Noua legislație va obliga statele membre în care mai puțin de 80 % din forța de muncă este protejată printr-un acord colectiv, să creeze un plan de acțiune pentru creșterea acestei protecții. Salariul minim va fi considerat suficient dacă asigură un nivel de trai decent, pe care statele membre îl pot calcula prin stabilirea unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale.
"Cred că este un pas mare pentru Uniunea Europeană și un pas mare pentru a avea o Europă mai socială. Poate ar trebui să vă spun ce nu se întâmplă acum - au fost multe zvonuri, multe discuții emoționale, în legătură cu această problemă a salariului minim.
Am fost adesea întrebat dacă vom avea același salariu minim în România ca în Franța sau în Germania. Desigur, nu este cazul să fie așa, pentru că Uniunea Europeană nu are competența de a face asta și, desigur, nu are sens să avem un salariu minim unic pentru toate țările europene.
Dar ceea ce se întâmplă, și vreau să spun asta, este partea grea a acestei directive și anume felul în care putem să întărim contribuția colectivă. În multe state membre, nu doar în România, de pildă, ci și în țara mea, în Germania, avem o scădere a contribuției colective în ultimii ani și convingerea mea personală este că trebuie să stabilim ce este corect și adecvat din perspectiva plății pentru un angajat.
Aceasta se poate stabili prin contractul de muncă dintre sindicate și asociațiile angajatorilor. Noi lucrăm acum la contractele colective de muncă, avem un scop comun pentru toate țările membre ale Uniunii Europene ca acestea să aibă o acoperire de 80% în contractul colectiv de muncă. Deci, este un drum lung de străbătut pentru România, dar și pentru Germania. unde avem o acoperire de 50% pentru angajați prin contractul colectiv de muncă", a declarat Dennis Radtke, europarlamentar german, PPE, în emisiunea Be EU, moderată de Sabina Iosub.
