Economiștii de la firma financiară Moody’s avertizează că modelele lor de analiză au arătat o probabilitatea de 49% privind începerea unei recesiuni în SUA în următoarele 12 luni, fără a lua în calcul efectele războiului din Iran, alertând că prețurile ridicate ale petrolului vor face acest secenariu tot mai greu de evitat, potrivit Euronews.
Economistul șef al Moody’s Analytics, Mark Zandi, a explicat că „în spatele creșterii recente se află în principal cifrele slabe ale pieței muncii, dar aproape toate datele economice au devenit mai slabe de la sfârșitul anului trecut”.
Mai mult, sensibilitatea modelului la costurile energiei nu este o întâmplare. Fiecare recesiune din SUA de la al Doilea Război Mondial încoace, cu excepția recesiunii cauzate de pandemia de Covid-19, a fost precedată de o creștere bruscă a prețurilor petrolului.
Chiar dacă SUA produc acum aproximativ la fel de mult țiței cât consumă, Zandi a clarificat de ce prețurile mai mari sunt încă puternic afectate.
„Prețurile mai mari ale petrolului afectează consumatorii americani mult mai mult și îi determină să devină mai precauți în cheltuielile lor mult mai repede decât îi conving pe producătorii americani de petrol să își mărească investițiile și producția”, a remarcat economistul.
Șocurile războiului din Iran continuă să se reflecte în economia globală
Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, rămâne blocată, iar războiul din Iran este în plină desfășurare. Țițeiul de referință din SUA se tranzacționează în prezent la 94 de dolari pe baril.
Zandi a declarat pentru Euronews că este puțin probabil ca producătorii americani să își crească rapid producția, deoarece consideră că creșterea prețurilor este de scurtă durată.
„Suntem departe de punctul în care investițiile și angajările mai mari ar compensa dificultățile consumatorilor”, a declarat el.
Scăderea ocupării forței de muncă este cel mai important factor care crește șansele de recesiune în SUA, potrivit lui Zandi.
„Ocuparea forței de muncă a scăzut în februarie și a evoluat mai mult sau mai puțin lateral în ultimul an. Ocuparea forței de muncă este cea mai bună măsură a activității economice concomitente”, a explicat economistul, indicând și alte semnale slabe, cum ar fi scăderea autorizațiilor de construire rezidențială și a sentimentului consumatorilor.
Șaisprezece din ultimele nouăsprezece rapoarte privind locurile de muncă realizate de Biroul de Statistică a Muncii din SUA (BLS) au avut revizuiri în scădere la scurt timp după publicare, cea mai mare cantitate din 2008.
Întrebat despre această statistică și despre aparenta lipsă de fiabilitate a datelor privind piața muncii din SUA, Zandi a remarcat că „dacă e ceva, sugerează că piața muncii este și mai slabă, iar riscurile de recesiune sunt chiar mai mari decât arată datele actuale”.
Cu toate acestea, economistul-șef al Moody's a adăugat importanta avertizare: „dacă piața muncii ar putea cumva să se mențină, nu cred că o inflație mai mare ar fi suficientă pentru a împinge economia SUA în recesiune”.
Impactul războiului din Iran asupra economiei globale
Zandi a specificat că creșterea costurilor energiei, din cauza războiului din Iran, împreună cu o piață a muncii în declin, așa cum sugerează datele BLS, ar putea provoca în cele din urmă o „slăbire a cheltuielilor de consum, ceea ce, la rândul său, determină întreprinderile să se retragă și să concedieze lucrători, declanșând în cele din urmă un ciclu negativ auto-întăritor”.
Deși recunoaște că mulți economiști au devenit reticenți în a prognoza recesiuni după alarme false anterioare, dacă prețurile petrolului rămân la nivelurile actuale chiar și pentru încă câteva săptămâni, Zandi vede căi de scăpare limitate fără sprijin politic sau dezescaladare în Orientul Mijlociu.
Combinația dintre lipsa creșterii locurilor de muncă și presiunile asupra costurilor generate de energie lasă economia SUA vulnerabilă la o încetinire auto-întăritoare.
O recesiune în SUA ar putea afecta economia UE prin reducerea cererii de exporturi europene, înăsprirea condițiilor financiare și încetinirea creșterii economice în întregul bloc, deși rezistența Europei și legăturile comerciale diversificate ar putea ajuta la limitarea pagubelor.
Pentru economia globală, fiecare creștere de 10% a prețurilor petrolului, cu condiția ca acestea să persiste în cea mai mare parte a anului, va duce la creșterea inflației globale cu 0,4% și va reduce producția economică mondială cu până la 0,2%, a declarat Kristalina Georgieva, director general al FMI.
Într-un editorial pentru New York Times, Richard Bookstaber avertizează că piețele financiare se află într-o perioadă de risc sistemic similară sau chiar mai gravă decât criza din 2008.
Potențiale șocuri, de la expansiunea concentrată a inteligenței artificiale, la fragilitatea industriei private de credit și dependențele geopolitice legate de Taiwan și Iran, sunt interconectate într-un sistem financiar strâns legat de infrastructura fizică.