Preşedintele american Barack Obama aniversează primele 100 de zile în funcţie cu o popularitate mai mare decât oricare din predecesorii săi recenţi, conform unui sondaj de opinie. Astfel se demonstrează că economia americană în criză sau războaiele din străinătate nu au afectat încrederea americanilor şi administraţia faţă de preşedinte.
Două sondaje au arătat că Obama rămâne la fel de popular ca atunci când a preluat funcţia cu două treimi dintre americani apreciind munca sa la Casa Albă, scrie The Telegraph.
Cota de aprobare de 63 de procente este mai mare decât a lui George W Bush, 56% în 2001, Bill Clinton, cu 55 procente în 1993 sau George Bush Sr, la 58% în1989, potrivit sondajului Pew.
Cu toate acestea, este mai mică decât a lui Ronald Reagan- 67% în 1981 şi egală cu a lui Jimmy Carter din 1977.
De asemenea, un sondaj Washington Post arată o cotă de aprobare de 69% înainte de primele 100 de zile la Casa Albă, ce vor fi marcate miercuri
Primele trei luni ale preşedintelui au fost marcate de efortul de a reporni economia americană.
Papa Benedict XVI a numit 5 noi sfinţi, printre care şi un luptător
Papa Benedict al XVI-lea a numit cinci noi sfinţi, printre care un lider din secolul 14 al independenţei Portugaliei şi un preot care a predicat pentru muncitorii din fabrici la începutul erei industriale.
În cadrul unei ceremonii în Piaţa San Pietro, Benedict i-a elogiat pe fiecare pentru credinţă, apreciind că vieţilor lor şi munca acestora este la fel de relevantă acum ca în timpul vieţii.
Papa Benedict l-a evidenţiat pe preotul Arcangelo Tadini, care a fondat un ordin al măicuţelor şi a predicat muncitorilor din fabrici- un adevărat scandal la începutul secolului trecut, întrucât fabricile erau considerare locuri imorale şi periculoase.
Tadini a mai fondat şi o asociaţie ce asigura împrumuturi de urgenţă muncitorilor în dificultate financiară, ?o intuiţie carismatică? calificată ca ?profetică?.
Singurul canonizat non-italian a fost Nuno Alvares Pereira, care a ajutat la asigurarea independenţei Portugaliei de regatul spaniol de Castile, ca lider al forţelor portugheze în bătalia de la Aljubarrota în 1385, aminteşte AP.
După părăsirea armatei a intrat în viaţa religioasă şi şi-a schimbat numele în Nuno de Santa Maria.
Canonizaţi au mai fost Bernardo Tolomei, călugăr din secolul 14, Gertrude Comensoli şi Caterina Volpicelli, măicuţe din secolul 19.
Predecesorul său, Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat 1338 persoane şi a canonizat 480.
Beatificarea este primul pas spre a fi declarat sfânt. Vaticanul trebuie să certifice un miracol atribut candidatului pentru beatificare, şi un al doilea miracol după beatificare pentru ca acesta să fie declarat sfânt.
Tortura a dus la uciderea a mai mulţi americani decât la 11 septembrie
Folosirea torturii de către SUA s-a dovedit atât de controproductivă că ar fi putut să fi dus la moartea a tot atâţia soldaţi americani cât civili au fost ucişi la 11 septembrie, arată un militar american care făcea interogatorii în Irak.
?Motivul pentru care luptătorii străini se alăturau al-Qaida în Irak consta în mare parte în abuzurile de la Guantanamo şi Abu Ghraib şi nu datorită ideologiei islamice," aprecia maiorul Matthew Alexander, care a interogat personal 300 de prizonieri în Irak.
Cu experienţa căpătată ca expert al armatei americane el susţine că tortura este ineficientă, dar şi contraproductivă, arată The Independent.
?Oamenii îţi spun minimul pentru a opri durerea. Ţi-ar putea spune locaţia unei case folosită de insrugenţi, dar nu şi că este plină de bombe?-
În cartea ?How to Break a Terrorist?, maiorul explică că prizonierii supuşi la abuzuri de obicei nu spun nimic sau oferă informaţii înşelătoare.
Acesta sublinia că pur şi simplu tortura nu funcţionează şi chiar îngreunează rezolvarea unui caz.
Hillary Clinton dă asigurări că SUA nu vor trăda Libanul
Secretarul de stat Hillary Clinton a dat asigurări, duminică, la Beirut, unde a sosit într-o vizită neanunţată după ce vizitase Irakul, că apropierea pe care noua administraţie americană o încearcă în privinţa Siriei nu se va face în detrimentul Libanului.
"Nu vom face nimic din ceea ce ar putea afecta suveranitatea Libanului", a declarat Hillary Clinton într-o conferinţă de presă care a urmat întrevederii sale cu preşedintele libanez Michel Sleiman. "Vreau să aisgur toţi cetăţenii libanezi, Statele Unite nu vor încheia niciodată un aranjament cu Siria care să trădeze Libanul sau poporul libanez", a continuat şefa diplomaţiei americane, citată de AP.
Clinton a salutat schimbul de ambasadori ce a avut loc între Liban şi Siria pentru prima oară de la proclamarea independenţei în urmă cu 60 de ani şi s-a declarat "încurajată" de acest act.
Noua administraţie americană a lui Barack Obama a decis să lanseze un dialog cu Siria, fosta putere tutelară din Liban.
Relaţiile dintre Washington şi Damasc sunt tensionate de la invazia americană din Irak în 2003 şi după asasinarea, doi ani mai târziu, a fostului premier libanez Rafic Hariri, pentru care este suspectată Siria, care respinge însă orice implicare.
Şefa diplomaţiei americane a venit duminică la Beirut după o vizită-surpriză în Irak şi Kuwait. Escala de la Beirut a lui Hillary Clinton intervine cu şase săptămâni înainte de alegerile legislative din iunie din Liban, considerate un test crucial. SUA speră ca aceste alegeri să se desfăşoare "fără ingerinţe", însă scrutinul s-ar putea solda cu un succes al Hezbollahului, mişcarea şiită pe care Washingtonul continuă să o boicoteze, considerând-o teroristă.
"Am venit pentru a exprima sprijinul preşedintelui Obama pentru poporul Libanului, pentru un Liban independent şi suveran şi pentru alegeri libere şi fără ingerinţă", a declarat secretarul de stat, citat de AFP.
Chrysler şi sindicatele ajung la un acord
Liderii sindicali au anunţat că s-a ajuns la un acord cu Chrysler ce întruneşte cerinţele guvernului federal pentru a primi mai mulţi bani de la stat. Înţelegerea include şi producătorul italian Fiat cu care Chrysler este forţat de guvern să se asocieze înainte de joi.
Cu toate acestea nici sindicatul muncitorilor din industria auto, dar nici compania nu au oferit detalii despre acord, care modifică contractul colectiv de muncă din 2007 şi reduce suma de bani pe care Chrysler trebuie să o plătească pentru asigurările de sănătate şi fondul de pensie.
Sindicatul doreşte ca cei 26000 de angajaţi să voteze acordul până miercuri, scrie New York Times.
Chrysler recunoaşte că acordul la care s-a ajuns după negocieri maraton satisface cerinţele administraţiei Obama de a se ajunge la o înţelegere până la 30 aprilie.
Chrysler a primit 4 miliarde de dolari în împrumuturi federale, iar acum este în etapele finale ale reorganizării ordonată de guvern.
Actualul acord cu sindicatele asigură cadrl pentru mărirea competivităţii şi pavează drumul pentru un parteneriat cu Fiat, aprecia compania americană.
Antena3.ro
