Angajarea mai multor paznici în școli, una dintre măsurile anunțate de Guvern după atacurile violente din ultimele zile, nu va rezolva problema violenței dintre elevi, avertizează Daniela Vișoianu, expert în educație. Ea a declarat, la Antena 3 CNN, că profesorii care îi cunosc pe copii zi de zi sunt cei mai potriviți să observe semnele de alarmă și că ar trebui pregătiți și plătiți suplimentar pentru asta, așa cum s-a întâmplat în Marea Britanie.
Discuția are loc după două atacuri care au șocat sistemul de învățământ. La Pitești, un elev de 15 ani și-a atacat colegii cu o macetă, iar ulterior a fost exmatriculat și arestat preventiv. La Bistrița, un băiat de 13 ani și-a înjunghiat profesoara de matematică și a rănit un alt copil care a încercat să o apere, iar acum este internat la psihiatrie.
După aceste incidente, Guvernul condus de Luca Niculescu a anunțat, vineri, într-o ședință de urgență, un set de măsuri pentru siguranța în școli.
Printre ele se numără întărirea pazei la intrare și în incinta unităților de învățământ, prin mai mulți paznici și prin măsuri de supraveghere și control, creșterea numărului de consilieri psihologici, pregătirea profesorilor pentru a identifica din timp riscurile de violență și radicalizare, sancțiuni mai dure pentru agresori și o campanie media împotriva violenței.
Duminică, ministrul Educației, Sorin Costreie, a anunțat că pregătește și o inițiativă prin care atacurile asupra profesorilor să fie pedepsite mai aspru, așa cum se întâmplă deja în cazul agresiunilor împotriva medicilor.
Daniela Vișoianu crede însă că discuția trebuie să plece de la felul în care sunt crescute și educate generațiile care vor forma societatea de mâine, pentru că un comportament violent tolerat în copilărie riscă să devină normă la vârsta adultă.
„Felul în care construim structura lor socială, fibra lor socială, felul în care se raportează la ceilalți, la cei mai vulnerabili decât ei, conjunctural, felul în care se raportează la violență, la modul general, e un comportament dezirabil? Putem să ne permitem în continuare să construim generații care folosesc ca limbaj înjurătura, agresiunea fizică?”, a întrebat ea.
Expertul în educație a făcut și o comparație cu lumea animală, pentru a arăta că agresivitatea poate fi o etapă a dezvoltării, dar nu una care ar trebui să continue toată viața.
„Sigur, putem să ne uităm în regnul animal și să vedem că tinerele animale, tinerii lupi, au această etapă în dezvoltarea lor, dar ea nu ține o viață, adică nu devin adulți care continuă să se agreseze doar de plăcerea jocului sau a agresiunii sau pentru că aceasta este nevoia lor fundamentală”, explică Daniela Vișoianu.
„Nu putem să externalizăm ceea ce se întâmplă în școală”
Ea mai susține că paznicii nu ar putea opri violența din școli. În opinia ei, aceștia pot controla cel mult cine intră în clădire și ce aduce cu el, fără să poată înțelege ce se întâmplă cu un copil aflat în dificultate.
„Spuneam înainte de întrerupere că avem un fenomen care nu-i foarte sănătos. Nu putem să externalizăm ceea ce se întâmplă în școală. Deci ideea aceasta că o să aducem agenți de pază care o să rezolve problema de violență din școală rezolvă, poate, cel mult o chestiune de acces. Sigur, putem să vedem un copil care ne atrage atenția și putem să-i cerem să ne uităm în ghiozdanul lui, să zicem că asta ar putea să facă paznicii”, a explicat ea.
Vișoianu a ridicat și problema pregătirii celor care ar urma să fie angajați, amintind că alte domenii sensibile cer firme de pază cu acreditări speciale. Întrebările ei vizează atât competențele paznicilor, cât și reacția conducerii școlilor atunci când primește o sesizare.
„Pe de altă parte, ne uităm că sunt industrii speciale care cer firme de pază cu acreditări speciale. Întrebarea este: acești paznici care vor fi angajați știu ceva despre psihologia copiilor și a adolescenților, sunt pregătiți să înțeleagă și să observe semne de alertă, să le monitorizeze și să aibă o conversație cu cineva din școală? Direcțiunea școlii va fi deschisă către sesizări sau atrageri de atenție și ce va face mai departe?”, a spus expertul.
Modelul britanic: profesori recalificați și plătiți pentru munca în plus
Soluția propusă de Daniela Vișoianu pornește de la oamenii care există deja în școli. Ea consideră că învățătorii și diriginții sunt cei care își cunosc cel mai bine elevii și că niciun angajat adus din afară nu i-ar putea înlocui peste noapte.
„Eu nu cred că, mai bine și mai repede decât cadrul didactic de la clasă – învățătoarea, dirigintele –, vor exista alți adulți care să vină de mâine (prin nu știu ce program de angajare în sistemul de educație) și care să cunoască copiii și să vadă toate semnele, fără să aibă nici măcar un know-how”, a declarat ea.
Pentru asta, spune Vișoianu, ar fi nevoie de un program de formare dedicat și de o recompensă financiară pentru profesorii care preiau această responsabilitate. Ea a dat ca exemplu Marea Britanie, unde profesorii au fost recalificați, iar norma lor didactică a fost redusă pentru a le face loc noilor atribuții.
„În momentul de față, va trebui construit un program, o programă sau, mai bine, să construim totuși, inclusiv recompensându-i financiar, poate pentru extra-muncă, cu profesorii pe care îi avem în școală. De exemplu, Marea Britanie exact asta a făcut: a recalificat profesorii care erau în școală, iar odată cu reforma curriculară s-a mai redus din norma acestora și i-a recalificat prin niște formări de câteva luni pentru această parte specifică”, a explicat Daniela Vișoianu.