Strâmtoarea Ormuz revine din nou în centrul atenției, în condițiile în care Administrația Trump ia în calcul o posibilă intervenție în Iran. Teheranul, deja aflat sub presiune internă, ar putea riposta prin închiderea strâmtorii Ormuz, o rută comercială vitală, prin care trece aproximativ 30% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial și o mare parte din gazul lichefiat. Efectele ar fi imediate, dar nu catastrofale, atrag atenția experții consultați de CNBC.
Președintele SUA, Donald Trump, ia în considerare o serie de opțiuni pentru o intervenție împotriva Iranului, în contextul represiunii Teheranului asupra protestelor interne.
Ce este strâmtoarea Ormuz?
Fiind unul dintre cele mai importante puncte de trecere pentru transportul petrolului din lume, strâmtoarea Ormuz are o importanţă geostrategică pentru Statele Unite şi nu numai, întrucât puterea economiei mondiale depinde în mare măsură de fluxul de petrol.
Strâmtoarea se află între Oman şi Iran şi leagă Golful Persic, la nord, de Golful Oman, la sud, şi de Marea Arabiei, mai departe.
Are o lăţime de 33 de kilometri în punctul său cel mai îngust, iar banda de navigaţie are doar 3 kilometri lăţime.
Aproximativ 13 milioane de barili de țiței pe zi au tranzitat Strâmtoarea Ormuz în 2025, reprezentând circa 31% din fluxurile globale de petrol transportat pe mare, potrivit datelor furnizate de firma de informații de piață Kpler. Riscul blocării acestei căi navigabile a mai apărut și în timpul escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran din iunie anul trecut.
Iranul ar putea lua măsuri „disperate”
Experții din industrie avertizează că o confruntare militară ar putea determina Iranul să blocheze Strâmtoarea Ormuz.
„O perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz ar putea provoca o criză globală a petrolului și gazelor”, mai ales având în vedere „măsurile disperate și prost calculate la care actualul regim iranian ar putea recurge” dacă s-ar simți tot mai izolat și cu puterea și viețile puse în pericol, a declarat Saul Kavonic, șeful departamentului de cercetare energetică al MST Marquee.
Având în vedere că producția și exporturile Iranului sunt mult mai mari decât cele ale Venezuelei, piața globală ar resimți inevitabil efecte mult mai puternice, a declarat Muyu Xu, analist senior pentru petrol brut la Kpler, adăugând că rafinăriile chineze ar putea fi nevoite să caute alternative.
Spre deosebire de Venezuela, orice acțiune militară care implică Iranul presupune „riscuri semnificativ mai mari”, având în vedere volumele de țiței și produse rafinate implicate în aprovizionare și tranzit, a spus Bob McNally, președintele Rapidan Energy Group, care estimează o probabilitate de 70% pentru lovituri selective ale SUA asupra Iranului.
Cel mai negru scenariu: prețul petrolului explodează
Într-un scenariu de escaladare extremă, în care petrolierele nu pot traversa strâmtoarea sau infrastructura energetică este avariată, prețurile petrolului ar putea crește cu două cifre, spun analiștii.
„Teama de o închidere va duce la o creștere a prețului petrolului cu câțiva dolari pe baril, dar o închidere completă a strâmtorii poate provoca un salt de 10–20 de dolari pe baril”, a declarat Andy Lipow, președintele Lipow Oil Associates.
Kavonic anticipează un „salt imediat al prețului petrolului” în urma oricărui atac american asupra Iranului, însă acesta s-ar atenua dacă ar apărea semne că perturbarea este temporară.
Indicatorul global Brent se situa recent în jurul valorii de 63 de dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru West Texas Intermediate din SUA se mențineau la 59 de dolari pe baril.
Majoritatea analiștilor subliniază însă că eventualele consecințe catastrofale rămân, totuși, evenimente cu probabilitate scăzută.
Deși Iranul poate amenința oricând cu închiderea Strâmtorii Ormuz, este posibil să nu dorească să facă acest lucru, având în vedere complexitatea dinamicilor de putere din regiune, și s-ar putea să nu aibă capacitatea de a o închide complet, în condițiile în care Marina SUA patrulează zona, a spus Xu de la Kpler.
Chiar și într-un scenariu în care Iranul ar încerca o perturbare temporară, precum hărțuirea petrolierelor sau blocarea tranzitului pentru scurt timp, impactul fizic asupra aprovizionării ar fi limitat.
Kpler estimează că piața petrolului se îndreaptă în prezent spre un excedent de ofertă, cu aproximativ 2,5 milioane de barili pe zi în exces în ianuarie și peste 3 milioane de barili pe zi în februarie și martie.
În plus, orice închidere ar fi probabil întâmpinată de o demonstrație de forță din partea SUA și a aliaților pentru a restabili fluxurile, a spus Kavonic.
De ce strategia SUA din Venezuela nu ar funcționa în Iran
Cu toate acestea, experții avertizează să nu se facă paralele directe între Iran și Venezuela, unde Administrația Trump a folosit sancțiuni și confiscări pentru a exercita presiuni asupra regimului venezuelean, înainte de capturarea președintelui Nicolás Maduro.
Ar fi foarte dificil pentru SUA să adopte o strategie față de Iran similară celei folosite în Venezuela, deoarece Iranul este departe de teritoriul american, iar situația geopolitică din Orientul Mijlociu este mult mai complexă decât cea din America Latină, a spus Xu.
„În plus, prioritatea lui Trump pare să fie în prezent consolidarea puterii SUA în emisfera vestică”, a adăugat Xu.
Lipow a împărtășit această opinie, afirmând că un „manual” de tip Venezuela aplicat Iranului ar implica mai degrabă sancțiuni și aplicarea acestora, decât ocupație militară sau atacuri asupra infrastructurii.