Povestea fără sfârșit despre Narva și „tendințele” sale separatiste o plictisesc și supără în același timp nespus pe primărița orașului, Katri Raik – politiciana estonă spune că ar prefera să vorbească despre aproape orice alt subiect de discuție – de la creșterea prețurilor la gaze, măsuri pentru oprirea îmbătrânirii populației, pericolul dronelor rusești – orice dar nu discuțiile online despre cum orașul ei, al treilea cel mai mare din Estonia, urmează să se rupă de restul țării și să devină o entitate în stilul „republicilor populare” Donețk și Luhansk, cvasi-statele ridicole inventate de ruși pe teritoriul Ucrainei pentru a justifica invaziile repetate ale statului agresor împotriva vecinului său.
Politico scrie că, în ultimele săptămâni, un număr mare de conturi de limbă rusă de pe rețelele sociale au început să posteze meme și mesaje în sprijinul preluării Narvei și regiunii din jurul său de către Rusia. Au spus inclusiv că teritoriul eston este „pământ rusesc”.
Campania, similară cu operațiunile de dezinformare clasice ale statului agresor, folosite ca precursor pentru cele două invadări ale Ucrainei (2014 și 2022), a alimentat speculațiile la nivel internațional că Kremlinul ar fi pregătit să profite de o oportunitate pentru a ataca NATO pe flancul său de est.
Pentru Raik și pentru mulți alți estoni, însă, această nouă campanie înseamnă un alt tip de risc – o mână de troli ruși visează un scenariu ridicol care este apoi ridicat și transformat într-o problemă mainstream din cauza rețelelor sociale, totul cu consecințe reale.
„Este o poveste complet fabricată, de un absurd total”, spune Raik, vizibil frustrată. „Îi cert pe toți pe care-i aud că fac din țânțar armăsar pe tema asta și le spun – «mi-ați pus mie pe cap o nou problemă»”.
Ar putea Narva să fie următoarea țintă?
Nu e greu de înțeles de ce trolii au ales din nou Narva ca țintă. Aflată la granița de nord-est a Estoniei, într-un loc care o separă de Rusia doar printr-un râu de 100 metri, orașul eston e mai aproape de Sankt Petersburg decât de Talinn, capitala Estoniei.
O majoritate covârșitoare de 98 la sută dintre cei 50 de mii de locuitori ai Narvei sunt vorbitori de rusă. Mai mult de o treime au pașapoarte rusești, iar o treime sunt pensionari, mulți dintre ei nostalgici după Uniunea Sovietică. Pe vremuri, regiunea era o zonă extrem de industrializată.
Orașul a mai cochetat în trecut cu ideea de secesiune. În 1993, la trei ani după prăbușirea URSS și declararea independenței Estonia, dar înainte ca trupele ruse să se retragă complet din țară, consiliul local al orașului a încercat să organizeze un referendum inopinat pe tema autonomiei.
Jumătate dintre locuitori s-au și prezentat la vot, iar 97 la sută au votat pentru. Curtea Supremă a țării, în mod predictibil, a declarat ilegal referendumul. Era o perioadă în care Rusia avea propriile sale probleme grave și nu se putea gândi la aventuri imperialiste, astfel că nu a intervenit. Narva a rămas parte a Estoniei, iar din 2004 este în NATO și UE.
Dar această mică bucată de istorie este mereu dezgropată și folosită de propagandiști ruși și șoptită cu teamă de observatorii occidentali, mai ales după anexarea Crimeei din 2014.
Raik își aduce aminte cum, după anexarea din 2014, jurnaliștii au venit la primăria Narva să pună o întrebare care a devenit ubicuă între timp – „Ar putea Narva să fie următoarea victimă?”.
„A trebuit să le spun că noi nu avem omuleți verzi (numele dat soldaților ruși fără însemne și uniforme oficiale trimiși de ruși în estul Ucrainei și Crimeea pentru a semăna haos) aici”.
Totuși, dictatorului Putin îi place să mențină constant tensiunea – la o reuniune de propagandă din iunie 2022, la câteva luni după ce armata sa invadase Ucraina, Putin îl lăuda pe Petru cel Mare, țarul rus care a extins teritoriul Rusiei în zona Petersburgului și Narvei.
„Pare că ne revine nouă misiunea să recâștigăm și să consolidăm”, spunea atunci dictatorul de la Kremlin, într-o trimitere voalată la posibile noi agresiuni împotriva vecinilor săi.
„NATO n-o să vină”
Primii care au atras atenția asupra campaniei online din Narva au fost cei de la site-ul anti-propagandă Protastop.
Într-un articol detaliat publicat la mijlocul lui martie, ei au dat detalii despre operațiunea rusească realizată cu conturi false pe Vkontakte, așa-zisul Facebook rusesc.
Acolo se publicau și republicau de săptămâni întregi mesaje și meme despre o ipotetică cucerire a regiunii de către o miliție pro-rusă.
Pe Vkontakte existau inclusiv steagul „republicii populare”, un imn și chiar calendarul operațiunii de cucerire a regiunii. Conținutul avea în mod evident scopul de a șoca și de a-i bucura pe susținătorii ruși ai „operațiunii”.
Mesajele și imaginile erau ridicole – meme cu pisici sau cu câini îmbrăcați în steagurile țărilor baltice și mesajul „NATO n-o să vină”.
În subtextul acestor mesaje „glumețe” erau încercări de a normaliza retorica despre secesiune și separatism, avertiza Protastop.
O săptămână mai târziu, jurnaliștii de la publicația estonă Postimees reușiseră să se infiltreze pe canalul de Telegram cu pricina. Au concluzionat că acele conturi produseseră doar o „foarte prost executată operațiune de dezinformare cu 60 de următori”.
Dar, răul fusese deja făcut. Gluma ridicolă de pe internetul rusesc se transformase într-un mare scandal cu titluri în marile publicații occidentale și cu frici alimentate constant de discuții online.
Presați să comenteze, politicienii estoni de rang înalt au făcut mari eforturi să calmeze și să oprească tăvălugul.
Prim-ministrul Kristen Michal a numit-o o „operațiune informațională creată de Rusia pentru a sădi discordie”, în timp ce șeful diplomației estone a numit-o „o manieră ieftină de a provoca confuzie și revoltă”. El i-a îndemnat pe oameni să rămână calmi și să se informeze din surse sigure.
Harrys Puusepp, șeful cancelariei de la Serviciul de Securitate Internă din Estonia (KAPO), a declarat că nu există dovezi care să ateste că această operațiune aparținea într-adevăr regimului rus.
El spune că ea a fost, de fapt, o activitate de propagandă a unei mișcări periferice a ultranaționaliștilor ruși, cunoscută cu numele de „Cealaltă Rusie a lui E. V. Limonov”.
El spune că marea provocare este să dovedești că ceva este fals după ce zvonurile s-au răspândit deja – „Cum poți să dovedești că ceva nu există?”.
„Rusia începe de-aici”
În 2022, Narva și-a îmbrățișat statutul de regiune de frontieră cu un nou motto – „locul unde începe Europa”. Dacă sloganul rămâne adevărat, atunci, tehnic, Europa începe fix la mijlocul „Podului Prieteniei” lung de 162 de metri care leagă Estonia de Rusia.
„Democrația se termină aici, iar Rusia începe de acolo”, spune Erik Liiva, șef al poliției de frontieră din prefectura estică estonă.
Din 2022, podul a fost închis pentru mașini. Pe partea estonă, au fost montate fortificații de război – „dinți de dragon”, obstacole anti-tanc îmbrăcate în sârmă ghimpată. Acest demers a fost un răspuns al autorităților estone la încercările Rusiei de a crește numărul trecerilor ilegale.
În jur de 1.600 de oameni circulă pe pod, și într-o direcție și în alta, pe jos, aproape o zecime din traficul obișnuit dinainte de război.
Liiva își aduce aminte de vremurile când polițiile de frontieră rusă și estonă lucrau împreună pentru a opri trecerile ilegale prin zona de separație. Apoi, brusc, în mai 2024, rușii au scos geamandurile din râu, fără explicație. Așa a dispărut, de facto, granița ruso-estonă de partea Rusiei.
„Aceasta este casa mea”
Pentru majoritatea oamenilor din Narva, însă, marea problemă nu este neapărat că vor fi cuceriți de ruși – ci că vor fi catalogați drept o regiune de periferie pro-rusă și că vor fi marginalizați de guvernul eston și de Uniunea Europeană din această cauză.
De când a început invazia în Ucraina, guvernul Estoniei s-a străduit să blocheze influența Kremlinului în toate modurile posibile – a fost blocată emisia televiziunilor din Rusia și au fost eliminate nenumărate monumente din era sovietică.
La sfârșitul lui 2022, guvernul de la Talinn a adoptat o lege prin care se elimină limba rusă din școli complet până la sfârșitul lui 2030. Cetățenii non-UE, inclusiv deținătorii de pașapoarte rusești din Narva, nu mai au voie să voteze în alegerile locale.
Rusia a profitat, ca deobicei, de oportunitate, să caracterizeze aceste decizii de normalitate drept „rusofobe”.
În fiecare an, pe 9 mai, ziua în care se marchează victoria sovieticilor împotriva Germaniei naziste, fanii Rusiei amplifică tensiunile cu un concert cu temă militară pe malul râului Ivangorod, față în față cu Narva.
Anul trecut, muzeul din Narva, aflat în incinta unui castel medieval pe malul râului, a răspuns fluturând un poster gigant în care dictatorul Putin este înfățișat ca Adolf Hitler și este numit criminal de război.
Rușii au reacționat condamnându-l în absență pe directorul muzeului la zece ani de închisoare. Acuzațiile? „Răspândirea de informații false” despre armata rusă și „reabilitarea nazismului”.
Mulți din Narva, însă, resimt frustrare față de faptul că sunt forțați să aleagă o tabără. Concertele din 9 mai atrag de obicei un număr mare de locuitori ai orașului, în special persoane mai în vârstă. Nenumărate antene satelit montate pe blocuri sunt dovada persistenței programelor de televiziune rusești.
„Ani de zile am trăit împreună fără nicio problemă”, a spus Svetlana, o pensionară de origine rusă din Narva. „Totul era bine. Nu exista discriminare”.
Ea i-a acuzat pe politicienii de la Tallinn și Bruxelles că „răspândesc temeri” și alimentează tensiunile în rândul estonilor.
„Nu există nicio amenințare, Rusia nu este o amenințare”, a răspuns și soțul ei, Gennadi, întrebându-se cu voce tare de ce, în Elveția, unde a studiat și a lucrat, existența mai multor limbi nu era considerată o problemă.
Deși deținea cetățenie rusă, el nu și-a exprimat dorința de a trăi în Rusia, la fel ca și soția sa, cetățean eston. „Nu aparținem de Rusia. Sunte estoni de limbă rusă. Voi trăi aici până voi muri. Aceasta este casa mea”, a spus Svetlana cu tristețe. „Dar sunt îngrijorată pentru viitorul copiilor mei aici”.
„Un mare succes”
În Estonia, valul de interes generat de campania „Republica Populară Narva” a declanșat o dezbatere internă dureroasă, o mare parte din critici fiind îndreptate către Propastop și mass-media pentru că au amplificat și transmis mesajul grupului către zeci de mii, dacă nu sute de mii, de oameni.
Grupul însuși a redistribuit comentarii ale unor politicieni de rang înalt și articole din presă, mulțumindu-le pentru „publicitatea gratuită”. De când a fost relatat pentru prima dată de Propastop, principalul său canal de Telegram a câștigat sute de noi urmăritori.
Campania online din Narva și alte farse, precum seria de alerte false cu bombă din toamna anului 2025, distrag atenția de la interferența reală a Rusiei, a declarat Puusepp, oficial al serviciilor de informații estone.
„Ne consumă resursele, promovând această narațiune că Rusia cea atotputernică ne atacă, când ar trebui tratată ca spam”, a spus el.
În raportul său anual publicat luni, KAPO a scris că a detectat un număr record de colaboratori ruși în 2025.
În comentarii scrise pentru Politico, Propastop și-a apărat abordarea, vorbind de necesitatea de a „expune activitățile ostile cât mai devreme posibil”.
„Dacă există un elefant în cameră pe care toată lumea îl vede, dar despre care nimeni nu vorbește, dispare acel elefant?” a scris publicația.
Marek Kohv, analist politic la International Center for Defense and Security din Tallinn, a descris situația drept „dificilă și complicată”.
„Din perspectiva Rusiei, este un mare succes”, a spus el. Însă, a contestat narațiunea alarmistă, promovată de unele think tank-uri occidentale, potrivit căreia Estonia ar fi vulnerabilă la o invazie. Spre deosebire de Ucraina în 2014, a argumentat el, țara este membră NATO și UE și are o frontieră bine protejată.
Între timp, Estonia se confruntă tot mai mult cu riscul unor efecte colaterale ale unui conflict real. Zeci de drone ucrainene au intrat în spațiul său aerian în ultimele săptămâni, una dintre ele lovind un coș de fum al unei centrale electrice din apropierea Narvei.
Portul petrolier rusesc Ust-Luga, aflat la doar 25 de kilometri distanță, este suficient de aproape încât locuitorii au putut vedea fumul ridicându-se după ce a fost lovit de drone ucrainene.
Kremlinul a acuzat statele baltice că facilitează astfel de atacuri și a amenințat cu „măsuri corespunzătoare”.
La Narva, incursiunile dronelor au evidențiat dificultățile reale ale locuitorilor: siguranța lor și prețurile ridicate la energie, care s-au triplat în doar doi ani, spune Raik.
Atenția generată de campania online a făcut viața locuitorilor din Narva și mai dificilă, deturnând atenția de la problemele lor și alimentând tensiunile politice.
„Rusia a fost întotdeauna foarte bună la propagandă”, adaugă Raik. „Și mă enervează teribil când oamenii nu înțeleg asta”.
Ştiri video recomandate
