Preşedintele grupului de lucru al miniştrilor de Finanţe din zona euro, Jeroen Dijsselbloem, a declarat luni că acordul cu Cipru ar trebui considerat "un model pentru restul zonei euro", indicând că, în caz de necesitate, se va apela şi pe viitor la taxarea depozitelor negarantate, informează Mediafax.
Ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, numit în acest an preşedinte al Eurogroup şi preşedinte al Consiliului Guvernatorilor Mecanismului European de Stabilitate, consideră că Europa poate îmbrăţişa o nouă abordare a problemei băncilor aflate în dificultate.
"Aş descrie ceea ce am făcut azi noapte drept împingerea riscului în retragere. Dacă există risc într-o bancă, prima noastră întrebare ar trebui să fie Ok, ce aveţi de gând să faceţi în legătură cu asta, voi, cei din bancă? Ce puteţi face pentru a vă recapitaliza instituţia?. Dacă banca nu poate realiza reacapitalizarea, atunci vom discuta cu acţionarii şi creditorii, le vom cere să contribuie la recapitalizarea băncii, şi, dacă va fi necesar, ne vom adresa deţinătorilor de depozite negarantate", a declarat Djisselbloem luni la Bruxelles, citat de Reuters, preluată de Guardian.
Depozitele bancare de până la 100.000 euro sunt garantate în UE.
După 12 ore de discuţii cu oficialii Comisiei Europene şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, guvernul din Cipru a acceptat să desfiinţeze Cyprus Popular Bank, a doua mare bancă din ţară, şi să mute depozitele de până la 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit cipriotă. Deţinătorii depozitelor negarantate vor contribui cu 4,2 miliarde euro la finanţarea acordului de bailout.
Conturile deţinătorilor de depozite negarantate la Bank of Cyprus vor fi îngheţate pentru o perioadă încă necunoscută, până când banca va fi restructurată şi recapitalizată. Finanţarea care va fi eventual necesară în vederea recapitalizării va fi trasă din depozitele mai mari de 100.000 euro.
Oficiali europeni au precizat că, astfel, depozitele mari vor fi taxate cu maximum 40%.
Acţionarii şi creditorii băncilor vor suferi de asemenea pierderi.
Europa pare că a găsit astfel o nouă metodă de soluţionare a crizelor bancare, renunţând la modelul devenit obişnuit în ultimii ani de a salva băncile cu bani de la stat.
