În viitorul Pact pentru Mediterană, Uniunea Europeană ia în calcul relansarea unei tentative de integrare mai profundă cu țările din bazinul mediteranean, pe fondul instabilității relațiilor sale cu SUA și China, scrie Euronews.
Mai multe state membre UE fac presiuni pentru ca acest acord strategic privind regiunea Mediteranei să fie folosit ca instrument pentru eliminarea barierelor comerciale cu anumite state din Africa de Nord și Orientul Mijlociu și pentru a le determina „să se alinieze regulilor pieței unice europene”, potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Euronews.
Propunerea este prezentată într-un rezumat elaborat de Comisia Europeană înainte de aprilie 2025 și văzut de Euronews, care include contribuții din partea statelor membre UE, țărilor partenere și altor actori interesați, în perspectiva viitorului Pact pentru Mediterană.
Necesitatea diversificării schimburilor comerciale, pentru reducerea dependenței de Rusia și China, a fost subliniată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încă de la începutul celui de-al doilea mandat al său.
Pactul pentru Mediterană, care urmează să fie prezentat de executivul european la mijlocul lunii octombrie, va combina acordurile bilaterale existente cu noi înțelegeri între UE și anumite țări mediteraneene, pe mai multe sectoare.
Pactul vizează Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Tunisia și Siria.
„Consultările vor căuta, de asemenea, să includă perspectivele vecinilor, în special țările din Golf și Turcia, recunoscând interesele lor strategice majore, contribuția și influența în regiune”, se arată în document.
Prin această inițiativă, Comisia Europeană urmărește să consolideze integrarea în regiunea mediteraneană, mai ales în contextul instabilităților comerciale cu aliați tradiționali precum Statele Unite.
„Multe [state membre UE] propun modernizarea acordurilor existente și eliminarea barierelor comerciale, cu apeluri la alinierea la regulile Pieței Unice și la susținerea convergenței în domenii precum digital, energie, mediu și standarde de muncă”, se arată în document.
Nu este prima dată când Bruxelles încearcă să lanseze o integrare comercială în bazinul mediteranean. În 1995, odată cu așa-numita „Declarație de la Barcelona”, partenerii au convenit să creeze o Zonă Euro-Mediteraneană de Liber Schimb (EMFTA), care nu a fost niciodată realizată.
UE are deja un acord comercial preferențial cu țările mediteraneene, prevăzut în Convenția Pan-Euro-Mediteraneană privind regulile de origine (Convenția PEM), un acord multilateral care armonizează regulile de origine. Aceasta include statele UE, membrele EFTA, Balcanii de Vest, partenerii mediteraneeni, Georgia, Ucraina și Republica Moldova.
Însă documentul referitor la Pactul pentru Mediterană, consultat de Euronews, arată că statele membre UE doresc să meargă mai departe în consolidarea legăturilor comerciale cu regiunea.
„Unele [state membre UE] subliniază importanța comerțului incluziv, reducerea tarifelor și accesul practic pe piață prin instrumente precum Global Gateway și [Convenția PEM]. Unii pledează pentru modernizarea [Convenției PEM] pentru a reflecta actualele acorduri comerciale UE și identifică comerțul drept domeniul cu cel mai mare potențial pentru acțiune comună și coordonată”, se arată în document.
Dorința de aliniere la piața UE
Potrivit documentului, partenerii mediteraneeni au puncte comune în ceea ce privește comerțul, dar și o dorință de „aliniere legislativă, acces pe piață și sprijin pentru producătorii locali”.
„Se exprimă susținere pentru armonizarea reglementărilor, în scopul atragerii investițiilor și construirii unor lanțuri valorice comune în domenii precum digital, transport și energie curată”, precizează documentul, referindu-se la contribuțiile țărilor mediteraneene.
„Sunt propuse, de asemenea, lanțuri de valoare agro-industriale transfrontaliere, modernizarea sistemului vamal, scheme de export cu etichetă verde și adoptarea unor reguli de origine PEM revizuite. Accentul este pus și pe simplificarea procedurilor comerciale, sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor verzi, precum și pe reducerea barierelor netarifare prin dialoguri structurate”, se mai arată în document.
Partenerii manifestă interes și pentru alinierea la guvernanța digitală și sistemul vamal al UE, precum și pentru simplificarea procedurilor la frontieră.
„Propunerile includ legi inspirate de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) și instrumente de e-guvernare, precum și schimburi de experiență pentru susținerea convergenței”, se arată în document.
„Un grup de țări partenere acordă prioritate convergenței în domeniul energiei curate și al standardelor de mediu”, se mai precizează.
Ştiri video recomandate
