Guvernul din Estonia încearcă să găsească o formulă prin care să-și păstreze autoritatea chiar și în eventualitatea unei invazii a armatei ruse, urmată de ocupație. Oficialii de la Talinn se gândesc la scenariul hukukindlus, un termen care face referire la administrarea integrală a țării din străinătate, cu ajutorul serviciilor digitale de tip cloud, în cazul în care teritoriu ar fi ocupat direct de inamic.
Țara baltică cu 1,3 milioane de locuitori și o frontieră de 294 de kilometri cu Rusia se teme că ar putea deveni una dintre principalele ținte ale armatei ruse în cazul unei invazii împotriva unui stat membru al Uniunii Europene.
Serviciile de securitate au avertizat deja că Rusia desfășoară un război hibrid împotriva Europei, iar Estonia a acuzat Rusia de acțiuni care variază de la atacuri cibernetice și incendieri deliberate până la deteriorarea cablurilor submarine de date.
Acum, Estonia se pregătește să transfere serviciile publice în cloud, astfel încât acestea să poată continua să funcționeze „fie atunci când centrele de date sunt distruse, fie atunci când trupele inamice ajung pe teritoriul nostru și nu mai putem opera”, a declarat Tõnu Grunberg, unul dintre arhitecții noii strategii și fost secretar general adjunct pentru infrastructură digitală și securitate cibernetică în cadrul ministerului estonian al justiției și afacerilor digitale.
Estonia dispune deja de copii de siguranță ale datelor sale în „ambasada digitală” din Luxemburg, unde este păstrată practic o copie a infrastructurii informaționale fundamentale a țării, de la registrele populației și evidențele funciare până la legislația națională.
„Acum vrem să putem funcționa cu adevărat online, indiferent ce se întâmplă”, a declarat Grunberg. „Toate serviciile esențiale trebuie să rămână disponibile online. Totul trebuie să continue să funcționeze”.
Guvernul estonian dezvoltă aplicații securizate folosind platforme cloud precum Microsoft Azure și Amazon Web Services, dar și propria platformă cloud guvernamentală.
Sistemul este transferat către ambasada digitală și alte centre din Europa, a explicat Grunberg, care a preluat funcția de director general al furnizorului de infrastructură tehnologică Levira.
Allan Allmere, consilier pentru arhitectură IT și infrastructură în cadrul ministerului justiției și afacerilor digitale, a declarat pentru Politico că Estonia urmărește să reducă la minimum consecințele celui mai grav scenariu posibil.
„În mod ideal, am vrea să construim sisteme capabile să reziste oricărei crize imaginabile, dar, în realitate, nicio țară nu poate anticipa sau elimina toate riscurile”, a declarat el.
„În cele mai grave scenarii, trebuie să păstrăm și o bază sigură de la care să putem reconstrui statul digital estonian”.
Pericolul la adresa serviciilor digitale este bine cunoscut estonienilor încă din 2007, când țara a fost vizată de un val de atacuri cibernetice care a durat 22 de zile și a paralizat numeroase servicii comerciale și guvernamentale.
Autoritățile estoniene au atribuit, ulterior, aceste atacuri Rusiei. Incidentul a reprezentat, din multe puncte de vedere, primul atac cibernetic modern de mare amploare împotriva unei țări.
Acesta a determinat Estonia să-și reorganizeze întreaga infrastructură digitală, transformând Estonia în ceea ce unii consideră a fi cel mai digitalizat stat din lume.
„Au adoptat o abordare remarcabil de ambițioasă în ceea ce privește digitalizarea serviciilor guvernamentale”, a declarat Joseph Jarnecki, cercetător principal la Royal United Services Institute (RUSI), un centru de analiză din Londra.
Potrivit lui Allmere, scopul pregătirilor pentru scenarii extreme este ca Estonia „să nu fie niciodată nevoită să o ia de la zero”.
Rezistența digitală
Atacurile recente asupra centrelor de date din Rusia au demonstrat cât de importante au devenit serviciile digitale pentru țările aflate în război.
Luna trecută, Ucraina a atacat trei centre de date aparținând furnizorului rus Yandex, demonstrând că lovirea infrastructurii de procesare a datelor a devenit comparabilă cu atacarea unei centrale electrice care furnizează electricitatea, căldura și energia de care depind armata și populația civilă.
Planul național al Estoniei pentru consolidarea rezilienței în situații extreme reprezintă un exemplu important al modului în care țările încearcă să își protejeze cetățenii și serviciile prin distribuirea infrastructurii în afara propriului teritoriu.
Până de curând, dezbaterea privind securitatea digitală se concentra în principal asupra păstrării controlului în interiorul țării, prin stocarea locală a datelor și construirea tehnologiilor și centrelor de date pe teritoriul național.
Statele, în special cele expuse unui risc crescut de conflict, își regândesc abordarea și caută să distribuie și riscurile la adresa infrastructurii digitale.
Joi, Regatul Unit și Norvegia au anunțat că analizează posibilitatea de a găzdui reciproc date securizate, prin înființarea propriilor „ambasade digitale”.
Și Estonia investește în „parteneriate și alianțe cu țări terțe sigure”, pentru a-și consolida securitatea și reziliența, a explicat Jarnecki.
Această abordare înlocuiește ideea potrivit căreia „suntem cel mai suveran și mai rezilient stat atunci când deținem controlul fizic asupra întregii infrastructuri, în interiorul propriilor granițe”, a adăugat cercetătorul.
Allmere, oficialul estonian responsabil de coordonarea planului pentru situații extreme, a explicat că țara se pregătește deja pentru următoarea provocare.
„Prima întrebare a fost cum să ne asigurăm că datele statului estonian nu vor dispărea”, a declarat el, referindu-se la ambasada digitală existentă în Luxemburg, care servește drept rezervă.
„Următoarea provocare este cum să ne asigurăm că statul poate continua să funcționeze folosind aceste date în timpul unei crize”. Estonia nu intenționează să se oprească aici.
„Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că aceleași date vor putea fi înțelese și utilizate și peste câteva decenii”, a declarat Allmere.