Tabloul „Vision of Zacharias în the Temple” al lui Rembrandt a fost descoperit şi se află la Rijksmuseum din Amsterdam, după ce timp de 65 de ani nu s-a ştiut unde era. Lucrarea datează din 1633 și a fost predată muzeului de către noul său proprietar. Pictura a fost analizată folosind tehnici noi și s-a dovedit a fi autentică.
Geniul picturii olandeze din secolul al XVII-lea, Rembrandt Harmenszoon van Rijn, continuă să-și surprindă patria. Rijksmuseum din Amsterdam, renumit pentru colecția sa permanentă de picturi din Epoca de Aur olandeză, a anunțat descoperirea unei noi picturi de Rembrandt, relatează La Repubblica. Datorită tehnologiei avansate de scanare și analizei stilistice, experții muzeului au confirmat atribuirea unei noi lucrări maestrului din Leiden.
› Vezi galeria foto ‹
Intitulată Viziunea lui Zaharia în Templu , aceasta este datată 1633 și a rămas într-o colecţie privată până în prezent. Locul în care se afla a rămas necunoscut timp de 65 de ani, de abia acum actualul proprietar a predat-o la Rijksmuseum pentru analiză. „Analiza materialelor, asemănările stilistice și tematice, modificările aduse de Rembrandt și calitatea generală a picturii susțin concluzia că aceasta este o operă autentică de Rembrandt van Rijn”, a declarat muzeul într-un comunicat de presă.
Lucrarea înfățișează scena biblică a Arhanghelului Gabriel care i se arată marelui preot Zaharia pentru a-l informa că va avea un fiu, pe Ioan Botezătorul. Arhanghelul Gabriel nu este înfățișat în pictură, dar lumina care strălucește în colțul din dreapta sus anunță sosirea sa. Fidel stilului lui Rembrandt, fundalul întunecat servește la amplificarea luminii divine care luminează brusc scena: veșmântul și coafura luxoasă a preotului se luminează brusc cu o strălucire care este cea a cuvântului divin, așa cum este indicat și de mâna clericului evreu care se odihnește pe un text sacru.
Pictura „ Viziunea lui Zaharia în Templu” a fost pierdută după o vânzare în 1961, dar actualul proprietar a contactat recent Rijksmuseum, permițând cercetătorilor să analizeze pânza cu instrumente de ultimă generație. Cercetările lor de doi ani au demonstrat că toate culorile folosite se regăsesc și în alte lucrări de Rembrandt din aceeași perioadă. Tehnica de pictură și stratificarea straturilor de vopsea sunt, de asemenea, comparabile. Scanările au relevat „modificări compoziționale care confirmă autenticitatea lucrării”, potrivit echipei de experți. În cele din urmă, semnătura a fost considerată originală, iar analiza panoului de lemn a confirmat că data din 1633 de pe pictură este, de asemenea, corectă.
„Este un exemplu frumos al modului unic al lui Rembrandt de a spune povești”, a comentat directorul Rijksmuseum, Taco Dibbits . Lucrarea este acum împrumutată pe termen lung muzeului și va fi expusă publicului începând de joi, 4 martie.
Această nouă descoperire face parte din uimitoarea operă inspirată din Biblie a lui Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606-1669). Pentru artist, Biblia nu era doar un repertoriu de povești, ci un fel de limbă maternă, o sursă inepuizabilă de inspirație pentru a relata, cu o intensitate neegalată în istoria artei, aventurile naturii umane.
Rembrandt a pictat în jur de șaptezeci de tablouri pe teme biblice de-a lungul carierei sale , pe lângă sute de gravuri și desene pe aceeași temă. Este o operă vastă, care acoperă întreaga sa viață: de la tinerețea sa în Leiden până la maturitatea sa neliniștită în Amsterdam, când pictura sa a devenit mai agitată, mai interioară, aproape erodată de îndoială. Rembrandt, de fapt, a privit Vechiul Testament, eroii și eroinele sale, cu o familiaritate aproape domestică: însăși familiaritatea sa cu marea comunitate evreiască din Amsterdamul secolului al XVII-lea a făcut ca acele povești și personaje să fie extrem de apropiate de propria sa experiență.
Pânza redescoperită se încadrează, în special, într-o perioadă a producției artistului care include „Rugăciunea lui Simeon” (1631, astăzi în Mauritshuis din Haga), „Daniel și Cirus înaintea idolului lui Bel” (din același an, 1633, astăzi în Muzeul J. Paul Getty din Los Angeles) și „Ieremia plânge distrugerea Ierusalimului” (1630, în Rijksmuseum din Amsterdam) . Printre cele mai cunoscute exemple ale picturilor sale cu tematică biblică se numără, în anii următori, Jertfa lui Isaac (1635), Samson orbit de filisteni (1636) și Batșeba scăldându-se (1654), unde Tora este percepută ca o poveste despre conflicte morale și alegeri ireversibile.
Acest împrumut pe termen lung îmbogățește și mai mult colecția muzeului olandez, care include deja peste 20 de picturi de Rembrandt, inclusiv celebra „Ronda de noapte”, zeci de desene și o colecție aproape completă de gravuri ale sale.