu cred că acordul la care a ajuns Spania este sustenabil și, sincer, îi pune într-o poziție foarte dificilă în raport cu ceilalți aliați și parteneri.”

 În același timp, Rubio a susținut că influența lui Trump va aduce beneficii alianței.

„Dacă toată lumea își respectă angajamentele, NATO va deveni o alianță mult mai puternică, cu parteneri mai capabili”, a afirmat el. „Acest lucru va permite, sincer, Statelor Unite să rămână un membru puternic și activ, cel mai mare membru al alianței, dar și să redirecționeze resurse către alte regiuni ale lumii, fără a slăbi puterea NATO.”

Mai mulți protestatari au fost arestați în Haga, unde liderii mondiali s-au reunit pentru summitul NATO, relatează The Guardian.

Membrii mișcării Extinction Rebellion și ai altor grupuri activiste le-au cerut liderilor să ia măsuri pentru încetarea războiului din Gaza și pentru combaterea crizei climatice.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat pe X un mesaj în care anunță că a avut o întâlnire "lungă și substanțială" cu Donald Trump în cadrul summitului NATO de la Haga. 

„Am abordat toate subiectele cu adevărat importante. Îi mulțumesc domnului președinte, mulțumesc Statelor Unite.  Am discutat despre cum putem obține o încetare a focului și o pace reală. Am vorbit despre cum să ne protejăm poporul", a scris Zelenski pe X. 

"Apreciem atenția și disponibilitatea de a ajuta să obținem pacea mai repede. Vor urma mai multe detalii", a încheiat acesta. 

I had a long and substantive meeting with President Trump @POTUS.
We covered all the truly important issues.
I thank Mr. President, I thank the United States.
We discussed how to achieve a ceasefire and a real peace.
We spoke about how to protect our people.
We appreciate the…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 25, 2025

După un summit NATO adaptat pe gustul său, președintele Donald Trump a declarat la plecare că are o impresie mai pozitivă despre alianță decât la sosire, relatează CNN.

„Am venit aici pentru că trebuia să vin”, a spus el la conferința de presă finală. „Dar plec de aici cu o perspectivă puțin diferită.”

Trump a criticat NATO de mult timp, susținând că statele membre "jefuiesc" Statele Unite prin faptul că nu alocă suficiente resurse pentru apărare, amintește televiziunea americană.

În drum spre summitul din Olanda, el a evitat să susțină în mod clar pactul de apărare colectivă al alianței, Articolul 5.

Însă comentariile sale de la conferința de presă de la finalul summitului sugerează că numeroasele încercări de a-l convinge în această săptămână, inclusiv un acord-cheie privind creșterea cheltuielilor pentru apărare,  au avut efect, notează CNN.

Trump a confirmat miercuri angajamentul SUA fața de Articolul 5 care prevede apărarea colectivă a aliaților. Întrebat în timpul unei conferințe de presă comună cu Mark Rutte despre angajamentul său față de Articolul 5 al NATO, acesta a spus: „Suntem alături de ei până la capăt.”

Donald Trump a declarat în timpul unei conferințe de presă la Summitul NATO de la Haga că promisiunea sa inițială de a pune capăt invaziei ruse în Ucraina „într-o singură zi” a fost "sarcastică" și a recunoscut că situația este „mai complicată decât își imaginează oamenii”.

„Vladimir Putin chiar trebuie să pună capăt războiului”, a spus Trump, potrivit The Guardian.

Ulterior, în timpul unei interacțiuni cu o jurnalistă ucraineană stabilită la Varșovia, care i-a spus că soțul ei este militar activ în armata ucraineană, Trump a promis că Statele Unite vor analiza posibilitatea de a trimite Ucrainei mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot.

„Sunt foarte eficiente. 100% eficiente”, a subliniat el.

La final, i-a transmis jurnalistei: „Spune-i soțului tău că îl salut.”

Președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur Spania pentru refuzul de a respecta noua țintă de cheltuieli de 5%, stabilită în cadrul angajamentelor internaționale, spunând că gestul Madridului este „inacceptabil” și avertizând că vor exista consecințe, scrie The Guardian. 

Răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist spaniol, președintele american a declarat:

„Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care e problema voastră. Cred că e o rușine. Vom remedia această situație.”

Trump a adăugat că Spania ar putea suporta costuri suplimentare în cadrul negocierilor comerciale aflate în desfășurare: „Negociem un acord comercial cu Spania. Îi vom face să plătească dublu. Nu glumesc deloc.”

Cu toate acestea, Trump a ținut să precizeze că are o apreciere deosebită pentru poporul spaniol: „Îmi place Spania. Cunosc mulți oameni minunați de acolo, este o țară extraordinară cu oameni grozavi.”

Președintele SUA a încheiat prin a critica ferm atitudinea guvernului spaniol: „Spania este singura țară, dintre toate, care refuză să respecte angajamentele. Vor să obțină un avantaj, dar îl vor pierde prin negocierile comerciale, pentru că nu voi permite așa ceva. Este nedrept.”

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a fost marginalizat în timpul evenimentului. Deși el și președintele american Donald Trump au stat miercuri relativ aproape unul de celălalt la summitul NATO de la Haga, cei doi nu s-au salutat.

La finalul Summit-ului NATO de la Haga, Nicușor Dan a susținut o conferință de presă în care a anunțat că România a agreat să crească cheltuielile pentru Apărare până la 5% din PIB. Președintele a spus că va explica societății de ce sunt necesare aceste cheltuieli, care se vor face cu „sacrificii”. Totodată, el a atras atenția că o parte din aceste investiții vor însemna locuri de muncă pentru români. 

„Vom încerca să producem. Un imperativ e de a produce repede, pentru multe din companiile pe care le avem e nerezonabil să așteptăm ca ele să își dezvolte niște tehnologii cu care ele să producă la un moment dat, o colaborare cu cineva care are deja tehnologia e soluția cea mai bună, asta va produce locuri de muncă. La prima întrebare, da, trebuie să explicăm mai bine și o vom face. Trebuie să explicăm românilor de ce un final nefericit al războiului din Ucraina afectează securitatea României și a Republicii Moldova, trebuie să explicăm că războiul hibrid al Rusiei nu e doar în România, cu exemple”, a spus Președintele. 

Declarațiile integrale ale Președintelui: 

Reporter: Luați în considerare să comunicați mai mult despre ajutorul dat României Ucrainei?

Nicușor Dan: Nu am ascultat opiniile pro și contra pe această chestiune, mai degrabă, da, dar nu am luat o decizie, e o discuție pe care trebuie să o avem în CSAT.  

Reporter: Cum intenționează România să își securizeze frontiera de Est și să protejeze și Republica Moldova?

Nicușor Dan: În opinia mea, alegerile din 28 septembrie sunt extrem de importante. E foarte important ca în ele, cetățenii să se experime fără ca rezultatul să fie influențat de interferențe, vorbim de interferențe ale statului rus pe care le-am văzut în Republica Moldova în ultimii ani, pentru a asigura acest climat de normalitate al alegerilor, România poate să ajute. 

Reporter: În programul de guvernare scrie că trebuie înghețate pensii și salariile. Veți cere guvernului să nu înghețe anul viitor sau să meargă pe program?

Nicușir Dan: Este un Guvern care a trecut de votul Parlamentului cu aceste program de guvernare. Și-a asumat aceste măsuri. Să începem să ne mai și ținem de lucrurile pe care spunem că le facem. 

Reporter: La capitolul justiție în programul cu care ați câștigat alegerile, „România onestă”, ați promis o reforme, colegii mei au vorbit de numirile controversate Lia Savonea la ÎCCJ și Mihai Busuioc la CCR, Roxana Petcu la Inspecția Judiciară. Cum veți începe reforma în Justiție având în vedere acest aspect, că avem niște numiri care trag un semnal de alarmă și au fost deja contestate?

Nicușor Dan: Când am candidat la primărie, am spus că vom echilibra financiar primăria și vom face 50 de km de conductă pe an. A durat un an și jumătate să echilibrăm și trei ani să facem 50 de km. Este un ecosistem în care președintele are anumite atribuții pe care și le poate manifesta în timp și poate să influențeze direcția pe care acest ecosistem o ia și vă asigur că parte importantă din energia mea va fi acolo. Sunt niște legi, niște relații interpersonale care s-au creat, nu e ceva ce poate fi făcut în câteva zile. 

Reporter: În România, de mai mulți ani fabricile de stat de muniție și armament nu livrează produse compatibile cu ale NATO. Ce plan concret aveți pentru a face investițiile în fabricile de armament mai fiabile? Vă gândiți să transferați compania de armament de la Economie la Apărare? 

Nicușor Dan: Sunt evaluări care urmează să fie făcute în următoarele două luni. Se va defini programul SAFE al UE și noi trebuie să fim parte a ce se va decide acolo, să avem o opțiune pentru cât ne dorim să investim din acest program SAFE. Pe de altă parte, așa cum am spus, s-a discutat și e unul din punctele rezoluției această cooperare în producerea de capabilități, pe de altă parte o coordonare pentru a ajunge la o interoperabilitate în ceea ce privește echipamentele de care dispun statele membre NATO și europene și de aici încep discuțiile tehnice, inclusiv despre companii care au anumite tehnologii și cum pot să vină ele să colaboreze cu companiile românești. Companiile românești trebuie să fie în acord cu timpurile pe care le trăim și cu tehnologiile pe care Europa vrea să le dezvolte în următorii zece ani. 

Reporter: Sunt state care evaluează că Rusia ar putea fi capabilă să atace un stat NATO până în 2030. Împărtășește România astfel de evaluări?

Nicușor Dan: Procentul din PIB, și pe asta au fost discuții, este indicatorul cel mai relevant dar nu singurul indicator. Au fost state care au spus noi suntem la 2%, dar partea noastră de investiții propriu zisă în echipament nu e 20% cum zice ținta e 30% și atunci trebuie să compensăm cumva lucrurile astea. Există specialiști, ei fac evaluări, însă toate aceste evaluări au un grad foarte mare de aproximare. Nu cred că poate să spună cineva, în opinia mea, nici cum va fi economia Rusiei peste doi ani. 

Reporter: Există șanse pentru anul acesta pentru o întâlnire bilaterală cu Donald Trump?

Nicușor Dan: Nu cred că asta e ... în acest interval au fost întâlnri cu oficiali americani, cu atașatul, evident că există o colaborare. Relația între România și SUA e una corectă, normală, la momentul acesta. Continui să cred că pentru o vizită la nivel înalt ea trebuie pregătită temeinic pe multiple paliere care să ducă inclusiv la investiții, la colaborări consistente, nu o vizită pur și simplu de protocol. 

Reporter: Care e planul României, până acum România a ajutat foarte mult Ucraina, nu s-a vorbit din motive de securitate sau rețienre excesivă, cum procedăm de acum înainte pentru că e o miză importantă reconstrucția Ucrainei?

Nicușor Dan: Nu suntem la faza de reconstrucție și ăsta e un lucru care s-a discutat, puțin, în cadrul summit-ului. Ce se va întâmpla imediat după. Nu numai partea de reconstrucție, ce se va întâmpla cu toate armele care sunt pe acel teritoriu, toți oamenii care sunt implicați, dar pentru moment nu suntem acolo. Războiul e în curs și urgența e să avem cel puțin o încetare a focului. Aici au fost multe discuții. Cumva s-a făcut foarte des conexiunea cu Iranul, cu o manifestare de forță care descurajează un agresor. 

Reporter: E primul dumnevoastră summit NATO, cum l-ați simțit?

Nicușor Dan: Seara sau dimineața? S-a asemănat cu cele două summit-uri la care am fost deja, cele de la Vilnius și Odessa, numai că evident a fost mult mai mare cu o prezență mai mare și oameni care au discutat în discuțiile private foarte direct despre chestiunile care îi preocupă. 

Reporter: România e în procedură de deficit excesiv, ar trebuie să cerem o derogare de la Comisie pentru a investi mai mult în Apărare? Și dacă nu cerem această derogare cum putem să investim mai mult în Apărare fără să riscăm anumite sancțiuni?

Nicușor Dan: UE spune că anumite cheltuieli pentru Apărare sunt excluse din calculul de deficit pe care ei îl au în vedere dar asta nu înseamnă că nu sunt niște bani pe care trebuie plătite niște dobânzi. Răspunsul e mai complicat, asta nu înseamnă că nu trebuie să ajungem de la 9 la 3, speranța mea e că Guvernul o să facă ajustările ncesare în funcționarea aparatului de stat astfel încât deficitul să fie redus și cu unele sacrificii o să continuăm să creștem cheltuielile pentru Apărare pentru că orice e mai bun decât războiul. 

Reporter: Se ia în calcul să cerem această derogare?

Nicușor Dan: Comisia Europeană e gata să nu ia în considerare anumite cheltuieli militare în deficit, dar noi tot, și fără aceste cheltuieli, suntem tot la 9% deficit care trebuie scăzut la 3%. 

Reporter: Ați spus că după ce vom avea Guvern și un plan de măsuri pentru reducerea deficitului, prioritatea dvs. va fi justiția. Vi se reproșează că nu ați avut o poziție legată de unele evenimente din Justiție, o numire la ÎCCJ, o reconfirmare la Inspecția Judiciară, numiri de noi judecători la CCR. Cum vedeți aceste evenimente și concret ce acțiuni aveți în vedere de acum înainte ca să faceți Justiția o prioritate. 

Nicușor Dan: Confirm tot ce am spus până acum. Formarea Guvernului s-a terminat acum două zile, apoi a trebuit să vin aici și mâine la Bruxelles. Prefer să vorbesc de interferența mea cu justiția după ce voi face niște lucruri concrete. Pentru moment ce pot să vă spun e că în paralel cu activitatea principală care a fost deficitul și formarea Guvernului, am avut întâlniri cu niște oameni din zona de justiție, întâlniri care vor continua cu mai mulți oameni ca să înțeleg întreg ecosistemul și care e maniera cea mai eficace și constituțională în care să acționez. Pe cele două evenimente pe care le-ați menționat, conform legii atributul de a desfășura procedura de numire a președintelui ÎCCJ e al Secției de Judecători din CSM, Președintele mai mult decât să asiste la aceste ședințe nu are atribuții. În ce privește numirea celor doi judecători, e atributul celor două Camere, numirea mea o să o vedeți cam într-o săptămână de acum. 

Reporter: E adevărat, e prerogativa partidelor să recomande un judecător la CCR, iar Parlamentul aprobă, dar e vorba totuși de un principiu când Mihai Busuoic e numit pentru că nu a fost magistrat și nu a ocupat nicio funcție juridică. E aceasta direcția de care vorbeați dumneavoastră când ați fost ales?

Nicușor Dan: Există un echilibru de putere între Președinte, Parlament și Guvernul care e o creație a Parlamentului și prin atributele pe care le am ca Președinte încerc să optimizez fecare din aceste lucruri care preocupă societate. Optimizare înseamnă că pentru anumite decizii, care sunt comune, decizia nu e exclusiv la tine. Și atunci trebuie să prioritizezi. O prioritate a fost o majoritate solidă care să dea stabilitate financiară și economică României. Românii pot să înțeleagă că au ales un Președinte pe 5 ani, 60 de luni, din care prima lună și-a folosit-o pentru deficit și Guvern. 

Reporter: În această lună și o săptămână ce compromisuri ați făcut dumnevoastră? Sau considerați că nu ați făcut niciunul?

Nicușor Dan: Ce înseamnă compromis? Sunt multe nuanțe ale acestui cuvânt. Există un echilibru de putere, niște atribuții, o negociere între Președinte și partide pe a aranja aceste atribuții și nu tot timpul deciziile sunt la o singură persoană. 

Reporter: Diplomatul român Lazăr Comănescu s-a întâlnit cu ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, în calitate de Secretar General al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră. Totuși întâlnirea e controversată, Lavrov e pe lista sancțiunilor UE, v-ați interesat de ce ce a avut loc această întâlnire?

Nicușor Dan: Domnia sa este secretarul unei organizații de cooperare la Marea Neagră, ca persoană fizică, nu ca reprezentant al statului român și în această calitate s-a întâlnit cu reprezentantul Federației Ruse, care e parte din această organizație. 

Reporter: Ați vorbit despre faptul că s-a discutat și despre alegerile din Republica Moldova. Mark Rutte a spus că un sprijin uriaș în combaterea acestui război hibrid pentru Moldova îl va reprezenta România. Cum ne pregătim să ajutăm Moldova?

Nicușor Dan: Noi avem o anumită expertiză pe războiul hibrid care înseamnă pentru regiunea noastră în mod special atacuri cibernetice și dezinformare. Și în aceste chestiuni, în măsura în care autoritățile din Republica Moldova ne solicită ajutorul, îi vom ajuta. Pe atacuri cibernetice înseamnă pur și simplu moduri de a proteja infrastructuri critice, în ceea ce privește dezinformarea înseamnă lucrurile pe care noi le-am experimentat câteva luni, și Republica Moldova, informații transmise agresiv pe rețelele sociale și cum pot ele să fie adresate.

Reporter: Când vor intra în flota României avioanele F16 și câte sunt la număr?

Ionuț Moșteanu: Azi o să semneze împreună cu ministrul olandez un memorandum de înțelegere pentru a continua procedura de transfer și de continuare a activității la centrul de pregătire F16. Sunt 18 avioane, care până la finalul anului vor intra în proprietatea statului român pentru un preț modic, e o procedură care nu poate fi ocolită și de aici încolo încep discuțiile experților tehnici pentru a finaliza procedura. 

Reporter: Vor fi folosite pentru poliția aeriană sau pentru antrenamente?

Ionuț Moșteanu: Pentru instruire. Este un centru de instruire pentru piloți NATO și al aliaților NATO. 

Reporter: Și ce înseamnă acel preț modic?

Ionuț Moșteanu: Un euro. 

Reporter: Ați avut un scurt salut cu Donald Trump, ce v-ați spus?

Nicușor Dan: Nu, doar chestiuni de politețe. Cu Marco Rubio a fost puțin mai...a urmărit alegerile din România și ne-a felicitat pentru cum s-au terminat. 

Reporter: Cu Emmanuel Macron puteți să ne spuneți ce ați discutat?

Nicușor Dan: Am discutat mai mult aseară la cină...doi francofoni. Chestiuni legate de Consiliul European de mâine, dar nu chestiuni extrem de substanțiale. 

Reporter: Aș reveni la interacțiunea pe care ați avut-o cu Președintele SUA. În urma acestor interacțiuni pe care și dumneavoastră și miniștrii i-ați avut cu reprezentanții Administrației Trump, putem spune că acea criză a fost depășită? În ce stadiu e acum relația cu SUA?

Nicușor Dan: Suntem pe un parcurs normal, avem o colaborare militară, avem un parteneriat strategic, avem companii americane în România, inclusiv pe acele reactoare nucleare mici, o relație pe care trebuie să o dezvoltăm. 

Reporter: Ce ne propunem 2035 sau 2029 ca Germania pentru ținta de 5% din PIB? Suntem pe flancul estic, aproape de Ucraina și Rusia, strategia la Marea Neagră, UE tocmai a propus una, în România nu pare că putem gestiona, obținem hub-ul sau îl obține Bulgaria?

Nicușor Dan: Au fost discuții pe 5% și pe 2035, România e gata să fie de acord să fie de acord cu 2032, hai să vedem cum ehilibrăm economia în următorul an și jumătate. Aceasta de 2035 este asumată. În ce privește strategia la Marea Neagră, nu cred că lucrul cel mai important e unde să fie un hub, ne bucură că la inițiativa României, Comisia a propus această strategie, ne bucură că Congresul american a aprobat acum doi ani o strategie pentru Marea Neagră, în întâlnirea pe care am avut-o ieri am discutat cu inițiatoarea acestei legi. Pentru Marea Neagră e importantă chestiunea de securitate, inclusiv din perspectiva exploatărilor de gaz pe care Românie le are și urmează să le aibă. E importantă chestiunea de colaborare economică și în strategia europeană care s-a propus s-a mai adăugat o componentă de sustenabilitate, de mediu. 

Reporter: Care e interesul senatorilor americani și al premierului britanic în ce privește Marea Neagră și ce așteaptă de la noi?

Nicușor Dan: Care este oportunitatea pentru noi Marea Neagră? E Portul Constanța în perspectiva reconstrucției Ucrainei. Asta e oportunitatea pe care România o oferă aliaților. De ce e interes? Pentru că există amenințarea pe flancul estic și pentru că Marea Neagră e o componentă importantă a acestui flanc estic ca securitate. 

Președintele Nicușor Dan a susținut o conferință de presă la finalul Summit-ului NATO de la Haga: 

„Summitul s-a finalizat cu o declarație care are patru puncte principale. În primul rând, se reafirmă unitatea transatlantică, deci implicit o continuare a prezenței americane în Europa. Apoi, punctul cel mai discutat în lunile anterioare summitului, creșterea contribuției financiare și s-a agreat această țintă de 5% din PIB până în 2035. 

Al treilea punct faptul că acești bani trebuie transformați în capabilități militare și un anagjament al statelor membre de a colabora pentru asta. 

Și ultimul lucru, evident, reafimarea Rusiei ca pericol și reafimarea sprijinului pentru Ucraina. Față de aceste punct, evident România semnând a agreat, cu câteva nuanțe, precizări, în primul rând față de chestiunea ca banii să ajungă să fie capabilități militare, noi ne-am exprimat din nou faptul că în cadrul acestor mecanisme de finanțare ale Uniunii Europene, ne dorim ca și aliații NATO, care nu sunt membri UE, să poată să participe. Acesta e un lucru pe care l-am spus.

Am mulțumit aliaților care sunt prezenți în operațiuni în România și am reafirmat din nou că regiunea Mării Negre e importantă. Față de prezența aliată în România am reafirmat angajamentul nostru de a investi în facilități pentru a găzdui soldați aliați în România. Am reafirmat sprijinul față de Ucraina, spunând că Ucraina e legată de securitatea întregului flanc estic al NATO și am atras atenția asupra importanței alegerilor parlamentare din Republica Moldova care o să fie la sfârșit de septembrie.

Au mai fost lucruri care s-au discutat. S-a discutat foarte mult de Ucraina, de conexiunea între aceste crize globale, faptul că, după cum știm, Iranul a furnizat diferite tipuri de armament către Rusia, faptul că intervenția din ultimele săptămâni asupra capabilităților Iranului e o formaă de descurajare militară pentru mulți alții, inclusiv pentru războiul din Ucraina. S-a discutat un pic și despe războiul hibrid și colaborarea aliaților pe acest subiect.”

Secretarul General al NATO, Mark Rutte, spune că aliații „au pus bazele unei alianțe NATO mai puternice, mai echitabile și mai letale ”, iar noul plan de investiții marchează „un salt cuantic” în cheltuielile pentru apărare.

„Înseamnă că, indiferent de provocările cu care ne confruntăm, fie că sunt din partea Rusiei sau a terorismului, atacurilor cibernetice, sabotajului sau competiției strategice, această alianță este și va rămâne pregătită, dispusă și capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat și să se asigure că oamenii pot continua să trăiască în libertate și securitate”, a declarat Rutte la finalul Summit-ului.

În ceea ce privește Ucraina, Rutte spune că NATO „stă ferm alături de vecinul și partenerul nostru, Ucraina”.

Rutte spune că obiectivele convenite arată că „aliații recunosc gravitatea amenințărilor cu care ne confruntăm și, ca răspuns, s-au reunit pentru a conveni asupra unui nou angajament ambițios, dar esențial, de cheltuieli pentru apărare”.

El continuă spunând: „Președintele Trump a fost clar că America este angajată față de NATO. A afirmat-o din nou astăzi în termeni clari.”

În același timp, el a precizat că America se așteaptă ca aliații europeni și Canada să contribuie mai mult, iar exact asta vedem că fac.”

Într-o Declarație la finalul summitului de la Haga, aliații NATO au convenit să cheltuiască mai mult pentru apărarea colectivă, dar nu au spus nimic despre aderarea Ucrainei.

Documentul a descris Rusia drept o „amenințare pe termen lung”. Dar nu s-a vorbit nici despre aderarea Ucrainei la NATO - ceva ce fusese descris anterior ca o „cale ireversibilă”, scrie Sky News.

Aliații au convenit, de asemenea, să cheltuiască mai mult pentru apărarea lor colectivă.

Textul Declarației de la Summitul de la Haga

„Noi, șefii de stat și de guvern ai Alianței Nord-Atlantice, ne-am reunit la Haga pentru a reafirma angajamentul nostru față de NATO, cea mai puternică Alianță din istorie, și față de legătura transatlantică. Reafirmăm angajamentul nostru ferm față de apărarea colectivă, așa cum este consacrată în articolul 5 al Tratatului de la Washington – conform căruia un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor. Rămânem uniți și neclintiți în hotărârea noastră de a-i proteja pe cetățenii noștri, de a apăra Alianța și de a ne proteja libertatea și democrația.

Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia la adresa securității euro-atlantice și amenințarea persistentă a terorismului, Aliații se angajează să investească anual 5% din PIB pentru cerințele de bază în domeniul apărării, precum și pentru cheltuieli legate de apărare și securitate până în 2035, pentru a ne îndeplini obligațiile individuale și colective, în conformitate cu articolul 3 din Tratatul de la Washington. Investițiile noastre vor asigura că dispunem de forțele, capacitățile, resursele, infrastructura, pregătirea de luptă și reziliența necesare pentru a descuraja și a apăra, în conformitate cu cele trei sarcini fundamentale ale noastre de descurajare și apărare, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea cooperativă.

Aliații sunt de acord că acest angajament de 5% va cuprinde două categorii esențiale de investiții în apărare. Aliații vor aloca anual cel puțin 3,5% din PIB, pe baza definiției convenite a cheltuielilor NATO pentru apărare până în 2035, pentru a acoperi nevoile de bază ale apărării și pentru a îndeplini Obiectivele NATO privind Capacitățile. Aliații sunt de acord să prezinte planuri anuale care să prezinte o cale credibilă și incrementală pentru atingerea acestui obiectiv. Iar Aliații vor reprezenta anual până la 1,5% din PIB pentru, printre altele, a proteja infrastructura noastră critică, a apăra rețelele noastre, a asigura pregătirea și reziliența civilă, a declanșa inovația și a consolida baza noastră industrială de apărare. Traiectoria și echilibrul cheltuielilor în cadrul acestui plan vor fi revizuite în 2029, în lumina mediului strategic și a Obiectivelor actualizate privind Capacitățile. Aliații își reafirmă angajamentele suverane durabile de a oferi sprijin Ucrainei, a cărei securitate contribuie la a noastră și, în acest scop, vor include contribuții directe către apărarea Ucrainei și industria sa de apărare la calcularea cheltuielilor aliaților pentru apărare.

Reafirmăm angajamentul nostru comun de a extinde rapid cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare și de a valorifica tehnologiile emergente și spiritul de inovare pentru a promova securitatea noastră colectivă. Vom acționa pentru eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați și vom valorifica parteneriatele noastre pentru a promova cooperarea în domeniul industriei de apărare.

Ne exprimăm aprecierea pentru ospitalitatea din Regatul Țărilor de Jos. Așteptăm cu nerăbdare următoarea noastră întâlnire din Turcia, în 2026, urmată de o întâlnire în Albania”.

NATO „nu are nicio treabă” în Ucraina, a declarat, miercuri, prim-ministrul ungar, Viktor Orban, care a adăugat că „sarcina” sa este să se asigure că Ucraina nu se alătură Alianţei, informează EFE, citată de Agerpres.

„NATO nu are nicio treabă în Ucraina. Nici Ucraina, nici Rusia nu sunt membre ale NATO, iar sarcina mea este să mă asigur că acest lucru rămâne aşa”, a declarat premierul ungar la sosirea la summit-ul NATO de la Haga.

Orban a spus că nu va bloca o potenţială declaraţie finală a întâlnirii care ar numi Rusia drept adversar, dar şi-a exprimat convingerea că regimul de la Moscova nu reprezintă o ameninţare pentru Alianţă.

„Se spune mereu aşa despre ei (ruşi - n.red.). Cred că Rusia nu este suficient de puternică pentru a reprezenta o ameninţare reală pentru noi. Noi suntem mai puternici", a susținut Orban, susținând în acelaşi timp că adevărata ameninţare la adresa Europei „nu este una privind securitatea, ci de ordin economic şi pierderea competitivităţii în comerţul global”.

Orban l-a lăudat, de asemenea, pe Donald Trump, numindu-l „un om cu bun simţ care face ca noile războaie să fie mai scurte, iar războaiele vechi să rămână fără combustibil”.

Întrebat dacă Ungaria se va angaja să aloce 5% din PIB-ul său apărării, premierul ungar a spus că acest lucru se va face cu „condiţia prealabilă” a unei „reforme complete” a reglementărilor bugetare ale UE, deşi nu a detaliat la ce se referă.

„Dacă menţinem regulamentul aşa cum este, nimeni din UE nu va putea atinge 5%, indiferent ce se spune. Trebuie să recalculăm totul cu o metodă diferită”, a conchis el.

Pentru prea multă vreme, Statele Unite au preluat o parte prea mare din povara Alianţei Atlantice, dar această situaţie "se schimbă astăzi", odată cu noul angajament de cheltuieli pentru apărare pe care ţările membre intenţionează să îl aprobe, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte.

"Prea mult timp, un aliat, Statele Unite, a purtat prea mult din povara acestui angajament, iar acest lucru se schimbă astăzi. Preşedinte Trump, dragă Donald, tu ai făcut posibilă această schimbare", i s-a adresat Rutte liderului american în discursul său în faţa celor 32 de lideri ai NATO, la deschiderea summitului Alianţei de la Haga.
Rutte a dat asigurări că, sub conducerea lui Trump, aliaţii europeni şi canadieni au investit deja un trilion de dolari în apărare din 2016, în timp ce deciziile luate miercuri vor adăuga "trilioane în plus la apărarea noastră comună" şi "vor egaliza cheltuielile între Statele Unite şi aliaţii Americii".

El a indicat că, pentru a consolida NATO, există "un plan concret ca toţi aliaţii să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, care va fi alocat investiţiilor de bază în apărare şi în domeniul apărării şi securităţii", ceea ce se aşteaptă să se reflecte în declaraţia summitului.

"Această decizie este adânc înrădăcinată în misiunea noastră fundamentală (de descurajare şi apărare) şi este necesară pentru a ne susţine planurile şi pregătirea", a explicat el.

În plus, această investiţie va permite o partajare mai echitabilă a sarcinilor şi "va asigura că fiecare contribuie în mod echitabil la securitatea noastră".

Potrivit secretarului general al NATO, acest summit va duce la "decizii istorice şi transformatoare pentru ca cetăţenii noştri să fie mai în siguranţă datorită unui NATO mai puternic, mai echitabil şi mai letal".
Aliaţii vor conveni tot miercuri să crească în continuare producţia în domeniul apărării, astfel încât forţele lor armate "să aibă tot ce le trebuie", a explicat Rutte, adăugând că acest lucru va însemna "o extindere uriaşă a bazei noastre industriale de apărare de ambele părţi ale Atlanticului".

"Este bine pentru securitatea noastră, este bine pentru economia noastră, este bine pentru locurile noastre de muncă", a spus el.

În ceea ce priveşte cel de-al treilea subiect principal al summitului, sprijinul pentru Kiev în faţa invaziei ruse, fostul prim-ministru olandez a declarat că deciziile de miercuri ale liderilor aliaţi "includ menţinerea sprijinului nostru pentru Ucraina, promovând în acelaşi timp o pace dreaptă şi durabilă".

"Cu toţii vrem ca vărsarea de sânge să înceteze. Facem apel la Rusia să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei", a subliniat el.

Rutte a avertizat că NATO se confruntă cu un grup de adversari care "încearcă să ne divizeze şi să ne provoace".

"Există un război în Orientul Mijlociu, terorismul reprezintă o ameninţare persistentă, iar noile tehnologii aduc oportunităţi, dar şi multe provocări serioase la adresa securităţii", a enumerat el.

În replică, aliaţii rămân "uniţi în NATO, cea mai puternică alianţă defensivă din istorie", a insistat Rutte.

"Istoria a demonstrat că America de Nord şi Europa, lucrând împreună, reprezintă o combinaţie câştigătoare. Adversarii noştri ştiu acest lucru", a subliniat el, menţionând că "angajamentul permanent" al aliaţilor faţă de articolul 5 din Tratatul de la Washington, care prevede că "un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor", transmite un mesaj puternic. 

Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat, miercuri, la Summitul NATO, angajametul SUA fața de Articolul 5 care prevede apărarea colectivă a aliaților.

Întrebat despre angajamentul său față de Articolul 5 al NATO, Trump a declarat: „Suntem alături de ei până la capăt.”

De asemenea, Trump a lăudat angajamentul aliaților NATO de a cheltui 5% din PIB pentru Apărare. 

„Le cer de câțiva ani să crească cota la 5% și o vor face până la 5%, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de la 2%, iar mulți oameni nici măcar nu au plătit cei 2%, așa că asta este o veste foarte importantă”, a spus Trump, într-o conferință de presă comună cu Mark Rutte.

Președintele Nicușor Dan s-a salutat cu președintele american Donald Trump, înainte de începerea discuțiilor de la Summit.

Cei doi președinți au dat mâna, iar momentul a fost surprins în exclusivitate de Antena 3 CNN.

Președintele Nicușor Dan a avut discuții la Summitul NATO cu lideri ai lumii, printre care cancelarul german Friedrich Merz, președintele Finlandei Alexander Stubb, premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis, premierul Canadei, Mark Carney.

România primește donație 18 avioane de luptă F-16 din Olanda. Noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, aflat la summit-ul NATO de la Haga, va semna un document în acest sens cu omologul său olandez, Ruben Brekelmans, scrie jurnalistul Radu Tudor pe blogul său.

Forțele Aeriene din România vor deveni astfel printre cele mai bine dotate din NATO, cu peste 70 de avioane de luptă F-16.

Continuarea AICI

Președintele Nicușor Dan a avut discuții bilaterale cu premierul britanic Keir Starmer.

"A fost o plăcere să mă întâlnesc cu Prim-ministrul Keir Starmer în marja reuniunii NATO: Am discutat despre relația strânsă dintre România și Regatul Unit, ca parteneri strategici și aliați. Vom continua cooperarea noastră solidă în domeniul securității și apărării, împreună cu o coordonare strânsă în ceea ce privește amenințările hibride și cibernetice, cu un accent deosebit pe regiunea Mării Negre", a scris Președintele Nicușor Dan pe X, după discuții.

Mesajul este însoțit de trei fotografii din timpul întâlnirii.

A pleasure to meet Prime Minister @Keir_Starmer on the margins of the #NATOSummit. We discussed the close relationship between Romania and the UK as Strategic Partners and Allies. We will continue our strong security & defence cooperation, along with a close coordination on… pic.twitter.com/Y9AyKAVE1Y

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 25, 2025

Nicuşor Dan a participat la întâlnire alături întreaga delegaţie a României, din care au făcut parte consilierul pentru apărare şi siguranţă naţională, Cristian Diaconescu, noii miniştri de externe şi al apărării, Oana Ţoiu şi Ionuţ Moşteanu, precum şi ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu.

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a discutat marți cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la Summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO.

"Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA și l-am invitat în România, să discutăm în teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România și SUA, pentru a întări securitatea flancului estic și pentru a sprijini eforturile comune în NATO.

I-am avut alături de mine pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și pe locțiitorul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, general-locotenent Mihai Iancu, cărora le mulțumesc pentru munca permanentă în slujba Armatei Române", a transmis el pe Facebook.

Nicușor Dan a ajuns la discuțiile de miercuri de la Haga, unde are loc Summitul NATO.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat marți, la Summitul NATO de la Haga, sprijinul continuu al UE pentru Ucraina, scrie Kyiv Independent.

„Am conceput un program de finanțare de 50 de miliarde de euro, pe care îl numim Safe, prin care statele membre, dar și Ucraina și alți parteneri, pot lua aceste împrumuturi pentru a investi în industria de apărare (ucraineană)”, a declarat ea, adresându-se președintelui Volodimir Zelenski.

„Integrăm industriile noastre de apărare ca și cum Ucraina ar fi în UE. Acest lucru este bun pentru Ucraina. Și la fel de bun pentru Europa, deoarece Ucraina găzduiește acum o inovație extraordinară”, a declarat ulterior von der Leyen într-o postare pe rețelele sociale.

Continuarea AICI

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Moşteanu a participat marţi la o cină de lucru, găzduită de ministrul Apărării din Regatul Ţărilor de Jos, alături de omologii din statele aliate.

Subiectele abordate în cadrul discuţiilor ministeriale au vizat teme strategice esenţiale pentru viitorul Alianţei, se arată într-un comunicat al MApN.

''NATO traversează o schimbare structurală, care are ca elemente centrale o postură de apărare şi descurajare credibilă, centrată pe o arhitectură modernă de comandă şi control, forţe capabile să acţioneze la nivel multidomeniu, precum şi o capacitate avansată de proiectare a forţei şi sprijin logistic'', precizează sursa citată.
Miniştrii Apărării au discutat despre angajamentele asumate în cadrul NATO, noul plan de investiţii pentru apărare - care vizează atingerea unui nivel de 5% din PIB până în anul 2035, precum şi măsuri pentru generarea forţelor şi capabilităţilor necesare unei posturi eficiente de descurajare şi apărare aliată.

În acest context, au fost incluse, de asemenea, aspecte privind consolidarea industriei europene de apărare şi principalele evoluţii de securitate cu impact direct asupra stabilităţii spaţiului euroatlantic.

Cu acest prilej, ministrul român al Apărării a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică.

"România rămâne un aliat de încredere, profund angajat în consolidarea posturii de apărare şi descurajare a NATO. Susţinem creşterea investiţiilor în apărare, ca expresie a responsabilităţii noastre faţă de securitatea euroatlantică. În acelaşi timp, depunem eforturi susţinute pentru îndeplinirea ţintelor de capabilităţi şi pentru întărirea industriei naţionale de apărare", a declarat Ionuţ Moşteanu.

La Summitul de la Haga, România reconfirmă rolul activ şi credibil în cadrul NATO, precum şi contribuţia sa consistentă la securitatea regională şi internaţională, mai arată MApN.   

Preşedintele american Donald Trump a ajuns ultimul la dineul găzduit marţi seară la Palatul Huis ten Bosch de regele Willem-Alexander al Olandei şi de regina Maxima, relatează Agerpres.

Sosirea şefilor de stat şi de guvern la palatul din Haga a început în jurul orei locale 19:00 (20:00 ora României), dar Trump a ajuns la dineu la mai bine de oră şi jumătate mai târziu, în jur de 20:40.

La un moment dat, în timp ce era aşteptată sosirea preşedintelui Trump, covorul roşu derulat la Palatul Huis ten Bosch pentru venirea invitaţilor a fost ridicat de vânt. Mai multe persoane au fost rapid mobilizate pentru a întinde din nou covorul, dar au trecut minute bune până când liderul de la Casa Albă a ajuns în cele din urmă, relatează corespondentul Agerpres.

La fel ca mulţi alţi şefi de stat şi de guvern, liderul de la Casa Albă nu a fost însoţit de soţie la eveniment, care nu a făcut deplasarea în Olanda. Printre liderii NATO însoţiţi de partenere au fost premierul canadian Mark Carney, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele francez Emmanuel Macron. Şefa guvernului danez, Mette Fredericksen, a venit şi ea la dineu alături de soţul ei.

Preşedintele Nicuşor Dan a ajuns la dineu în jurul orei locale 19:30. Anterior, preşedintele a avut o întrevedere cu doi senatori democraţi americani dintr-o delegaţie mai mare de congresmeni din SUA veniţi la summitul NATO. Întâlnirea a început în jurul orei locale 17:15 şi a durat circa o oră. Nicușor Dan a fost întâmpinat de regele Olandei, Willem Alexander, și de regina Maxima a Olandei, la sosirea sa la cină formală la Palatul Huis ten Bosch, înainte de summit.

La întâlnire au participat senatorii democraţi Jeanne Shaheen, copreşedintă a grupului Senatului SUA de observatori ai NATO, şi Chris Coons, membru al aceluiaşi grup. Jeanne Shaheen este şi membră a Comisiei de relaţii externe a Senatului, în timp ce Chris Coons este membru al Comisiei pentru alocări de apărare, potrivit Agerpres.

Donald Trump s-ar putea întâlni cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul scurtei sale vizite în Olanda, scrie The Guardian.

Cei doi au avut o dispută tensionată în februarie, la Casa Albă, când vicepreședintele american J.D. Vance l-a criticat pe Zelenski pentru că nu i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul oferit Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei. De asemenea, Trump l-a avertizat pe liderul ucrainean că „joacă la ruleta rusească cu riscul izbucnirii celui de-al treilea război mondial”.

Deși Ucraina nu este membră NATO și Zelenski nu va participa oficial la summitul Alianței, surse apropiate susțin că o întâlnire între cei doi ar putea avea loc încă de marți seară.

Potrivit Reuters, Zelenski intenționează să discute cu Trump despre achiziții militare importante, inclusiv despre sistemele de apărare antirachetă Patriot, dar și despre sancțiuni și alte măsuri menite să pună presiune pe președintele rus Vladimir Putin.

Tot marți, Zelenski a avertizat statele europene membre NATO că riscă să devină ținte ale unor atacuri rusești dacă Moscova nu este învinsă în războiul care durează de trei ani.

„Rusia pregătește noi operațiuni militare pe teritoriul NATO”, a declarat acesta în cadrul unui eveniment al industriei de apărare, desfășurat în marja summitului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut marți, în cadrul summitului NATO de la Haga, ca statele europene membre ale Alianței să direcționeze cel puțin 0,25% din PIB-ul lor pentru sprijin militar destinat Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina se află în prima linie a apărării Europei în fața agresiunii ruse, o amenințare care, în opinia sa, pune în pericol întregul continent, transmite agenția EFE, citată de Agerpres.

"Le mulţumesc tuturor ţărilor, tuturor liderilor, care s-au angajat să dedice pentru susţinerea Ucrainei o parte din cheltuielile lor de apărare. Dacă toate ţările europene dedică pentru aceasta cel puţin 0,25% din PIB-ul lor - şi le mulţumim ţărilor care alocă mai mult, precum Olanda, Norvegia, Suedia şi un angajament atât de mare precum cel al Germaniei -, lucru destul de rezonabil, opţiunile pentru pace în Europa ar creşte", a susţinut Zelenski la o dezbatere despre industria de apărare, înaintea summitului NATO de la Haga.

Citește mai mult despre ce a declarat președintele ucrainean AICI. 

Air Force One a aterizat pe aeroportul Schiphol din Amsterdam, aducându-l pe Donald Trump la summitul NATO de la Haga, unde liderul american este așteptat să-și revendice meritul pentru armistițiul și aparenta încheiere a scurtului conflict dintre Iran și Israel, scrie The Guardian.

Trump va fi întâmpinat oficial de regele Willem-Alexander și regina Maxima ai Țărilor de Jos și va participa ulterior la o cină restrânsă organizată pentru liderii NATO, potrivit programului oficial.

Vizita președintelui va fi una scurtă: după participarea la summitul de miercuri, Trump se va întoarce direct la Washington, pentru a-și susține planul ambițios de cheltuieli, supranumit „marele și frumosul proiect de lege”, înaintea sărbătorii de 4 iulie, potrivit ziarului britanic.

Sosirea sa are loc în contextul în care președintele iranian Masoud Pezeshkian a anunțat „sfârșitul războiului de 12 zile impus de Israel”, într-un mesaj adresat națiunii, transmis de agenția oficială de presă IRNA, potrivit AFP.

„Astăzi, după rezistența eroică a marii noastre națiuni, a cărei hotărâre scrie istorie, asistăm la stabilirea unui armistițiu și la încheierea acestui război de 12 zile provocat de aventurismul și provocările Israelului”, a declarat Pezeshkian.

O rachetă balistică rusească a lovit marți un tren plin de civili care circula pe ruta Odesa-Dnipro, cu câteva ore înainte ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să ajungă la summitul de la NATO . Explozia s-a produs în apropierea oraşului Dnipro. Mai mulți pasageri au fost răniți iar pagubele sunt semnificative. Atacul de dimineață a declanșat un incendiu de amploare și a distrus un cămin, o sală de sport și o clădire administrativă din oraș.

Explozia a avariat mai multe vagoane și a provocat panică printre pasageri. Echipele de salvare și echipajele de ambulanță au ajuns rapid la fața locului, evacuând răniții și acordând asistență medicală. Numărul exact al victimelor este încă în curs de stabilire. 

The Guardian scrie marți că în timp ce liderii europeni ajung la Haga pentru summitul NATO, cel puțin 17 persoane au fost ucise marți în urma unui atac cu rachete rusești asupra sud-estului Ucrainei, ceea ce constituie  "un nou avertisment dur privind amenințarea continuă reprezentată de Rusia".

Principalul atac, desfășurat în două valuri, a lovit orașul Dnipro, unde 15 persoane și-au pierdut viața și peste 200 au fost rănite, potrivit guvernatorului regional Serhii Lysak. 

Citește mai mult despre atacul Rusiei asupra trenului de pasageri AICI.

Președintele Nicușor Dan a ajuns la summitul NATO de la Haga, în Regatul Ţărilor de Jos.Președintele Nicușor Dan a sosit la summitul NATO de la Haga, în Regatul Țărilor de Jos. Imediat după ce a coborât din aeronava Spartan care l-a adus, a fost întâmpinat de oficialii responsabili cu protocolul evenimentului, conform imaginilor difuzate de Antena 3 CNN.

Președintele va discuta cu președintele Turciei Recep Erdogan și premierul britanic Kier Starmer la summit-ul NATO de la Haga. Discuțiile sunt programate miercuri de la ora 9.00. De asemenea, Nicușor Dan va avea o întâlnire bilaterală miercuri în intervalul orar 13.30 -14.00 cu președintele Cehiei.

În această seară, Nicușor Dan va participa la o cină de lucru la Palatul Regal organizată de Familia Regală a Olandei. La cina de lucru va participa și președintele Ucrainei, Volodimir Zelensk, relatează corespondentul Antena 3 CNN, Ana-Maria Roman. 

Citește mai mult despre programul Președintelui Nicușor Dan la Haga AICI.

Președintele SUA, Donald Trump, a postat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, un tabel preluat dintr-un articol de presă, care prezintă clasamentul țărilor membre NATO după procentul din PIB alocat pentru apărare.

"Statele Unite au ajuns la aproape 1 trilion de dolari — Este incredibil! Voi discuta în curând despre asta cu membrii NATO", a scris Trump în mesajul care însoțește tabelul.

Clasamentul întocmit de Financial Times, intitulat „Spania amenință să deraieze summitul NATO”, arată că rezistența statului iberic față de cererile lui Donald Trump privind creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB riscă să perturbe acest summit cu miză extrem de mare.

Poliția olandeză a anunțat marți că suspectează un act criminal în legătură cu un incendiu care a perturbat traficul feroviar în Olanda, în ziua în care la Haga a început summitul NATO. 

"Marți dimineața, la ora 05:41, a izbucnit un incendiu pe Oeverlandenweg, în Amsterdam, lângă calea ferată. Incendiul a provocat pagube cablurilor electrice," a precizat marți poliția olandeză într-un comunicat de presă.

"O echipă de anchetă criminalistică a securizat probe la fața locului și a început imediat o investigație. Aceste probe vor fi incluse în ancheta poliției, care ia în considerare cu seriozitate posibilitatea unui act criminal și continuă să analizeze cauza incidentului," au adăugat polițiștii olandezi.

Poliția a mai precizat că verifică imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zonă și caută martori care ar fi putut observa ceva suspect înainte, în timpul sau după incendiu. Până în prezent, poliția nu a arestat pe nimeni în acest caz, potrivit comunicatului.

Citește mai multe despre incident AICI.

Premierul slovac Robert Fico s-a declarat convins că orice obiectiv pe care NATO îl va aproba la summitul de la Haga nu va fi respectat ''până la ultimul detaliu'', şi a reiterat că fiecare ţară are dreptul de a-şi stabili propriul ritm şi propria structură a cheltuielilor de apărare, relatează marţi agenția de știri slovacă TASR, citată de Agerpres.

El a afirmat că în 2026 guvernul slovac are alte priorităţi decât apărarea, în primul rând fiind necesar să pună ordine în finanţele publice.

Referindu-se la summitul NATO de la Haga, ce are loc marţi şi miercuri, Fico a spus că Slovacia îşi poate îndeplini responsabilităţile din cadrul NATO chiar şi în limitele actualului buget al Ministerului Apărării slovac.

''Slovacia are dreptul suveran de a decide ce ritm şi ce structură a cheltuielilor pentru apărare vom avea în planul nostru. În acelaşi timp, garantăm că actualele 2% din buget sunt suficiente pentru a îndeplini capabilităţile pe care NATO le aşteaptă de la noi'', a susţinut Robert Fico.

"Poate în 2035 această planetă nu va mai exista"

O eventuală creştere a bugetului Ministerului Apărării este acceptabilă doar pentru spitalul din Presov sau pentru proiecte de infrastructură necesare armatei, a mai precizat premierul slovac.

Acesta a calificat drept nerealist planul NATO privind obiectivul de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 şi nu a specificat când ar putea atinge Slovacia această ţintă. ''Poate în 2035 această planetă nu va mai exista. Când te uiţi în jur şi vezi cum înnebuneşte toată lumea, devin agitat şi pe bună dreptate. Marile puteri fac orice vor'', a mai afirmat şeful guvernului slovac.

Mai devreme, președintele SUA, Donald Trump, a făcut public un mesaj primit de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, în care acesta îl felicită pentru acțiunile întreprinse în Iran și îi comunică un alt succes care i se datorează: toți aliații au fost convinși să semneze un angajament prin care promit că vor crește bugetul apărării la 5% din PIB.  

Slovacia a aderat la NATO pe 29 martie 2004, odată cu România.

Președintele SUA, Donald Trump, a postat un nou mesaj pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, în care spune că summitul NATO de la Haga, spre care se îndreaptă la bordul Air Force One, va fi o perioadă mai calmă pentru el, comparativ cu criza Iran-Israel.

„Mă îndrept spre summitul NATO, unde, în cel mai rău caz, va fi o perioadă mult mai calmă decât cea prin care tocmai am trecut cu Israelul și Iranul. Aștept cu nerăbdare să-mi revăd toți prietenii buni din Europa, dar și pe alții. Sper că vom realiza multe!”, a scris acesta. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat pe X un mesaj și imagini de la întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte din prima zi a summitului NATO organizat la Haga. În imagini se poate vedea cum Zelenski și Rutte s-au îmbrățișat la sosirea la întâlnirea de dinaintea evenimentului.

"Îi mulțumesc secretarului general Mark Rutte pentru întâlnire și pentru invitația la summitul Alianței Nord-Atlantice. Acesta este un semnal clar că Ucraina rămâne printre prioritățile de pe agenda NATO", a scris Zelenski.

"Am coordonat pașii în cadrul summitului și am discutat așteptările noastre comune cu privire la rezultatele acestuia. Ucraina se așteaptă ca declarația finală a summitului să includă semnale de sprijin continuu pentru ucraineni în lupta lor împotriva agresiunii ruse", a adăugat președintele ucrainean.

"Rusia continuă lovească în poporul nostru. Prioritatea noastră actuală este consolidarea apărării aeriene și sprijinirea dezvoltării producției interne de apărare, cu asistență din partea țărilor Alianței. Vă mulțumesc pentru încurajări și pentru sprijinul continuu”, a mai precizat liderul de la Kiev.

I thank @SecGenNATO Mark Rutte for the meeting and for the invitation to the North Atlantic Alliance Summit. This is a clear signal that Ukraine remains among the priorities on NATO’s agenda.

We coordinated steps within the framework of the Summit and discussed our shared… pic.twitter.com/oExMUtWeA6

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 24, 2025

Ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, afirmă că Europa „trebuie să învețe din ceea ce au făcut ucrainenii”, care au reușit să construiască 200 de fabrici în doar trei ani, „pentru că știu că se află în război”, relatează The Guardian.

„Noi nu suntem în război, dar traversăm o perioadă de criză, așa că trebuie să simplificăm și să grăbim unele dintre procedurile noastre, mai ales cele de planificare, de achiziție și de producție”, a declarat acesta la un eveniment din cadrul Summitului NATO de la Haga.

Sikorski a adăugat: „Nu trebuie să fim la fel de buni ca americanii. Trebuie doar să fim mai buni decât rușii. Dar și rușii învață foarte repede.”

Vorbind despre capacitățile de apărare ale Europei, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a afirmat că „Putin a trezit un gigant”, deoarece „acum vom cheltui bani reali pe apărare”.

„Banii nu vor mai fi o constrângere”, a adăugat el, precizând că  „va fi foarte dificil" pentru Rusia să egaleze cheltuielile Europei în câțiva ani.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, afirmă că termenul-limită 2035 pentru atingerea noii ținte NATO este un termen „prea târziu”.

Aceasta a mai spus că o perspectivă de 10 ani pentru atingerea țintei de 5% din PIB pentru apărare este „prea târzie, ca să fiu foarte sinceră”.

„Sugestia mea a fost anul 2030, cel târziu. Și mi-aș dori ca noi, ca europeni, să ne reînarmăm pentru a putea să ne apărăm și să descurajăm Rusia”, a spus Frederiksen, potrivit The Guardian.

„Nu suntem în timp de război, dar cu siguranță nu mai suntem în timp de pace", a adăugat Frederiksen, care crede că Europa a conștientizat acest lucru cu succes.  

Aceasta a mai spus că accentul trebuie pus pe "reînarmarea Europei" și pe investiții în baza sa industrială.

Președintele Cehiei, Petr Pavel, care este și general în retragere, a deschis sesiunea summitului avertizând că membrii NATO „nu vor fi în siguranță doar prin număr, ci prin capacități reale”, relatează The Guardian.

„Comandantul Suprem din Europa nu va lupta cu o diagramă”, a spus el.

„Va lupta cu trupe reale și capacități concrete, inclusiv alături de vecini strategici. De aceea, finanțarea noastră ar trebui să se bazeze pe cerințe reale, rezultate din procesul de planificare a apărării NATO.”

El a adăugat că noua țintă de 5% din PIB pentru apărare „reflectă nevoile pe care le-am neglijat timp de decenii, în special aici, în Europa”.

Pavel a mai spus că una dintre marile întrebări cu care se confruntă Europa este „pentru cât timp vor putea Statele Unite să mențină același nivel de implicare în Europa”, adăugând că „acesta este subiectul pe care va trebui să îl discutăm cu aliații noștri americani”.

El explică faptul că Europa trebuie să stabilească „care este ritmul dezangajării", dacă există unul, și să existe un plan coordonat al unei eventuale retrageri treptate a SUA din apărarea europeană.

"Nu trebuie să permitem ca situația în care Statele Unite sunt frustrate de lipsa unui efort din partea aliaților europeni să ne împingă la o prăpastie. Pentru a evita asta, trebuie să integrăm dezvoltarea propriilor noastre capacități în planificarea apărării, care apoi să se reflecte în bugetele naționale, și trebuie să facem acest lucru în coordonare strânsă, pentru că nicio țară europeană nu poate construi singură o astfel de capacitate", a mai spus președintele ceh.

Preşedintele american Donald Trump s-a exprimat marţi evaziv faţă de angajamentul său de a respecta articolul 5 din Tratatul NATO, care stabileşte principiul apărării colective în cazul unui atac asupra unui stat membru, deşi membrii Alianţei, cu excepţia Spaniei, au acceptat cererea sa de a-şi creşte bugetele apărării, relatează agenţiile AFP şi EFE, citat de Agerpres.

Întrebat la bordul avionului prezidenţial Air Force One, în drum spre summitul NATO ce are loc la Haga, asupra hotărârii sale de a aplica articolul 5, Trump a răspuns: "Depinde ce definiţie îi daţi. Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5". "Sunt angajat să salvez vieţi şi securitatea şi vă voi da o definiţie exactă când ajung" la summit, a completat preşedintele american.

El le-a cerut anterior statelor NATO să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de 9 din cele 32 de state membre ale Alianţei, ameninţând că altfel Statele Unite nu-i vor apăra pe cei "rău-platnici".

Statele membre ale NATO, reunite acum la un summit la Haga, şi-au dat acordul asupra creşterii treptate a cheltuielilor de securitate astfel încât să atingă procentul de 5% din PIB până în anul 2035, procent defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică etc.

Spania, care a estimat că alocarea a 5% din PIB pentru apărare ar fi "disproporţionată, nenecesară" şi incompatibilă cu asigurarea prestaţiilor sociale, a obţinut o excepţie şi s-a angajat să aloce apărării 2,1% din PIB, "nici mai mult, nici mai puţin", potrivit premierului socialist spaniol Pedro Sanchez. În declaraţia dată presei la bordul Air Force One, Trump a criticat Spania pentru refuzul de a-şi creşte cheltuielile pentru înarmare şi a spus despre această ţară că "a devenit o problemă"

Președintele american Donald Trump a făcut public un mesaj primit de la Secretarul General al NATO, Mark Rutte, în care acesta îl felicită pentru acțiunile întreprinse în Iran și îi comunică un alt succes care i se datorează: toți aliații au fost convinși să semneze un angajament prin care promit că vor crește bugetul apărării la 5% din PIB.  

"Felicitări și mulțumesc pentru acțiunile tale decisive și extraordinare din Iran, pe care nimeni altcineva nu ar fi avut curaj să le întreprindă. Astăzi vei sosi la Haga pentru un alt succes. Nu a fost ușor, dar i-am convins pe toți să semneze pentru 5%! Donald, ne-ai condus spre un moment foarte, foarte important pentru America și pentru Europa. Vei reuși CEVA ce niciun alt președinte american nu a reușit să facă. Europa va plăti în STIL MARE, și va fi meritul tău. Drum bun, ne vedem la cina regală!", scrie în mesajul publicat de Donald Trump pe rețeaua sa de socializare, Truth Social.

Între timp, oficiali NATO a confirmat veridicitatea mesajului primit pentru Reuters, scrie The Guardian. 

Citește continuarea AICI. 

Președintele Donald Trump a refuzat din nou marți să spună clar dacă Statele Unite vor continua să sprijine prevederea privind apărarea reciprocă din tratatul NATO — prevedere care i-a determinat pe aliații Americii să sară în ajutorul Statelor Unite după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra New York-ului și Washingtonului, scrie The Independent.

Într-un interviu acordat reporterilor la bordul Air Force One, în timp ce zbura spre Haga, unde are loc summitul anual al liderilor alianței, președintele a fost întrebat dacă mai susține în mod ferm articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.

Acest articol prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor celor 32 de țări membre ale organizației.

Trump a evitat să ofere un răspuns direct.

„Depinde de cum îl definești. Există mai multe interpretări ale Articolului 5. Știi asta, nu-i așa?”, i-a spus Trump reporterului.

Președintele Donald Trump a declarat că își dorește să ajungă la un acord cu Rusia și a spus că i-a transmis acest lucru direct președintelui Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri telefonice recente, scrie CNN.

Întrebat de un reporter la bordul Air Force One dacă este de acord ca declarația finală a summitului NATO să includă un pasaj care condamnă agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, Trump a ocolit un răspuns clar.

„Va trebui să citesc acea declarație”, a spus el. „Dar să știți că mi-aș dori să obținem un acord cu Rusia.”

Trump a afirmat că Putin l-a sunat recent pentru a-i oferi ajutorul său în criza tot mai tensionată dintre Iran și Israel, însă președintele american a spus că prioritatea sa este relația cu Rusia.

„După cum știți, Vladimir m-a sunat. Mi-a spus: Pot să vă ajut cu Iranul? I-am răspuns: Nu, nu am nevoie de ajutor cu Iranul. Am nevoie de ajutor în privința ta”, a povestit Trump.

În drum spre Haga, unde va participa la summitul liderilor mondiali, Trump a adăugat: „Sper că vom reuși să ajungem la o înțelegere cu Rusia.”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la Haga că „viitorul Europei se scrie în prima linie, în Ucraina, dar nu numai, ci se scrie și în fabricile țărilor UE”, potrivit The Guardian.

„Într-un timp record, ați reușit să deschideți noi linii și să intensificați producția.”

„Vă adaptați la noua realitate a unui război la scară largă chiar aici, pe pământ european, și, la fel ca industria voastră, întreaga Europă se confruntă cu un peisaj internațional în schimbare. Este o schimbare tectonică care are loc o dată într-o generație.”

Laudând planurile de apărare modificate și intensificate și apelând la modernizarea continuă a armatelor europene, ea declară: „Europa s-a trezit în sfârșit.”

Președinta Comisiei Europene a avertizat că Rusia va fi capabilă să testeze apărarea europeană în următorii 5 ani.

„Știm că Rusia va fi capabilă să ne testeze angajamentele reciproce de apărare în următorii cinci ani.”

„Până în 2030, Europa trebuie să aibă tot ce îi trebuie pentru o descurajare credibilă, dar acest lucru necesită o nouă mentalitate din partea noastră a tuturor. Trebuie să fim pregătiți să ieșim din zona noastră de confort. Trebuie să fim pregătiți să explorăm noi modalități de a face lucrurile, reunind tehnologia și apărarea, mediul civil și militar în Europa și, bineînțeles, dincolo de Uniunea Europeană”, a mai spus aceasta.

"Europa apărării s-a trezit în sfârşit"

Ursula von der Leyen a mai declarat că "Europa apărării s-a trezit în sfârşit" în urma războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, adăugând că Europa trebuie să-şi continue eforturile în termeni de inovare şi finanţare, potrivit Agerpres.

"Întreaga Europă se confruntă cu un context internaţional în schimbare (...) Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat timp de patru decenii nu mai poate fi considerată ca sigură. Este o mişcare tectonică care se produce o dată într-o generaţie. Dar în ultimele luni Europa a trecut la acţiune, acţiune care părea de negândit cu doar un an în urmă", a spus Ursula von der Leyen la Forumul industriei de apărare care are loc marţi, înaintea summitului NATO.

"Europa apărării s-a trezit în sfârşit. Mâine (miercuri - n.r.), summitul va stabili noi ţinte istorice de cheltuieli pentru aliaţii NATO", a adăugat şefa Comisiei Europene.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, spune că, profitând de schimbarea atenției globale către Orientul Mijlociu și continuându-și atacurile asupra Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin nu arată niciun interes real pentru pace.

El subliniază că „o pace reală și durabilă necesită voință... din partea tuturor părților”, iar semnalele care vin dinspre Rusia arată că „în prezent nu este pregătită pentru pace; dimpotrivă”.

El îndeamnă aliații UE să sprijine cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni pentru „a lovi flota din umbră pe care Putin o folosește pentru a-și finanța mașina de război” și spune că a făcut lobby în repetate rânduri pe lângă administrația SUA să urmeze exemplul.

„Rămân încrezător că guvernul american va urma această cale”, spune el.

Vorbind despre angajamentul SUA față de NATO, secretarul general al Alianței, Mark Rutte spune că, mult timp, aliații europeni au fost excesiv de îngrijorați de posibilitatea ca SUA să numească un nou Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa.

El a spus că a susținut întotdeauna că este o îngrijorare inutilă, iar acest lucru a fost confirmat de numirea generalului-locotenent Alexus G. Grynkewich.

„Ghici ce? Noul Comandant Suprem al Forțelor Aliate a fost anunțat, iar ultima dată când i-am verificat pașaportul, era cel american”.

„Așadar, mesajul meu pentru colegii mei europeni este: încetați să vă faceți atâtea griji. Începeți să vă asigurați că puneți în aplicare planurile de investiții, că puneți în funcțiune baza industrială și că sprijinul pentru Ucraina rămâne la un nivel ridicat.

La asta ar trebui să lucrați și să nu mai alergați de colo colo îngrijorându-vă pentru SUA . Ei sunt acolo, sunt cu noi”, a spus Rutte.

Într-o declarație acordată postului de televiziune Sky News înainte de începerea summitului NATO, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat aliații să intensifice sancțiunile asupra Rusiei. De asemenea, acesta a avertizat că un atac rusesc asupra NATO în următorii cinci ani este posibil.

„Credem că, începând cu 2030, Putin poate avea capacități militare semnificativ mai mari.”

„Astăzi, Ucraina îl ține în frâu. Nu are timp să antreneze armata, iar toți sunt anihilați și spulberați pe câmpul de luptă.”

Zelenski a mai spus că este convins că Putin, președintele Rusiei, ar putea încerca să atace un membru NATO în următorii cinci ani.

„Componentele pentru rachetele lor – iar rachetele sunt cele mai dureroase lovituri – vin din alte țări, inclusiv din Regatul Unit, nu prea mult, dar inclusiv din Regatul Unit”, a spus Zelenski.

„În mare parte vin din China, Taiwan, dar și Europa și Germania, și Europa de Est”.

„Există liste cu aceste companii și liste cu aceste componente, monitorizăm acest lucru. Este de o importanță vitală pentru noi și le transmitem această listă partenerilor noștri și le cerem să aplice sancțiuni. Altfel, rușii vor avea [mai multe] rachete”, spune Zelenski.

Preşedintele Nicuşor Dan va participa, marţi şi miercuri, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care va avea loc la Haga, în Regatul Ţărilor de Jos. 

Președintele Nicușor Dan va discuta cu președintele Turciei Recep Erdogan și premierul britanic Kier Starmer la summit-ul NATO de la Haga. Discuțiile sunt programate miercuri de la ora 9.00. De asemenea, Nicușor Dan va avea o întâlnire bilaterală miercuri în intervalul orar 13.30 -14.00 cu președintele Cehiei.

Nicușor Dan va ajunge la Haga în această după-amiază la 15.30 - 16.00.

Președintele Nicușor Dan va participa în această seară la o cină de lucru la Palatul Regal organizată de Familia Regală a Olandei. La cina de lucru va participa și președintele Ucrainei, Volodimir Zelensk, relatează corespondentul Antena 3 CNN, Ana-Maria Roman. 

Președintele SUA, Donald Trump, face o vizită de câteva ore, marți seară la Haga, pentru a participa la Summitul NATO. Evenimentul are loc într-un context geopolitic tensionat în Orientul Mijlociu și Ucraina.

Programul lui Trump în Olanda

Potrivit Casei Albe, Air Force One va ateriza pe Aeroportul Schiphol din Amsterdam la ora 20:00 (ora României). La scurt timp, la ora 20:45, președintele american va avea o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul Olandei.

În cursul serii, este prevăzută o întâlnire oficială între Trump și Secretarul General al NATO, ora exactă urmând să fie stabilită.

Ulterior, liderul de la Casa Albă va participa la o cină oficială alături de Regele și Regina Țărilor de Jos – eveniment care ar putea fi închis presei, conform surselor diplomatice.

La ora 21:20 (ora României), Trump va lua parte la fotografia de familie alături de ceilalți lideri NATO și cuplul regal.

După aceea, de la ora 21:30, este programată o cină oficială în cadrul Summitului.

Coloana oficială a președintelui american urmează să părăsească Palatul Huis ten Bosch în jurul orei 23:00.

Summit-ul are loc la Forumul Mondial de la Haga și se va desfășura pe parcursul a două zile – marți și miercuri.

Principalele discuții vor dura doar trei ore, iar declarația summit-ului ar urma să fie redusă la doar cinci paragrafe, aceasta fiind o solicitare a președintelui american.

Trump este unul dintre cei 32 de lideri ai alianței occidentale care se vor prezenta la reuniune, împreună cu șefi de stat și de guvern de la alte zeci de țări partenere.

Poliția olandeză a pregătit cea mai mare operațiune de securitate, iar acest summit este cel mai scump de până acum, cu un cost de 183,4 milioane de euro.

S-a discutat inclusiv de faptul că acesta va fi un summit foarte scurt, prezentându-se ideea că dimensiunile reduse sunt menite să-i facă pe plac lui Trump, un personaj cu o capacitate de atenție redusă și căruia nu-i plac întâlnirile lungi.

Summit-urile NATO tind să fie, în general, bine pregătite dinainte mai ales pentru a afișa unitate în fața lumii, iar nici cel de la Haga nu face excepție – secretarul general Mark Rutte a pregătit deja „meniul”, iar menirea lui principală este să evite un conflict cu cel mai puternic membru al alianței – America lui Trump, scrie BBC, luni.

Principalul fel pe care Trump îl vrea servit la această reuniune este angajamentul țărilor europene de a-și crește bugetele militare – fix asta urmează să primească. În același timp e de așteptat că va exista și un considerabil element de compromis.

Totuși, acest summit este puțin probabil că va putea să depășească ruptura dintre Trump și mulți dintre aliații săi, mai ales în domeniile comerțului, relațiilor calde dintre Trump și Putin și conflictului în escaladare din Orientul Mijlociu.

Președintele american rămâne un adversar deschis al organizațiilor multinaționale și a spus nu o singură dată că Uniunea Europeană „a fost creată pentru a trage America pe sfoară”.

De altfel, Trump a criticat intens și îndelung și NATO – punând la îndoială inclusiv prevederea „sacră” a articolului 5 și apărării colective.

Citește continuarea AICI.