Rusia a ridicat marţi tonul în dialogul cu Statele Unite în toate dosarele importante precum scutul antirachetă, dezarmarea, Georgia şi NATO, deşi relaţiile dintre cele două ţări păreau că se îmbunătăţesc după venirea lui Barack Obama la Casa Albă, relatează AFP.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă Interfax, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a acuzat Washingtonul că îşi accelerează proiectul de instalare a scutului antirachetă în Europa Centrală şi a ameninţat din nou că va instala rachete Iskander în regiunea Kaliningrad, aflată la graniţa cu Uniunea Europeană.
"Americanii nu şi-au revizuit planul şi nu cred că se va întâmpla acest lucru. Din contră, vedem o intensificare a lucărilor pentru scutului antirachetă", a declarat diplomatul. "Dacă nu va exista un scut antirachetă, nu vor exista nici (rachete - n.red.) Iskander", a adăugat el.
Rusia consideră acest proiect drept o ameninţare la adresa capacităţii sale de disuasiune şi nu este convinsă de asigurările repetate ale Washingonului, potrivit cărora sistemul nu vizează decât statele "problemă", precum Iranul, şi nu este îndreptat împotriva Moscovei.
Deşi relaţiile ruso-americane au părut să se îmbunătăţească în ultimele săptămâni, Riabkov s-a declarat pesimist în ceea ce priveşte resetarea acestora, aşa cum a propus Obama. "Nu pot spune că poziţia Statelor Unite reprezintă un progres important. Nu există un motiv adevărat de bucurie", a adăugat Riabkov.
După prima lor reuniune, care a avut loc la Londra, la summitul G20, preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cel american Barack Obama s-au arătat plini de bunăvoinţă, precizând că vor să ia de la zero relaţiile, după tensiunea din cele două ţări din timpul administraţiei fostului preşedinte George W. Bush.
Semn al unei schimbări în poziţia rusă, Riabkov a adoptat un ton dur şi cu privire la negocierile legate de Tratatul de reducere a armelor strategice START-1, un pact de dezarmare care fixează numărul de ogive nucleare strategice pe care le pot deţine cele două state. Semnat în 1991 de Moscova şi Washington, START-1 va expira în luna decembrie, iar Obama şi Medvedev au anunţat că vor să lanseze noi discuţii în acest sens, care ar putea duce la reduceri importante de armament.
"Nu există nici premise, nici motive, din punctul meu de vedere, pentru a vorbi în prezent despre reduceri radicale" ale armelor strategice, a spus Riabkov. Această declaraţie intervine în contextul în care negocierile ruso-americane privind dezarmarea ar urma să înceapă la 24 aprilie, la Roma.
Riabkov a abordat şi problema exerciţiilor pe care NATO le va organiza în Georgia, în mai şi iunie, şi a căror amânare este cerută de Moscova de mai multe zile. "Georgia este un agresor şi nu putem descrie ceea ce se întâmplă decât ca pe un ajutor militar şi politic acordat unui agresor", a declarat viceministrul de externe.
În replică, Moscova a decis să boicoteze o reuniune a şefilor de Stat Major din NATO şi Rusia, programată pentru 7 mai, şi a ameninţat că va lua măsuri, dacă nu se ţine cont de obiecţiile sale.
Totuşi, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov intenţionează să participe la Consiliul NATO-Rusia, a anunţat marţi ambasadorul rus la Alianţă, Dmitri Rogozin, pentru postul de radio Ecoul Moscovei. Această reuniune va avea loc la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie, însă nu a fost fixată încă o dată.
NATO consideră că obiecţiile Rusiei sunt nefondate şi susţine că Moscova a fost informată cu privire la aceste exerciţii încă din primăvara anului 2008. "Sunt argumente lipsite de valoare şi neconvingătoare", a reacţionat Riabkov.
Antena3.ro
