Simonis, noi declarații despre imaginile cu luxul de la botez: ”Nu este treaba gazdei cu ce se îmbracă un invitat la petrecere”
Publicat acum 2 ore si 59 minute
Vladimir Petruț, primarul orașului Cavnic, a declarat miercuri, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că reforma administrativ-teritorială nu se face pe „repede-înainte”. Acesta a spus că „în urma unei astfel de mișcări, România ar ajunge la 95% rural și 5% urban, iar fondurile europene vor trece pe lângă noi”. De asemenea, el susține că este împotriva unei eventuale comasări a județului Maramureș cu alte județe. „Nu și-a permis niciun rege niciodată se desființeze Maramureșul”, spune edilul. Orașul Cavnic este unul dintre cele care ar putea fi retrogradat la rangul de comună în urma reformei administrative, dacă s-ar respecta critieriul anunțat de PSD, și-anume cel puțin 10.000 de locuitori pentru statutul de oraș.
„Nu o să fie desființată (n.red primăria), posibil să fim retrogradați de la oraș la comună, dar haideți să vă spun eu, în opinia noastră, ceea ce s-a prezentat în spațiul public până acum ori nu este înțeles bine, ori nu este real, ori cei care au discutat n-au înțeles bine subiectul. Adică tu să vii cu o reorganizare pe repede-înainte, prin care să nu ai la bază niște date, niște criterii, niște informații foarte clare, este greșit și am să vă dau, dacă doriți, un simplu exemplu.
Astăzi, România are 89,97% populație în rural și 10,3% în urban.
Am avut discuții la Bruxelles și am spus foarte clar că în următorul exercițiu se dorește să se aloce mai mulți bani pe zona de urban, pentru că orașele au populat și ruralul s-a depopulat. Gândiți-vă că, în urma unei astfel de mișcări, România ar ajunge la 95% rural și 5% urban.
Atunci fondurile europene vor trece pe lângă noi și oamenii vor rămâne fără venituri și fără investiții. Eu cred că trebuie stat la masa dialogului, trebuie discutat”, a declarat Vladimir Petruț, la Antena 3 CNN.
Vladimir Petruț: „Dacă se va comasa Maramureșul, va fi revoltă”
El susține că modificarea statutului administrativ al localităților ar putea influența modul în care România va beneficia de fondurile europene.
„România are nevoie de reorganizare administrativ-teritorială, dar nu așa.
Eu cred că această reorganizare este în jurul orașelor. Vă dau un exemplu, dacă doriți: eu sunt înconjurat de 3 comune. Cele trei nu au nici stații de epurare, nu au stații de tratare, nu au canalizare, nu au gaze, nu au nimic. Și eu, care le am pe toate, să mă dezmembrez și să mă duc la unii dintre ei sau să mă pui la egal cu ei?
Eu cred că trebuie cântărite bine aceste lucruri”, a mai explicat primarul.
Primarul orașului Cavnic a mai declarat că este împotriva unei eventuale comasări a județului Maramureș cu alte județe.
„Noua hartă a României am văzut-o. Mai mult decât atât, cu tot respectul, trebuie să ținem cont și de istoricul țării. Păi Țara Maramureșului a existat în 1918. Nu și-a permis niciun rege, nimeni să desființeze Maramureșul. Puteai să zici Maramureș - Satu Mare, că le comasezi, că avem lucruri în comun, dar ce am eu cu Cluj-Napoca în comun? Deci Maramureșul, cu tot respectul, dacă se va comasa Maramureșul, va fi revoltă.
Maramureșul nu l-a desființat nimeni niciodată”, a încheiat primarul.
Reacția acestuia vine după ce Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a declarat marți, într-un interviu, că România ar putea ajunge la 15 județe, în loc de 41. Scenariul discutat în PSD ar urma modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar.
Modelul celor 15 curți de apel, punct de plecare pentru reorganizare
Ideea unei reorganizări în 15 regiuni administrative are ca posibil punct de plecare actuala organizare a sistemului judiciar. În România funcționează 15 curți de apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București.
Potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, sediile curților de apel și județele arondate sunt instanțele din Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara.
Circumscripțiile lor reunesc deja mai multe județe. De exemplu, Curtea de Apel Craiova are în competență tribunalele din Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt, în timp ce Curtea de Apel Timișoara acoperă Timiș, Arad și Caraș-Severin. La Oradea sunt arondate Bihor și Satu Mare, iar la Constanța, Constanța și Tulcea.
Un alt exemplu este Curtea de Apel Ploiești, care acoperă Prahova, Buzău și Dâmbovița. Curtea de Apel Cluj are în circumscripție Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, iar cea din Iași reunește Iași și Vaslui.