Economia europeană este atât de fragilă încât chiar și un nou șoc economic, de amploare relativ mică, ar putea declanșa o recesiune, avertizează Fondul Monetar Internațional. Deși Europa a rezistat mai bine decât se anticipa efectelor războiului din Orientul Mijlociu și scumpirii energiei, creșterea economică rămâne foarte slabă. Avertismentul vine într-un moment în care și România se confruntă cu probleme bugetare serioase, iar președintele Nicușor Dan a atras atenția că țara noastră ar putea ajunge din nou să aibă nevoie de ajutorul FMI.
Mateusz Szczurek, directorul departamentului european al FMI, a declarat joi că statele europene au reușit, cel puțin până acum, să limiteze efectele creșterii prețurilor la energie. Unul dintre motive este faptul că Europa a investit în surse alternative de energie și a devenit mai puțin dependentă de importurile de petrol și gaze, relatează AFP, preluată de Agerpres.
„Până acum, Europa a depăşit şocul energetic mai bine decât ne temeam. Acest lucru se datorează în mare măsură tranziţiei energetice, care reduce dependenţa de importurile de combustibili fosili”, a declarat oficialul FMI.
Această rezistență nu înseamnă însă că economia europeană a depășit perioada dificilă. Szczurek avertizează că ritmul de creștere este în continuare prea mic, iar țările europene ar putea avea probleme serioase dacă se confruntă cu o nouă criză.
„Europa nu a ieşit încă din zona de pericol”, a spus oficialul, precizând că avansul economic rămâne „fragil şi slab”.
Potrivit estimărilor FMI din această toamnă, economia zonei euro, fără Irlanda, ar urma să crească cu doar 1,2% în 2026 și cu 1,1% în 2027.
Un avans atât de mic lasă economiilor europene foarte puțin spațiu pentru a face față unor noi probleme. În aceste condiții, chiar și un șoc economic relativ modest ar putea fi suficient pentru a împinge unele state spre recesiune.
„Chiar şi şocuri modeste ar putea declanşa ameninţarea unei recesiuni”, a avertizat Mateusz Szczurek.
FMI cere reforme urgente în Europa: „Acum este momentul să acţionăm”
Pentru a reduce riscurile, FMI le recomandă guvernelor europene să accelereze reformele economice, să continue tranziția energetică și să găsească soluții pentru stimularea investițiilor.
Instituția consideră că Europa trebuie să își reducă în continuare dependența de combustibilii fosili importați și să îmbunătățească funcționarea pieței unice europene, astfel încât companiile să poată investi și să se poată dezvolta mai ușor.
În același timp, guvernele trebuie să fie prudente cu cheltuielile publice, mai ales în condițiile în care inflația rămâne ridicată.
„Acum este momentul să acţionăm”, a insistat Szczurek, fost ministru de Finanțe al Poloniei.
Oficialul FMI s-a referit și la situația Franței, unde apropierea alegerilor prezidențiale din 2027 creează incertitudine politică. Acesta a cerut adoptarea bugetului pentru anul viitor „cât mai repede posibil” și a subliniat că viitorul guvern trebuie să găsească un echilibru între reducerea problemelor financiare ale statului și susținerea creșterii economice.
Nicușor Dan avertizează că România ar putea ajunge din nou la FMI. Grindeanu nu crede într-un asemenea scenariu
Avertismentul FMI vine într-un moment în care și România încearcă să își reducă deficitul bugetar. Președintele Nicușor Dan a declarat marți că, dacă statul nu respectă angajamentele de reducere a deficitului, țara ar putea ajunge să se împrumute tot mai scump și, în cel mai grav scenariu, să fie nevoită să apeleze din nou la FMI, așa cum s-a întâmplat în 2009. Șeful statului a avertizat că Fondul „vine cu condiții drastice”, iar reducerea cheltuielilor ar putea fi mult mai dură decât măsurile luate până acum.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat însă miercuri seară, la Antena 3 CNN, că nu crede că România va ajunge într-o asemenea situație, deși nu exclude complet posibilitatea.
În același timp, economistul Adrian Negrescu avertizează că 2027 ar putea fi chiar mai dificil decât 2026 pentru români. În opinia sa, anul viitor va fi „al doilea an de austeritate, probabil mai dureros decât primul”, deoarece Guvernul va trebui să continue reducerea deficitului, în timp ce cheltuielile statului cu dobânzile rămân ridicate. Economistul nu exclude noi măsuri fiscale și bugetare, însă acestea sunt deocamdată estimări, nu decizii anunțate de Guvern.
