Atacul cu drone explozive de la Leipzig, din vară, a reprezentat startul unei noi operațiuni de sabotaj comandată de Vladimir Putin, cred serviciile americane de informații, care spun că atacul eșuat din Germania a avut ca scop să provoace haos și victime și să pună presiune pe Europa, relatează WSJ.
Un avion cargo de mari dimensiuni, folosit pentru transportul ajutorului militar către Ucraina și parcat pe un aerodrom din estul Germaniei, a fost atacat la începutul lunii august cu drone încărcate cu explozibili. Potrivit autorităților germane, acestea au fost pilotate de agenți ai serviciului rus de informații militare.
O dronă a lovit avionul de transport Antonov, dar nu a explodat. O alta s-a ciocnit de un alt avion, iar o a treia a explodat în apropierea perimetrului aeroportului, potrivit autorităților.
Dacă atacul s-ar fi desfășurat conform planului, rezultatul ar fi fost haos și victime la unul dintre cele mai importante aeroporturi de transport de mărfuri din Europa, spun anchetatorii.
Serviciile de informații americane consideră că operațiunea eșuată de pe aeroportul Leipzig-Halle, din această vară, a reprezentat unul dintre primele atacuri ale unei campanii intensificate de sabotaj și operațiuni clandestine împotriva țărilor NATO, ordonată direct de dictatorul rus, Vladimir Putin, potrivit unor oficiali europeni informați despre concluziile serviciilor americane.
Intensificarea campaniei rusești are loc în condițiile în care forțele ucrainene, sprijinite de Europa, au reușit în mare măsură să blocheze înaintarea armatei ruse pe frontul terestru, provocându-i pierderi grele și împiedicând-o să obțină câștiguri teritoriale importante în ultimul an. Ucraina atacă tot mai frecvent ținte aflate în adâncimea teritoriului Rusiei, inclusiv rafinării și depozitele celei mai mari companii rusești de comerț online.
Potrivit oficialilor, nemulțumirea Kremlinului a crescut în această vară, deoarece nici luptele de pe front, nici negocierile cu SUA nu au reușit să determine Ucraina să accepte concesiile cerute de Putin.
„Kremlinul este dezamăgit că discuțiile cu Statele Unite nu au dus la normalizarea rapidă a relațiilor, așa cum spera”, a declarat Thomas Graham, fost oficial american de rang înalt, implicat în prezent în discuții neoficiale cu Kremlinul.
Consilierii cancelarului german, Friedrich Merz, au declarat că, dacă atacul de la Leipzig ar fi provocat un număr mare de victime, ar fi luat în calcul invocarea articolului 5 al Tratatului NATO, care consacră principiul apărării colective și ar obliga ceilalți aliați să intervină în sprijinul Germaniei.
Această prevedere a mai fost invocată o singură dată, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, și obligă statele membre să acorde asistență unui aliat care a fost victima unui atac armat.
Răspunsul poate varia de la sprijin diplomatic până la o intervenție militară.
Atacuri de „zonă gri”
După atacul de la Leipzig, țările europene au înregistrat o creștere puternică a numărului de atacuri desfășurate în așa-numita „zonă gri”, care cuprinde acțiuni ostile aflate sub pragul unui conflict militar deschis.
În august, incendiatori au atacat producători de drone din Estonia și Polonia. În aceeași lună, autoritățile slovace au anunțat că au dejucat un atac incendiar planificat împotriva unei fabrici de drone ucrainene de pe teritoriul țării. În ultimele săptămâni, Polonia, Lituania și Bulgaria au raportat atacuri de sabotaj asupra unor stații Starlink.
De asemenea, în Marea Neagră au avut loc mai multe atacuri cu drone împotriva navelor comerciale, în apropierea apelor teritoriale ale statelor NATO Bulgaria și România. Liderii europeni avertizează public asupra riscurilor și discută în privat despre cea mai potrivită modalitate de răspuns.
„Rusia poartă un război împotriva Europei. Nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva noastră”, a declarat Merz la începutul acestei luni.
Rusia a negat implicarea în operațiunile de sabotaj din Europa. Reacționând la acuzațiile Germaniei privind atacul asupra aeroportului din Leipzig, Putin a întrebat la începutul lunii septembrie: „Unde sunt dovezile?”
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a avertizat la începutul acestei luni că escaladarea ar putea ajunge să afecteze țările NATO și „să transforme rapid ceea ce este un război între două țări într-un conflict regional mult mai amplu și mult mai periculos”.
Politici pro-Putin la Washington
La începutul acestei luni, Trump a declarat că a încheiat un acord cu Putin pentru furnizarea de motorină pieței americane și celor internaționale, în încercarea de a reduce prețurile.
Săptămâna trecută, Trump a suspendat și aplicarea unor sancțiuni care urmau să fie impuse Rusiei în baza unei legi susținute de ambele partide din Congres, atrăgând criticile mai multor congresmeni.
Într-o postare publicată duminică pe o platformă socială, Trump a declarat că decizia sa privind Rusia urmărește să mențină Rusia la masa negocierilor și să o împiedice să se implice în războiul cu Iranul.
Directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova la sfârșitul lunii august, în încercarea de a relansa negocierile și de a avertiza Rusia să nu își intensifice atacurile împotriva aliaților europeni.
Ulterior, Ratcliffe i-a avertizat personal pe omologii săi din serviciile europene de informații și pe anumiți lideri politici că Rusia își intensifică operațiunile de sabotaj împotriva țărilor lor, potrivit persoanelor care au primit aceste avertismente.
Unde se planifică atacurile
Conform oficialilor occidentali, atacurile clandestine ale Rusiei sunt coordonate de o structură a serviciului rus de informații militare, GRU. Structura, cunoscută drept Serviciul pentru Misiuni Speciale (SSD), a fost creată în 2023 prin reunirea unora dintre cele mai periculoase unități clandestine ale Rusiei, având misiunea de a desfășura operațiuni secrete împotriva Europei.
SSD este condus de general-colonelul Andrei Averianov, un veteran al operațiunilor clandestine, ai cărui agenți au fost asociați cu asasinate, otrăviri și atentate cu bombă în întreaga Europă.
Serviciile occidentale de informații au stabilit o legătură între atacul de la Leipzig și unul dintre șefii de departament aflați în subordinea sa, colonelul Denis Smolianinov, vizat de sancțiuni ale Uniunii Europene și Regatului Unit pentru coordonarea operațiunilor clandestine rusești în Europa. Anterior, serviciile occidentale de informații îl identificaseră pe Smolianinov drept unul dintre comandanții implicați într-un complot pentru introducerea clandestină a unor dispozitive incendiare în rețeaua de transport de colete DHL.
Anchetatorii consideră că obiectivul final al operațiunii era doborârea unor avioane civile care făceau zboruri către Regatul Unit și America de Nord. Ei spun că operațiunea de la Leipzig a implicat cel puțin trei drone încărcate cu explozibil Semtex de uz militar, amplasate în tufișuri și sub copaci, în afara perimetrului aeroportului.
Dronele erau echipate cu cartele de telefonie mobilă 5G germane, ceea ce permitea pilotarea lor de la distanță, prin internet. Specialiștii germani în informații cibernetice au urmărit comunicațiile până la servere folosite anterior de GRU.
Conform anchetatorilor și oficialilor serviciilor de informații, atacul făcea parte dintr-un efort mai amplu de a amplasa agenți, explozibili și arme în diferite țări europene, pentru a lovi ținte implicate în sprijinirea Ucrainei și pentru a provoca haos, ceea ce ar putea consolida opoziția politică față de ajutorul militar acordat Ucrainei.
Anchetatorii au descoperit rețele care introduceau clandestin explozibili, drone și armament în UE, precum și case conspirative și depozite subterane ascunse în apropierea aeroporturilor, producătorilor de armament și altor potențiale ținte. Anchetatorii germani consideră că pregătirile logistice de la sol pentru operațiunea de la Leipzig au fost coordonate de Oleg Levușkin, fost ofițer al armatei ruse, recrutat de GRU după o condamnare penală.
Potrivit anchetatorilor și oficialilor serviciilor de informații, Levușkin a coordonat mai mulți agenți bieloruși care au transportat explozibili peste frontiere, au asamblat dronele și le-au amplasat în vederea atacului. Rețeaua a folosit Serbia drept centru logistic pentru transportul dronelor modificate și al dispozitivelor explozive către Germania.
Explozibilul Semtex de uz militar a fost introdus clandestin în conserve alimentare resigilate, în interiorul cărora fuseseră montate detonatoare. Potrivit anchetatorilor, dispozitivele au fost echipate și cu plăci de oțel, pentru a le transforma în bombe cu fragmentare, concepute să împrăștie schije letale la detonare.
Ulterior, autoritățile sârbe au arestat șapte suspecți, printre care și o persoană cu dublă cetățenie rusă și sârbă, acuzați că făceau parte dintr-un grup organizat care procura și depozita explozibili și drone înainte de a le expedia în țări ale UE, potrivit procurorilor sârbi. Cu două zile înaintea atacului de la Leipzig, Levușkin și cel puțin un complice bielorus au zburat din Germania în Serbia, de unde și-au continuat călătoria spre Rusia.
După eșecul atacului, un oficial al Kremlinului care servea drept canal neoficial de comunicare cu guvernul german și-a contactat omologul de la Berlin, potrivit unor oficiali familiarizați cu schimbul de mesaje. Acesta l-a avertizat că Leipzig nu va fi ultimul atac.
