În ciuda intențiilor inițiale bune de a reduce consumul de tutun și de a proteja sănătatea publică, aceste măsuri au adesea efectul neintenționat de a stimula piața neagră, afectând veniturile guvernamentale și punând consumatorii în pericol.
Aşadar, principalii factori care duc la comerţul ilicit sunt taxele ridicate pe produsele din tutun, care conduc la creșterea prețurilor, reglementările stricte şi interdicțiile și restricțiile severe privind comercializarea și utilizarea produselor alternative.
În America Latină, piața neagră a produselor din tutun s-a dezvoltat într-un context caracterizat de inegalități economice semnificative și de reglementări variate privind comercializarea tutunului. Taxele ridicate și accesul limitat la produsele alternative mai puțin nocive au împins consumatorii către piața neagră, unde produsele sunt adesea mai accesibile și mai puțin reglementate. În plus, corupția și lipsa resurselor pentru aplicarea legii facilitează proliferarea comerțului ilegal cu tutun.
ALEJO CAMPOS, Crime Stoppers Internațional
Ceea ce se întâmplă este că îi determină pe consumatori să caute pe piața ilegală aceste produse pe care nu le pot obține în mod legal. Așadar, ceea ce fac automat aceste legi este să creeze o piață ilegală. Am văzut acest lucru cu mulți ani în urmă cu legea uscată din Statele Unite, legea din 1920, care a creat o piață ilegală pentru băuturile alcoolice. Şi care a creat, de asemenea, unul dintre cei mai mari criminali din istoria Statelor Unite, care a fost Al Capone. Și vedem că, într-un fel, acum, în problema țigărilor electronice, prin interzicerea lor, se creează o piață ilegală.
Cine creează și cine câștigă de pe urma acestor piețe ilegale?
Fiecare piață ilegală este, să spunem, gestionată și condusă de crima organizată. Așadar, atunci când se pune întrebarea cine generează profituri din toate acestea, este vorba de crima organizată. Sunt aceleași structuri care ajung apoi, să spunem, în aceleași organizații, la spălare de bani, spălare de droguri, trafic de persoane. De asemenea, se ocupă cu contrabanda la scară largă, iar în cadrul contrabandei, țigările sunt unul dintre principalele produse cu care se ocupă.
India prezintă o situație unică, având una dintre cele mai mari rate ale consumului de tutun din lume. În ciuda eforturilor guvernamentale de a controla acest fenomen prin taxe ridicate și interdicții stricte, piața neagră a înflorit. Produsele din tutun încălzit și e-cigs, în special, au câștigat popularitate ca alternative percepute ca fiind mai puțin nocive, dar reglementările stricte și interdicțiile complete au limitat accesul la aceste produse pe piețele legale, împingând consumatorii către surse ilegale.
LIZA KATSIASHVILI, World Vapers' Alliance
Au fost atât de multe țări care au interzis vapatul, dar asta nu înseamnă că îi privează pe consumatori de accesul la e-cigs. De fapt, acestea îi împing pe consumatori să obțină aceste produse de pe piața neagră, unde de fapt nu știi cât de sigure sunt aceste produse. Acest lucru s-a întâmplat în India, cu interzicerea totală a produselor de vaping. Există un comerț ilicit uriaș și oamenii continuă să obțină aceste produse. Doar că le obțin de pe piața neagră, care nu este reglementată și nu știi ce fel de produse sunt acolo. Același lucru se întâmplă și în Thailanda, unde există aproape o criminalizare a consumatorilor, din punct de vedere legal, dacă aceștia consumă e-cigs. Și acest lucru se întâmplă și în Turcia, de exemplu. Există dovezi copleşitoare ale comerțului ilicit, dar există o interdicție totală a vape-urilor. Chiar dacă vapatul este o metodă de renunțare la fumat, nu vor să îl legalizeze. Dar, încă o dată, există un tipar, deoarece interdicția nu funcționează. Aceasta nu face decât să împingă consumatorii spre piața neagră.
MARIA PAPAIOANNOY, Rights 4 Vapers
Oricine poate deschide un „magazin” de țigări din rucsac, nu? Sunt aici în Panama, nu există nici măcar un singur magazin legal de țigări, dar am o listă de e-cigs, iar cineva poate veni să mi le aducă. Din păcate, pentru că există o piață neagră și eu aş putea să suport consecinţele.
Europa se confruntă cu provocări similare, având o piață neagră bine dezvoltată pentru produsele din tutun, inclusiv e-cigs și tutunul încălzit. Uniunea Europeană și guvernele naționale au implementat o serie de măsuri de control al tutunului, inclusiv pachete neutre și taxe ridicate. Cu toate acestea, aceste măsuri au avut, de asemenea, efectul de a încuraja comerțul ilegal, în special în țările cu frontiere extinse și control vamal mai puțin eficient. Iar un rol în toate acestea îl are şi Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului, un organism al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care impune politici publice ţărilor care au aderat la aceasta.
JEANNIE CAMERON, JCIC International
În cadrul negocierilor pentru FCTC, a existat un acord în 2003 și a intrat în vigoare din punct de vedere juridic în 2005 pentru a solicita tuturor guvernelor ca, în punerea în aplicare a politicilor de control al tutunului, să se asigure că produsele farmaceutice fac parte din acestea. Prin urmare, aveți o situație în care produsele NRT, cum ar fi pastiluțele, gumele, chiar și produsele medicamentoase, cum ar fi Champix, sunt toate permise fără niciun control. De fapt, în Marea Britanie, poți avea 12 ani și să intri în o farmacie și să cumperi un produs NRT care are arome, fără niciun control. Este exact aceeași nicotină care se găsește într-un produs de tipul vape și totuși acestea sunt supuse unui control, deoarece industria, industria de vaping care creează aceste produse nu este industria farmaceutică. Așadar, există un context foarte puternic și semnificativ care durează de peste 20 de ani pentru a stabili situația pe care o avem astăzi. Și este complet incorect ca o industrie să fie permisă fără niciun fel de control, iar cealaltă industrie să fie supusă unui control complet.
Fenomenul traficului şi comerţului ilicit poate fi combătut prin permiterea accesului la produse alternative mai puțin nocive, cum ar fi e-cigs și tutunul încălzit, într-un cadru reglementat şi implementarea unui sistem de impozitare care reflectă riscurile relative ale diferitelor produse din tutun, fără a penaliza excesiv produsele mai puțin nocive şi îmbunătățirea eforturilor de aplicare a legii.
