Dacă te uiți pe o hartă globală cu toate avioanele aflate în aer în timp real, ceea ce atrage imediat atenția, în afară de numărul impresionant de aparate de zbor, sunt uriașele „goluri” de pe cer, zone întregi în care nu există niciun zbor, scrie CNN.
Aceste zone de excludere aeriană apar, de obicei, acolo unde există riscuri pentru siguranța zborurilor, cauzate de conflicte sau evenimente periculoase la sol. Ultimul astfel de caz este escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la modificarea sau anularea multor zboruri, afectând companiile aeriene din punct de vedere financiar și logistic.
Avioanele, vulnerabile la conflictele de la sol
Chiar dacă pasagerii zboară la peste 12.000 de metri altitudine, urmărind filme și savurând o masă, nu sunt deloc izolați de realitatea de pe Pământ.
De fapt, călătoriile aeriene sunt profund influențate de evenimentele geopolitice internaționale — iar cerul devine tot mai des un spațiu complicat din cauza acestor tensiuni.
După ani întregi de conflicte — de la invazia Rusiei în Ucraina până la loviturile dintre Israel și Iran — companiile aeriene au devenit mai pricepute în a gestiona astfel de situații. Însă, spun experții, dezastrele naturale, cum este în prezent erupția vulcanului de lângă Bali, sunt adesea și mai problematice pentru transportul aerian.
„Închiderile de spațiu aerian au devenit aproape o normalitate”, afirmă Brendan Sobie, consultant în aviație din Singapore. El amintește o serie de evenimente recente, precum tensiunile dintre India și Pakistan, războiul din Ucraina sau atacurile dintre Israel și Iran, toate cu impact direct asupra rutelor aeriene.
Hărțile de trafic arată goluri imense în traficul aerian
Hărțile de urmărire a zborurilor, precum cele de pe FlightRadar24, arată în prezent goluri mari deasupra Israelului, Irakului, Iranului și Ucrainei, iar avioanele sunt nevoite să folosească doar câteva coridoare sigure din jurul acestor zone.
Există totuși trafic aerian internațional limitat peste Rusia — în special companii chineze precum Air China, Xiamen Air sau Cathay Pacific. Zona aeriană rusă aflată la granița cu Ucraina este închisă din 2022 pentru toate companiile comerciale, iar zborurile chineze spre Europa traversează acum în mare parte Marea Baltică, în apropiere de Sankt Petersburg.
„Companiile aeriene au echipe specializate care analizează în permanență spațiile aeriene și evaluează riscurile,” explică Sobie. Fiecare operator are propriile reguli și praguri de toleranță.
Chiar și spațiile aeriene deschise pot fi evitate de unii, dacă sunt considerate nesigure. În plus, rutele alternative presupun deviații semnificative, iar piloții trebuie să mențină suficientă distanță față de zonele de conflict pentru a evita incidente în caz de vreme extremă sau urgențe medicale la bord.
În era războiului cibernetic, interferențele cu sistemele GPS din apropierea zonelor de conflict sunt o altă amenințare. Sistemele de navigație prin satelit pot fi „păcălite” să afiseze poziții false, ceea ce poate afecta grav siguranța zborurilor.
Cât costă un conflict pentru companiile aeriene?
Indiferent de operator, conflictele generează pierderi financiare mari, spune Tony Stanton, director de consultanță în aviație la Strategic Air, în Australia.
De exemplu, tensiunile actuale dintre Iran și Israel au forțat companiile să adauge chiar și două ore în plus pe zborurile directe Londra–Hong Kong.
Pentru aeronave mari, cum ar fi Boeing 777 sau Airbus A350, aceasta înseamnă un consum de combustibil semnificativ mai mare. „Un B777 consumă combustibil de aproximativ 7.000 de dolari pe oră,” estimează Stanton.
Pe lângă combustibil, companiile suportă costuri suplimentare cu echipajul, taxe pentru survolul altor spații aeriene, dar și pierderi de venituri din cauza întârzierilor sau anulărilor.
Aceste pierderi nu pot fi recuperate ușor, pentru că biletele sunt cumpărate cu săptămâni sau luni înainte de izbucnirea unui conflict, iar ajustarea prețurilor nu este întotdeauna posibilă.
Zborurile scurte sunt cele mai afectate
În timp ce zborurile lungi pot ocoli zonele de conflict, cele scurte sunt mai greu de ajustat. Zborurile din Asia Centrală spre destinații ca Dubai sau Doha sunt printre cele mai afectate, afirmă Sobie. Înainte de conflict, zboruri de 3–4 ore petreceau chiar și două ore în spațiul aerian iranian.
Acum, multe zboruri ocolesc zonele afectate și folosesc coridoare de zbor peste Arabia Saudită, Egipt și Turcia, explică Stanton. Pe hărțile FlightRadar24 se vede clar cum traficul aerian se concentrează pe doar două rute înguste, în special la sud de zona de conflict.
Această comprimare a traficului în coridoare înguste înseamnă mai multă muncă pentru controlorii de trafic aerian, care trebuie să gestioneze mai multe aeronave în spații mai mici. Ajustări precum modificarea altitudinii sau decalarea decolărilor pot ajuta, dar și acestea vin cu costuri — sloturile de decolare și aterizare la ore de vârf sunt extrem de valoroase.
Experții mai avertizează că numărul total de zboruri este mai mare ca oricând, ceea ce face ca gestionarea oricărei crize să fie tot mai complicată.
Pericole mai mari decât războiul? Vulcanii
Deși conflictele armate sunt o amenințare reală, unii specialiști spun că vulcanii sunt chiar mai periculoși. Stanton atrage atenția asupra erupțiilor vulcanice, cum e cea din Bali, care pot afecta serios zborurile.
Norii de cenușă vulcanică conțin siliciu, care se poate depune pe piesele motoarelor și poate provoca defecțiuni grave. Acești nori pot fi transportați de vânt pe distanțe mari, la altitudini ridicate.
Un exemplu notabil este erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda, în 2010, care a afectat peste 10 milioane de pasageri și a generat pierderi de peste 1,7 miliarde de dolari pentru companiile aeriene.
„O erupție vulcanică poate avea un impact mai mare decât o zonă de conflict,” concluzionează Stanton.
Ştiri video recomandate
