Pe 23 august se împlinesc 70 de ani de la semnarea pactului Molotov ? Ribbentrop, prin care Germania nazistă şi Uniunea Sovietică şi-au împărţit sferele de influenţă în Europa de Est. Tot pe 23 august, cele trei state baltice aniversează 20 de ani de la o amplă manifestaţie care le-a deschis calea spre redobândirea independenţei.
La 23 august 1939, miniştrii de Externe ai celor două mari puteri totalitare - Germania nazistă şi Uniunea Sovietică dominată de Stalin - semnau un pact de neagresiune. Câteva zile mai târziu începea al doilea război mondial, prin atacul Germaniei asupra Poloniei. Protocolul secret al pactului Molotov ? Ribbentrop a permis împărţirea Poloniei între cei doi semnatari şi, apoi, ocuparea de către sovietici statelor baltice, a Basarabiei şi Bucovinei de Nord.
În ciuda pactului, Germania lui Hitler a atacat, în 1941, şi Uniunea Sovietică. După patru ani de lupte sângeroase, regimul nazist a fost zdrobit, dar sovieticii şi-au păstrat toate cuceririle prevăzute în protocolul secret. Pactul Molotov ? Ribbentrop a rămas, astfel, simbolul ocupaţiei, pentru baltici şi basarabeni.
Pe fondul politicii de perestroika a lui Mihail Gorbaciov, în 1989, în ziua când se împlineau 50 de ani de la semnarea pactului, locuitorii republicilor baltice au sfidat Moscova printr-un protest fără precedent. Două milioane de oameni au format un lanţ uman de 600 de kilometri, pentru a cere independenţa celor trei state ocupate.
Independenţa a fost, într-adevăr, recunoscută doi ani mai târziu iar astăzi ţările baltice sunt membre în Uniunea Europeană şi în NATO. Aniversarea manifestaţiei de acum două decenii este marcată printr-o ştafetă care a pornit sâmbătă din Vilnius şi Tallinn, pe traseul lanţului uman din 1989.
Peste 14.000 de oameni s-au înscris în ştafeta care se încheie duminică la Riga, capitala Letoniei. Într-o altă manifestaţie, motociclişti din cele trei state baltice s-au întâlnit într-un oraş aflat la jumătatea distanţei dintre Tallinn şi Vilnius.
