Guvernele europene devin tot mai conștiente că, în curând, ar putea fi nevoite să desemneze o persoană care să participe la negocieri directe cu dictatorul rus, Vladimir Putin, privind un acord de pace pentru Ucraina. Principala problemă este stabilirea persoanei care ar trebui să își asume o misiune atât de dificilă, scrie Politico.
Chestiunea a devenit și mai urgentă săptămâna aceasta, după ce Steve Witkoff, emisarul lui Trump s-a dus în Rusia pentru a-i propune lui Putin organizarea unui summit trilateral cu Donald Trump și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în încercarea de a obține o încetare a focului.
Ajuns la Sankt Petersburg, Witkoff l-a lăudat și lingușit pe dictatorul rus, spunându-i că este „un umanist”.
„Putin nu recunoaște autoritatea Uniunii Europene”, a declarat, marți, președintele Cehiei, Petr Pavel, într-un interviu acordat Politico. „Nu vrea să discute cu Ursula von der Leyen, nu discută cu Kaja Kallas. A încetat să mai discute și cu alți lideri europeni, inclusiv cu Emmanuel Macron”.
El a adăugat că UE ar trebui „să identifice o persoană sau un grup de persoane care să vorbească în numele Europei. Nu neapărat reprezentanți ai UE sau NATO, ci pur și simplu lideri care să primească un mandat de negociere din partea celorlalți”.
În ultimele zile, Trump a provocat îngrijorare în Ucraina și în rândul aliaților săi europeni, purtând discuții cu Putin fără participarea acestora și părând tot mai dispus să se poziționeze de partea Rusiei în războiul care durează de aproape cinci ani.
Situația a reaprins dezbaterea, la Bruxelles și în alte capitale europene, privind necesitatea ca Europa să dispună de propriul canal direct de comunicare cu Kremlinul, pentru a-și proteja interesele și a consolida capacitatea Ucrainei de a rezista presiunilor pentru acceptarea unui acord dezavantajos.
„Oricât de greu ar fi de acceptat, cred că ar fi bine să existe un anumit canal de comunicare cu Putin”, a declarat David Lidington, cercetător asociat de rang înalt la Royal United Services Institute din Londra.
„Nu sunt optimist că s-ar putea obține prea multe pe termen scurt, dar nu este deloc rău să ai un canal de comunicare care să poată fi folosit atunci când apare o oportunitate”.
Diplomații și oficialii europeni au opinii diferite în privința persoanei celei mai potrivite pentru a reprezenta Europa.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a negociat direct cu Trump în domeniul comercial, în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, a deschis, anterior, prin intermediul cancelariei sale, un canal de comunicare cu Kremlinul.
O altă posibilă candidată este Kaja Kallas, șefa diplomației UE, care reprezintă interesele europene în ansamblu.
Însă, mediul politic de la Bruxelles trebuie să accepte că un acord cu Putin și Trump nu va fi negociat după regulile și procedurile instituționale ale UE, consideră un diplomat european care a făcut declarații sub rezerva anonimatului.
„Nu putem să ne prezentăm cu două sau trei persoane care pretind toate că vorbesc în numele UE”, a declarat diplomatul.
„Alegerea persoanei care va reprezenta în cele din urmă UE trebuie să se bazeze pe contribuția pe care o poate aduce, nu pe lupte personale pentru putere sau pe preferințe dictate de orgolii”.
Va prelua Stubb inițiativa?
Un nume din afara conducerii organizațiilor UE care atrage tot mai multă atenție este cel al președintelui Finlandei, Alexander Stubb.
Două elemente importante îl avantajează: dintre liderii UE, el are probabil cea mai bună relație cu Trump, iar Finlanda are o experiență îndelungată în relațiile cu Rusia. Cele două țări au o frontieră comună de 1.300 de kilometri și s-au confruntat militar în trecut.
„Stubb este interesant datorită cunoștințelor finlandezilor despre Rusia și tradiției dialogului cu această țară”, a declarat diplomatul.
„Ei știu mai bine decât oricine de partea noastră de ce este nevoie pentru a te simți în siguranță într-o asemenea situație”.
Un al doilea diplomat european a remarcat că Stubb este „singura persoană care a demonstrat până acum inițiativă politică la nivel înalt” și ar putea reprezenta Europa în calitate de emisar la un viitor summit de pace.
Stubb a fost marți în Norvegia, alături de Zelenski și Witkoff, pentru negocieri desfășurate înaintea vizitei emisarului american în Rusia, unde urma să se întâlnească cu Putin.
La reuniunea de la Oslo a participat și Bjorn Seibert, principalul consilier al Ursulei von der Leyen, care a luat parte la întâlnirile consilierilor pentru securitate națională în cadrul Coaliției Voluntarilor, formată pentru sprijinirea Ucrainei.
Un al treilea diplomat european a declarat că este esențial ca UE însăși să fie reprezentată la negocieri, nu doar un grup restrâns de țări influente, precum Germania, Franța și Regatul Unit.
Aceasta înseamnă că atât Seibert, cât și Pedro Lourtie, principalul consilier al lui Costa, trebuie să participe la discuțiile pregătitoare, a precizat diplomatul. De asemenea, statele membre ale UE trebuie să fie informate corespunzător despre progresele înregistrate.
Apel la Costa
Potrivit unui al patrulea diplomat european, liderii europeni l-au întrebat pe Costa, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, dacă nu a venit momentul să discute cu Putin.
„Costa a spus că nu, că nu va discuta acum cu Putin”, a relatat diplomatul. „Dar Costa ar trebui să înceapă să discute cu Putin dacă vrem să avem un rol în negocieri. Refuzând dialogul, le facem jocul adversarilor noștri”.
Același diplomat consideră că Antonio Costa ar fi o alegere mai bună decât Ursula von der Leyen sau Kaja Kallas, ambele fiind percepute drept prea apropiate de poziția Ucrainei pentru a reprezenta eficient UE în negocierile la nivel de lideri. În special Kallas s-a remarcat prin criticile sale directe la adresa lui Trump.
„Costa lasă mai degrabă impresia unui mediator imparțial”, a explicat diplomatul. Comisia Europeană insistă însă că UE participă deja la negocierile de pace, invocând prezența lui Seibert la reuniunea de marți de la Oslo.
„Obiectivul principal a fost să analizăm dacă există condițiile necesare pentru o eventuală trecere la negocieri trilaterale sau chiar multilaterale, cu Ucraina și Rusia prezente la aceeași masă”, le-a spus, miercuri, jurnaliștilor purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho.
Ea a precizat că discuțiile s-au concentrat asupra problemelor teritoriale, securității și prosperității Ucrainei după război. Witkoff urmează să le prezinte Ucrainei și europenilor rezultatele întâlnirii sale cu Putin.
„Este foarte important să fim prezenți la masa negocierilor, să avem posibilitatea de a ne prezenta poziția și de a contribui la obiectivul nostru comun de a pune capăt acestui război îngrozitor”, a adăugat Pinho.
