Pentru un om cu o vastă experiență în muzică, Ozanei Barabancea i-a fost ușor să semnaleze diferențele dintre două variante ale aceleiași melodii cântate la frecvențe ușor diferite și a explicat la iThink
"Aceeași partitură de Johan Sebastian Bach o cânți la un instrument acordat la 432 Hz sună diferit față de 440 Hz", susține îndrăgita artistă.
"Frecvențele contează? Influențează? Manipulează?", a întrebat Iusti Fudulu.
"Nu știi că pe vremuri LA avea 432 Hz și de când a început 440 Hz, au început mall-urile, hypermarketurile, obezitatea(...) Chestia asta a fost făcută cu un gând rău și d-aia nu mai ascult muzică. Uite ce ascult: lătratul, mieunatul, broaștele, vântul, tot ce înseamnă natură, clopotele de Biserică, alea nu sunt pervertite. Sunetele alea nu sunt pervertite. Sau înregistrările alea vechi de la 1900 și ceva, când cânta Aureliano Pertile, Caruso, marii tenori, înregistrările vechi care nu sunt modificate... genetic", este de părere Ozana Barabancea.
Teoria frecvențelor muzicale confirmată de studii?!
Cu tot scepticismul celor care nu cred în teoria frecvențelor, există un studiu recunoscut la nivel mondial, realizat în Italia, prin care s-a demonstrat faptul că muzica la frecvența de 432 Hertz are efecte asupra inimii și a puterii de concentrare. 33 de voluntari clinic sănătoși, monitorizați cu aparatură medicală, au fost expuși la două sesiuni muzicale, la ambele frecvențe. La final, cercetătorii au descoperit că ritmul cardiac este mai puțin alert la 432 Hertz decât la 440 Hertz și că au fost mai concentrați să asculte melodiile și chiar au avut o stare de satisfacție mai mare în cazul frecvenței de 432 Hertz.
În fiecare duminică, de la 17:00, urmărește experiențele și ideile care îți schimbă perspectiva asupra lumii și a regulilor care o guvernează. Când toți încearcă să-ți spună mai degrabă CE să gândești, află CUM să gândești la iThink cu Iusti Fudulu.
