Comisia Europeană a transmis, vineri, că decizia administrației trump de a-și retrage parțial trupele din baza Mihail Kogălniceanu din România demonstrează de ce este necesar ca blocul europeană să-și crească cheltuielile de apărare, conform Agerpres.
„Contăm pe Statele Unite ca aliat solid în sprijinirea eforturilor noastre, dar acest lucru arată, de asemenea, încă o dată, necesitatea şi determinarea noastră de a creşte cheltuielile pentru apărare şi pentru propria noastră securitate”, a declarat Anitta Hipper, purtătoare de cuvânt a Comisiei.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat, miercuri, că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu şi Câmpia Turzii, singura modificare urmând a se produce la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată o brigadă rotaţională.
Pentagonul a confirmat, la rândul său, că nu va mai fi făcută rotaţia Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată, dar a asigurat că procesul de reducere a forţelor sale militare în Europa „nu este o retragere”, nici vreun semnal al diminuării angajamentului SUA faţă de NATO.
Moment complicat pentru România
Propunerea de retragere a trupelor americane vine pe un fond dificil - Rusia continuă să testeze determinarea NATO, lucru demonstrat de numeroasele incursiuni aeriene și cu drone de-a lungul flancului estic în luna septembrie.
NATO a răspuns prin lansarea operațiunii „Santinela Estică”, o activitate de vigilență consolidată, însă reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu.
Experții consideră că diminuarea prezenței militare a SUA ar putea slăbi influența și interesele americane, încurajând percepția Rusiei că descurajarea se estompează.
Colonelul american în rezervă Richard Williams a detaliat acest punct, afirmând că alianța continuă să considere prezența sa drept esențială pentru stabilitate.
El a precizat că NATO a întărit flancul estic cu trupe rotative în roluri de descurajare, construind în același timp o bază aeriană majoră la Cincu, care este de așteptat să devină cea mai mare din Europa.
Între timp, Rusia a solicitat revenirea forțelor la nivelurile dinainte de 1997, ceea ce ar include o posibilă reducere a prezenței NATO în România și Bulgaria.
Williams a adăugat că recenta dislocare a Diviziei 101 Aeropurtată în regiune sugerează că mobilitatea sa ridicată ar putea permite folosirea unei brigăzi pentru operațiuni în alte teatre, dacă apar noi necesități.
„Sunt foarte multe piese în mișcare,” a spus el.
Decizia pune o presiune reînnoită pe aliații europeni să preia o parte mai mare din „povara” de securitate, chiar dacă Centrul pentru Studii Est-Europene din Polonia avertizează că tranziția către un NATO condus mai mult de Europa trebuie să fie „structurată”, pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea interpreta drept „invitație”.
Armata SUA rămâne angajată în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, poziție reiterată și de un fost trimis special prezidențial pentru Ucraina, anterior.
Cu toate acestea, retragerea iminentă a unei brigăzi rotative marchează o schimbare semnificativă în prioritățile SUA, determinând aliații să își regândească postura de apărare în timp ce guvernul american își orientează atenția atât către emisfera vestică, cât și către zona Pacificului.