Într-un editorial pentru New York Times, Richard Bookstaber avertizează că piețele financiare se află într-o perioadă de risc sistemic similară sau chiar mai gravă decât criza din 2008. Potențiale șocuri, de la expansiunea concentrată a inteligenței artificiale, la fragilitatea industriei private de credit și dependențele geopolitice legate de Taiwan și Iran, sunt interconectate într-un sistem financiar strâns legat de infrastructura fizică. Aceasta face ca orice perturbare să se propage rapid, punând în pericol investiții, pensii și piețele globale.
“La începutul crizei financiare din 2008, lucram la un fond de hedging. La sfârșitul ei, eram la Trezoreria SUA. În ambele locuri, colaboram cu oameni abia ieșiți de câțiva ani de la facultate. Pentru ei, drama din 2008 era tot ce știau despre piețele financiare: ‘Țineți minte ce se întâmplă’, le spuneam. ‘Nu veți mai vedea niciodată așa ceva’. Acum nu mai sunt atât de sigur. Poate vor vedea ceva și mai rău”, scrie Richard Bookstaber, care a prezis criza financiară din 2008.
El susține că economiile se află din nou într-o perioadă plină de riscuri, cu presiuni care au declanșat mari crize financiare.
“De data aceasta, riscurile sunt răspândite în industrii, piețe și țări diferite: inteligența artificială, industria de credit privat de aproximativ 2 trilioane de dolari, piețele de capital, Taiwan și, acum, Iran…Ele sunt doar puncte de intrare într-o structură complexă și strâns interconectată, unde sursa specifică a stresului contează mai puțin decât rapiditatea extinderii. Semnele de tensiune sistemică încep să apară”.
Richard Bookstaber atrage atenția că creditul privat începe să arate semne îngrijorătoare, pe măsură ce companiile depind tot mai mult de împrumuturi de la investitori instituționali, instrumente greu de tranzacționat și dificil de evaluat. Mulți debitori sunt firme de tehnologie și software vulnerabile la impactul AI., iar creșterea dobânzilor ridică costurile împrumuturilor. Unele fonduri de credit privat, precum cele ale Blue Owl, BlackRock și Blackstone, au început să înregistreze retrageri de capital, iar lipsa unei piețe organizate și a transparenței poate transforma aceste retrageri într-un „run” care să declanșeze o criză financiară mai amplă.
“Simultan, boom-ul AI atrage investiții enorme într-un grup restrâns de companii tehnologice dominante, umflându-le evaluările până la punctul în care 10 acțiuni acum reprezintă mai mult de o treime din valoarea indicelui S&P 500. Această concentrare fără precedent este periculoasă, pentru că un șoc asupra oricărei dintre aceste companii poate afecta întreaga piață, în loc să fie absorbit de ea”, mai spune Richard Bookstaber.
Impactul războiului din Iran asupra centrelor de date
Acesta precizează că un șoc energetic provocat de conflictul din Iran, care crește costul energiei sau reduce oferta, afectează direct centrele de date și producția AI, crescând costurile companiilor tech, care apoi transferă presiunea asupra creditului privat și piețelor de capital.
“Apoi este Taiwan. Dacă China ar invada sau ar bloca insula, accesul Americii la semiconductori ar fi sever limitat. Aceasta ar încetini imediat implementarea AI., slăbind companiile care impulsionează boom-ul AI, cu efecte secundare inevitabile.
Sistemul nostru financiar actual nu e fragil pentru că un singur lucru merge prost. E fragil pentru că diferite șocuri se propagă prin aceeași structură, într-un mod greu de anticipat. Când ceva se întâmplă, se răspândește mai repede decât poate fi controlat”.
Spre deosebire de anul 2008, pericolul nu e ingineria financiară, ci că sistemul financiar actual s-a atașat de vulnerabilitățile lumii fizice, precum rețele de energie, apă, terenuri, lanțuri de aprovizionare, și a creat riscuri pe care piețele nu le pot analiza, spune Bookstaber.
“Modelele noastre de detectare a riscului se uită la prețuri, volatilitate și corelații. Nu au instrumente pentru a citi un colaps al rețelei, o secetă sau un lanț de aprovizionare întrerupt. Până când semnele apar în datele pieței, daunele sunt deja produse. Riscurile fizice legate de Iran, Taiwan și boom-ul AI înlocuiesc tipurile de riscuri financiare care precedau 2008. Riscul financiar era de preferat: afectează doar prețurile. Riscul fizic afectează întreaga lume”.