Spui „capcană cu miere” („honey trap”, în engleză) și în minte îți vine imediat o scenă dintr-un film cu James Bond: o femeie frumoasă și misterioasă care se folosește de farmecele sale pentru a se apropia de un bărbat „țintă” naiv, și care, în timp ce mimează afecțiunea, extrage de la acesta informații valoroase. Această metodă nu e doar un clișeu din filmele de spionaj, ci are o istorie îndelungată și e o tactică folosită și în prezent de spionii din întreaga lume. Iar fostul CEO al Nvidia, Jensen Huang, e posibil să fi învățat această lecție dură pe propria sa piele, se arată într-o analiză publicată vineri de CNN.
Jensen Huang, fondatorul care a propulsat compania americană Nvidia printre cele mai valoroase din lume, și-a dat demisia din funcția de director executiv, după 33 de ani. Anunțul făcut joi dimineață de consiliul de administrație al Nvidia pune capăt unor zile tensionate, după scandalul aventurilor sale extraconjugale cu două amante, din care una este suspectată a fi agentă a serviciilor secrete chineze.
Nvidia este cel mai mare producător de cipuri AI din lume.
Există foarte puține informații publice despre Alice Huang, amanta lui Jensen Huang (coincidență de nume) și presupusa agentă secretă a Beijingului. Alice, care ocupa o funcție de conducere importantă în cadrul companiei Megaspeed International, cu sediul în Singapore, specializată în centre de date, a recunoscut aventura extraconjugală.
De asemenea, multe detalii încă nu sunt clare, cum ar fi cum și când Alice Huang ar fi putut fi recrutată de spionii chinezi și ce informații, dacă există, au fost scurse.
Deși Beijingul a numit acuzațiile de spionaj drept „speculații nefondate”, afacerea are implicații serioase dincolo de Nvidia și Jensen Huang, mai ales între SUA și China, mari rivali în cursa pentru dominația AI, arată CNN.
„Lipsa de judecată a unui CEO al uneia dintre cele mai importante companii din lume care are o aventură cu cineva care este presupus agent al Partidului Comunist este extrem de șocantă”, a declarat Isaac Stone Fish, fondatorul companiei de analiză de afaceri Strategy Risks. „Poate că el niciodată nu i-a împărtășit vreo informație importantă. Dar însăși existența (acelei relații) reprezintă o problemă în sine”.
Cum se pregătește o „capcană cu miere” și cine erau „spionii Romeo” din perioada Războiului Rece
Multe personalități de rang înalt au căzut victime ale operațiunilor de tip „capcană cu miere” (sau „borcan cu miere”, în jargonul spionilor. Astfel de „capacane” sunt „unele dintre cele mai vechi trucuri” în spionaj și continuă să fie „foarte des folosite,” mai ales de către agenți chinezi și ruși, a spus Stone Fish.
Astfel, serviciile de informații din fiecare țară vizează persoane care pot avea acces la informații importante, a spus John Sipher, fost ofițer de informații CIA care a servit în Asia și Europa și care acum este cercetător senior la Michael V. Hayden Center for Intelligence, Policy and International Security.
Dar guvernele autoritare sunt adesea mai bine poziționate să-și determine agenții să accepte misiuni care implică sex și romantism.
„Ceea ce pot face chinezii, rușii și alții este să folosească mult mai multă manipulare și presiune (pentru a recruta un spion)", a spus Sipher. "Pot spune: «Ascultați, nu vă vom lăsa să vă întoarceți acasă sau nu veți putea să-vă vedeți familia, decât dacă lucrați cu noi»".
Există multe moduri de a pune o capcană pentru miere.
O metodă este să atragă ținta într-o poziție compromițătoare, apoi să o șantajeze sau să o amenințe. De exemplu, dacă persoana vizată vizitează un bordel sau se culcă cu o lucrătoare sexuală, o agenție de informații „intervine” apoi și amenință persoana în felul următor: „Ei bine, vă putem aresta sau ne puteți ajuta”, a spus Peter Mattis, președintele Jamestown Foundation, un think tank de politici de apărare cu sediul la Washington.
O altă metodă – frecvent prezentată în filme, dar mai puțin întâlnită în viața reală – este ca un agent străin bine pregătit să se apropie direct de țintă, cu intenția de a o seduce și exploata de la început, a spus Sipher.
Un exemplu în acest sens a fost când o agentă Mossad care se dădea drept turistă americană „Cindy” l-a sedus, apoi răpit pe fostul tehnician nuclear Mordechai Vanunu, care scăpase informații secrete despre programul nuclear încă neoficializat al Israelului către presa britanică.
Totuși, în realitate, scenariul mai probabil este acesta: un bărbat sau o femeie dezvoltă în mod natural o relație cu cineva care prezintă interes pentru un serviciu de informații. Agenția află de acea relație, apoi recrutează persoana – fie prin stimulente, fie prin constrângere – pentru a aduna informații de la țintă.
Aceste tactici datează de mult timp – Germania de Est a fost faimoasă pentru că antrena bărbați frumoși și șarmanți să devină „spioni Romeo” în timpul Războiului Rece. De asemenea, rușii făceau asta „tot timpul” în acea perioadă, trimițând atât agenți bărbați, cât și femei să bată la ușile hotelurilor diplomatilor sau jurnaliștilor occidentali, a spus Sipher.
„Spionii chinezi îi vânează pe toți”. Iar informațiile din domeniul AI au devenit „cruciale”, pentru Beijing
„Spionii chinezi îi vânează pe toți”, a spus Sipher. „Îi vânează pe australieni. Îi vânează pe vietnamezi. Îi vânează pe singaporezi… Orice spune Partidul Comunist că-i interesează, ei vor găsi modalități să se ocupe de asta”.
Concomitent, China și-a avertizat propriii cetățeni să evite să devină victime – Ministerul Securității de Stat a declarat în 2024 că a detectat cazuri de „spionaj străin (folosind) întâlniri și romantism online ca punct de intrare.”
Care este, însă, miza, în cazul Nvidia? Sipher estimează că aceste capcanel de tip „borcanul cu miere” au succes în doar aproximativ 10% din cazuri, dar „în spionaj, trebuie să ajungi doar la câteva persoane cheie, aflate în locuri cheie”, a spus el. Chiar și o singură capcană reușită din 1.000 de încercări ar putea fi considerată o mare victorie, dacă țintele respective aveau acces la secrete importante. Și sunt o mulțime de secrete de furat în actualul peisaj geopolitic și tehnologic.
„Inteligența artificială a fost identificată ca una dintre acele tehnologii cheie care sunt cruciale pentru tot restul. Ea permite producția și descoperirea științifică, permite controlul social, permite țintirea militară,” a spus Mattis. „Ai putea să privești întreaga industrie și să realizezi că oricare dintre liderii acestor companii, oricine din C-suite-ul acestor companii este probabil să fie o țintă de informații.”
