Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Ucraina este departe de a avea un colaps al sistemului energetic, în urma atacurilor rusești din ultima perioadă
- Ucraina a primit un grant de 118 milioane de dolari în domeniul sănătății și al reconstrucției de locuințe, din partea Japoniei
- Maia Sandu, întâlnire cu reprezentanta specială a SUA pentru redresarea economică a Ucrainei
- Primele imagini cu marele asalt macanizat încercat de ruși în Ucraina
- Consilierul lui Zelenski: Nu există semne de "înghețare” a războiului
- Ucraina declară că Rusia a lansat cinci rachete hipersonice Zircon asupra Kievului în acest an
- Forțele ucrainene au doborât două drone lansate de Rusia
- Vladimir Putin trimite la război încă 150.000 de ruși
- Moscova cere Kievului să îl extrădeze pe propriul șef al serviciilor secrete
- Elon Musk: Ucraina riscă să piardă Odesa și accesul la Marea Neagră
- Rusia încearcă să consolideze apărarea portului său Novorossiisk
- Rusia susține că a lovit infrastructura energetică și instalațiile de producție de gaze ale Ucrainei
- Papa face apel la „un schimb general al tuturor prizonierilor între Rusia și Ucraina”
- Franţa va livra Ucrainei „sute" de vehicule blindate vechi, dar „încă funcţionale
- Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret privind recrutarea militară semestrială
Update 21.49 Ucraina este departe de a avea un colaps al sistemului energetic, în urma atacurilor rusești din ultima perioadă
Recentele atacuri ale Rusiei au cauzat daune semnificative sistemului energetic ucrainean, dar este puțin probabil un colaps total, a declarat luni șeful companiei naționale de rețea a Ucrainei, Ukrenergo, Volodimir Kudritski.
Din 22 martie, forțele ruse atacă aproape zilnic centralele termice și hidroelectrice ucrainene, precum și rețelele principale, ceea ce a dus la întreruperi de curent în multe regiuni ale țării.
"Obiectivul lor (al rușilor) este să impună întreruperi de curent în unele orașe mari ucrainene, iar scopul nostru este să prevenim acest lucru”, a declarat Kudritski pentru Reuters. Cel mai mare investitor privat în industria energetică din Ucraina, DTEK, a declarat că atacurile au deteriorat cinci dintre cele șase centrale electrice ale sale, care și-au pierdut 80% din capacitatea lor.
Update 20.18 Ucraina a primit un grant de 118 milioane de dolari în domeniul sănătății și al reconstrucției de locuințe, din partea Japoniei
Japonia a oferit Ucrainei un ajutor de 118 milioane de dolari în cadrul a două proiecte ale Băncii Mondiale, a anunțat luni Ministerul de Finanțe al Ucrainei.
Japonia a fost al treilea cel mai mare donator al Ucrainei în domeniul ajutorului financiar în 2023, oferind un sprijin de 3,7 miliarde de dolari pentru bugetul de stat.
Noul pachet de sprijin financiar include un grant de 70 de milioane de dolari pentru proiectul "Health Enhancement And Lifesaving” (HEAL Ukraine) al Băncii Mondiale, care are ca scop îmbunătățirea accesului la asistență medicală esențială și restaurarea instituțiilor medicale.
Alte 48,2 milioane de dolari sunt alocate pentru proiectul "HOPE" al Băncii Mondiale, banii fiind destinați repațiilor de locuințe. Proiectul ajută Ucraina să-i despăgubească pe proprietarii de locuințe ale căror apartamente sau case au fost deteriorate în timpul invaziei ruse.
Update 19.16 Maia Sandu, întâlnire cu reprezentanta specială a SUA pentru redresarea economică a Ucrainei
Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, a avut astăzi o întrevedere cu Penny Pritzker, reprezentanta specială a SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, a transmis un comunicat al Biroului de presă a Preşedinţiei de la Chişinău.
În cadrul întrevederii, Maia Sandu a subliniat importanţa continuării ajutorului SUA pentru Ucraina, care, prin rezistenţa sa în faţa invaziei ruse, protejează pacea şi în Republica Moldova.
Discuţia s-a axat pe rolul pe care-l poate avea Republica Moldova în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Drumurile şi căile ferate moderne şi sigure de pe teritoriul republicii pot facilita conexiunile dintre Ucraina şi România şi restul Uniunii Europene, stimulând comerţul regional şi economia Republicii Moldova.
Republica Moldova este dispusă să găzduiască companiile implicate în reconstrucţia Ucrainei pentru a facilita accesul lor şi investiţiile ulterioare în ţara vecină.
Maia Sandu şi Penny Pritzker au mai discutat despre cum războiul din Ucraina a afectat cetăţenii şi afacerile, despre îmbunătăţirea infrastructurii şi atragerea investiţiilor în Republica Moldova, pentru a creşte economia şi a crea locuri de muncă.
Uptade 17.40 Primele imagini cu marele asalt mecanizat încercat de ruși în Ucraina
Au apărut primele imagini cu asaltul mecanizat al rușilor în Ucraina. Imaginile sunt publicate de o brigadă a armatei ucrainene cu descrierea "Nimic nu este imposibil pentru noi".
În GALERIA FOTO de mai jos puteți vedea mai multe imagini cu atacul mecanizat al Rusiei în Ucraina
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Mesajul de reușită vine în contextul în care rușii au încercat cel mai mare atac mecanizat de după octombrie 2023, dar acesta s-a terminat cu un dezastru pentru ei.
Update 16.15 Consilierul lui Zelenski: Nu există semne de "înghețare” a războiului
Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a transmis, într-o postare pe rețeaua X, că Ucraina are nevoie în continuare de arme pentru că nu există indicii privind "înghețarea” războiului.
"Fără iluzii. Nu există un război pozițional (fără avansare, dar cu o intensitate a luptelor este extrem de mare), nu există semne de înghețare”, a afirmat oficialul ucrainean.
Todată el a susținut că "Rusia nu și-a rezolvat sarcinile de bază, printre care se numără distrugerea unui stat suveran, confiscarea și fixarea legală a teritoriilor străine, filtrarea/deportarea și uciderea unor grupuri mari de populație neloială. Să nu ne facem iluzii; nu va fi posibil să stăm și să așteptăm; va fi în continuare necesară extinderea dramatică a producției militare și saturarea Ucrainei cu o cantitate paritară de arme. Cu cât mai repede, cu atât mai eficient și cu atât mai bine va arăta situația”, a precizat consilierul lui Zelenski.
Update 15:00 Ucraina declară că Rusia a lansat cinci rachete hipersonice Zircon asupra Kievului în acest an.
Rusia a utilizat cinci dintre noile sale rachete hipersonice Zircon pentru a ataca Kievul de la începutul anului, a declarat luni administraţia militară a capitalei ucrainene, citată de Reuters.
Acestea fac parte din cele peste 180 de atacuri cu rachete şi drone lansate de Rusia asupra capitalei ucrainene în primele trei luni ale anului în curs, a precizat administraţia într-o postare pe Telegram.
Rachetele Zircon, cu lansare de pe mare, au o rază de acţiune de 1.000 km şi se deplasează cu o viteză de nouă ori mai mare decât cea a sunetului, susţine Rusia. Potrivit analiştilor militari, viteza hipersonică a acestor rachete ar putea să însemne un timp de reacţie foarte redus pentru apărarea antiaeriană şi o capacitate de a ataca ţinte mari, adânci şi consolidate.
Preşedintele Vladimir Putin a confirmat - în discursul său anual către naţiune în 29 februarie - că Rusia a utilizat rachete Zircon în luptă, fără a preciza ce fel de ţinte au fost vizate. El a descris rachetele Zircon ca făcând parte dintr-o nouă generaţie de sisteme de armament fără egal de care dispune ţara sa.
Administraţia de la Kiev a indicat de asemenea că oraşul a fost lovit de la începutul anului de alte şase tipuri de rachete, inclusiv Kh-101, o rachetă de croazieră lansată din aer, De la 1 ianuarie până în prezent, 113 de astfel de rachete au fost lansate asupra capitalei ucrainene.
Rusia a lansat de asemenea de la începutului anului asupra Kievului 11 rachete Kinjal, un alt tip de armă hipersonică, care se deplasează cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului.
Moscova nu a făcut deocamdată niciun comentariu. Rusia anunţă în mod regulat atacuri cu rachete asupra Ucrainei împotriva a ceea ce spune că sunt ţinte militare şi energetice, deşi unele rachete au lovit şi clădiri civile.
În ultimele două săptămâni, Rusia şi-a intensificat atacurile cu rachete cu rază lungă de acţiune asupra infrastructurii energetice şi de gaze din Ucraina, provocând pagube semnificative şi pene de curent în mai multe oraşe mari.
Moscova a încercat să lovească numeroase obiective politice, militare şi de producţie din Kiev în cei peste doi ani de război pe scară largă împotriva Ucrainei, notează Reuters
Update 14:15 Iranul a avertizat Rusia asupra unei „operațiuni teroriste” înaintea masacrului de la sala de concerte din Moscova.
Iranul a informat Rusia asupra posibilităţii unei "operaţiuni teroriste" majore pe teritoriul ei înaintea masacrului comis luna trecută într-o sală de concerte din apropierea Moscovei, au declarat trei surse familiare cu chestiunea, citate luni de Reuters.
În cel mai letal atac de pe teritoriul Rusiei din ultimii 20 de ani, mai mulţi bărbaţi înarmaţi au deschis focul cu arme automate la 22 martie asupra participanţilor la concertul din Crocus City Hall, ucigând cel puţin 144 de persoane într-un atentat revendicat de gruparea militantă Stat Islamic.
"Cu câteva zile înainte de atacul din Rusia, Teheranul a împărtăşit cu Moscova informaţii despre un posibil mare atac terorist în interiorul Rusiei, obţinute în timpul interogatoriilor celor arestaţi în legătură cu atacurile cu bombă letale din Iran", a spus o sursă.
Ministerul iranian al Informaţiilor a anunţat în ianuarie că a arestat 35 de persoane având legături cu două atacuri cu bombă la 3 ianuarie în oraşul Kerman (sud-est), în care au fost ucise aproape 100 de persoane.
Pe 19 ianuarie, ministerul a declarat că a arestat un comandant al filialei ISIS-Khorasan (ISIS-K) a grupării Stat Islamic, cu baza în Afganistan.
Stat Islamic a revendicat exploziile din Iran, cele mai sângeroase de la Revoluţia Islamică din 1979. Surse din informaţiile americane au spus că ISIS-K a comis atât atacurile din 3 ianuarie în Iran, cât şi atentatul din 22 martie de la Moscova.
Stat Islamic a ocupat cândva zone mari din Irak şi Siria, impunând o domnie a terorii şi inspirând atacuri comise de un nou tip de terorişti, aşa-numiţii "lupi singuratici", în ţări occidentale, dar a fost declarat învins în 2017.
Cu toate acestea, ISIS-K, una dintre cele mai înfricoşătoare ramuri ale sale, a ridicat din nou profilul grupului cu vărsări de sânge pe scară largă.
ISIS-K, numit după un termen vechi pentru o regiune care cuprindea părţi din Iran, Turkmenistan şi Afganistan, a apărut în estul Afganistanului la sfârşitul anului 2014 şi şi-a stabilit rapid o reputaţie de brutalitate extremă.
O a doua sursă, care a cerut de asemenea anonimatul din cauza sensibilităţii problemei, a spus că informaţiile pe care Teheranul le-a furnizat Moscovei despre un atac iminent nu aveau detalii specifice cu privire la momentul şi ţinta exactă.
"Ei (membrii ISIS-K) au fost instruiţi să se pregătească pentru o operaţiune semnificativă în Rusia (...). Unul dintre teroriştii (arestaţi în Iran) a spus că unii membri ai grupului au călătorit deja în Rusia", a spus a doua sursă.
O a treia sursă, un înalt oficial de securitate, a declarat: "Întrucât Iranul a fost victima unor atacuri teroriste timp de ani de zile, autorităţile iraniene şi-au îndeplinit obligaţia de a alerta Moscova pe baza informaţiilor obţinute de la teroriştii arestaţi".
Ministerul de Externe iranian nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Casa Albă nu a comentat această chestiune.
În schimb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că nu are nicio informaţie despre avertismentul iranian adresat Moscovei cu privire la o "operaţiune teroristă" în Rusia.
O sursă familiarizată cu serviciile de informaţii americane în legătură cu un atac iminent în Rusia a spus că se bazează pe interceptări de "discuţii" între militanţi ISIS-K.
Contestând afirmaţiile SUA, Rusia a declarat că ea crede că Ucraina are legătură cu atacul, fără a furniza dovezi. Kievul a negat cu fermitate afirmaţia.
Cu toate acestea, este mai greu pentru Rusia să respingă informaţiile de la aliatul diplomatic Iran cu privire la atac, care a ridicat semne de întrebare legate de eficacitatea serviciilor de securitate ruse, notează Reuters.
Moscova şi Teheranul, ambele sub sancţiuni occidentale, au aprofundat cooperarea militară şi de altă natură de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.
Atât atacurile de la Kerman, cât şi cele de lângă Moscova au implicat cetăţeni tadjici. ISIS-K a recrutat în mod agresiv din Tadjikistan, o fostă republică sovietică săracă, spun experţi în securitate.
Sursele au declarat că Iranul a discutat despre preocupările sale de securitate cu Tadjikistanul. O sursă diplomatică din Tadjikistan a confirmat că Teheranul a discutat recent cu Duşanbe problema implicării crescânde a etnicilor tadjici în activităţi militante.
Stat Islamic întreţine o ură virulentă faţă de şiiţi - secta dominantă a Iranului şi de asemenea ţinta atacurilor afiliaţilor săi în Afganistan. SI îi consideră apostaţi.
În 2022, Stat Islamic a revendicat responsabilitatea pentru un atac mortal asupra unui altar şiit în Iran, în care au fost ucise 13 persoane. Teheranul a identificat atacatorul ca fiind un cetăţean tadjic.
Atacurile anterioare revendicate de Stat Islamic includ două atentate cu bombă în 2017 care au vizat parlamentul Iranului şi mormântul fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.
Update 12:30 Forțele ucrainene au doborât două drone lansate de Rusia.
Forțele armate ucrainene au doborât, în cursul nopții de duminică spre luni, două din cele trei drone lansate de Rusia asupra Ucrainei, au anunțat ofocialitățile militare de la Kiev.
Statul major general al armatei ucrainene nu a oferit informații suplimentare despre atac, relatează Reuters.
Pe de altă parte, Ministerul ucrainean al Energiei a arătat că echipamente de la o stație electrică din regiunea Zaporojie au fost avariate în urma unui atac cu drone.
În ultima perioadă Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. În 22 martie s-a înregistrat cel mai puternic atac rusesc asupra infrastructurii energetice a Ucrainei de la începutul războiului, provocând daune majore și ducând la întreruperi masive de energie electrică. Săptămâna trecută, Rusia a continuat să vizeze prin atacuri cu drone centrale termice și hidroelectrice din Ucraina.
Update 11:00 Vladimir Putin trimite la război încă 150.000 de ruși.
Vladimir Putin trimite la război încă 150.000 de ruși de până în 30 de ani. Aceștia urmează să fie recrutați până pe data de 15 iulie, potrivit TAS.
Decizia luată de liderul de la Kremlin vine în contextul în care peste 500.000 de militari ruși au fost uciși pe frontul din Ucraina de la începutul războiului.
Nu vor fi recrutați rezerviștii și tinerii care au împlinit 27 de ani înainte de sfârșitul anului 2023.
Update 10:45 Ministrul francez de externe, Stéphane Séjourné, a spus luni, la Beijing, că Franța se așteaptă ca China să trimită "mesaje foarte clare Rusiei" în legătură cu războiul din Ucraina.
"Ne așteptăm ca China să trimită mesaje foarte clare Rusiei", a declarat ministrul, pledând pentru „un echilibru de putere favorabil Ucrainei" în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său chinez Wang Yi.
În mod evident, China joacă un rol-cheie în asigurarea independenței Ucrainei și a respectării dreptului internațional, inclusiv a suveranității sale", a adăugat el.
"Așa cum vă spuneam, domnule ministru, acest război privește întreaga comunitate internațională", i-a spus luni Stéphane Séjourné omologului său chinez, care însă nu a făcut nicio referire specifică la conflictul din Ucraina în discursul său introductiv de la începutul conferinței de presă, potrivit AFP.
Update 08:30 Moscova cere Kievului să îl extrădeze pe propriul șef al serviciilor secrete.
Rusia a anunţat duminică că a cerut Ucrainei extrădarea şefului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) şi a altor persoane care, în opinia sa, sunt implicate în "atacuri teroriste" pe teritoriul său, notează AFP.
Kievul a respins imediat aceste cereri, considerate "fără valoare" şi "cinice".
Ministerul rus de Externe a făcut cunoscut într-un comunicat că a cerut autorităţilor ucrainene "să aresteze şi să extrădeze imediat" pe şeful SBU, Vasil Maliuk, şi pe alte persoane, invocând două convenţii internaţionale împotriva terorismului.
Potrivit diplomaţiei ruse, Maliuk a recunoscut că "a organizat bombardarea podului din Crimeea în octombrie 2022 şi a dezvăluit detalii despre organizarea altor atacuri teroriste în Federaţia Rusă".
"Partea rusă cere ca regimul de la Kiev să înceteze imediat orice sprijin pentru activităţile teroriste, să îi extrădeze pe cei responsabili şi să despăgubească victimele pentru prejudiciul cauzat", adaugă comunicatul.
Nu este clar cum a transmis Rusia aceste solicitări, deoarece Kievul a întrerupt relaţiile diplomatice cu Moscova la scurt timp după invadarea Ucrainei în februarie 2022.
SBU le-a numit "fără valoare" şi "cinice". "Declaraţiile despre terorism sunt deosebit de cinice provenind de la ţară teroristă", a subliniat acesta.
În cursul săptămânii, Maliuk, 41 de ani, care conduce SBU de peste un an, a luat în derâdere un ordin de arestare emis împotriva sa de un tribunal rus, în cadrul unei anchete asupra unei explozii mortale din 2022 pe podul Crimeei, care leagă Rusia de această peninsulă anexată.
Update 00:00 Un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova susține că toate urmele crimelor masacrului de săptămâna trecută, în care au murit 143 de persoane, duc către regimul de la Kiev.
Documentul dat publicității de MAE rus arată între altele:
„Atacul terorist sângeros care a avut loc pe 22 martie la Krasnogorsk și care a șocat lumea întreagă este departe de a fi primul atac terorist împotriva țării noastre în ultima vreme.
„Investigațiile efectuate de autoritățile ruse competente indică faptul că urmele tuturor acestor crime duc spre Ucraina.”
Comunicatul amintește de actele teroriste care au dus la uciderea Dariei Dughina, și a lui Vladlen Tatarski, la rănirea a 42 de persoane în atacul de la cafeneaua din Sankt Petersburg împotriva acestuia, la rănirea gravă a scriitorului Evgheni Prilepin și la moartea șoferului acestuia sau la moartea a cinci persoane în atacul asupra podului Crimeii.
Potrivit documemtului, Moscova a transmis Kievului o cerere de arestare și extrădare a tuturor persoanelor implicate în aceste atacuri teroriste.
De asemenea, Rusia cere arestarea șefului serviciului de securitate ucrainean (SBU), Vasili Maliuc, care, într-o declarație, „a recunoscut în mod cinic pe 25 martie că Ucraina a organizat bombardarea podului Crimeii, în octombrie 2022, și a dezvăluit detalii privind organizarea altor atentate teroriste în Federația Rusă”.
În comunicatul de duminică, MAE rus amenință Ucraina:
„Lupta împotriva terorismului internațional ține de responsabilitatea fiecărui stat. Partea rusă cere ca regimul de la Kiev să înceteze imediat orice sprijin al activităților teroriste, să îi predea pe autori și să despăgubească victimele pentru daunele suferite.”
În concluzie:„Încălcarea de către Ucraina a obligațiilor sale asumate în cadrul convențiilor antiteroriste va atrage întreaga sa responsabilitate juridică internațională.”
Război în Ucraina, 31 martie 2024 | Zelenski continuă schimbările în administraţia sa cu noi demiteri de consilieri
Război în Ucraina, 30 martie 2024 | Volodimir Zelenski: Kievul a pierdut 6 luni din cauza blocajului din Congresul SUA
Război în Ucraina, 29 martie 2024 | După Ucraina, Rusia va viza Kazahstan, statele baltice, Polonia și jumătate din Germania
Război în Ucraina, 28 martie 2024 | Kievul cere NATO mijloace de apărare antiaeriană
Război în Ucraina, 27 martie 2024 | Ministrul de Externe din Ungaria: "Credem că Rusia nu poate fi învinsă în războiul din Ucraina"
