Antena 3 CNN › Externe › Scandal uriaș după scurgerea a milioane de documente de la Deutsche Bank. Ce este „Operațiunea Novus Ordo” și de ce îl vizează pe Trump

Scandal uriaș după scurgerea a milioane de documente de la Deutsche Bank. Ce este „Operațiunea Novus Ordo” și de ce îl vizează pe Trump

Adrian Dumitru
5 minute de citit Publicat la 14:34 18 Noi 2026 Modificat la 14:36 18 Noi 2026
Deutsche Bank
Foto: Getty Images

Companiile lui Donald Trump au primit bani din surse obscure, inclusiv de la firme-fantomă implicate în rețelele de spălare a banilor din Azerbaidjan și Rusia, relatează publicația italiană Corriere della Sera. Acești bani au fost încasați cel puțin din anul 2014, cu doi ani înainte ca Trump să candideze prima oară în SUA. Aceste mecanisme erau folosite de oficiali și oameni de afaceri influenți din cele două țări, inclusiv pentru mituirea unor politicieni străini. Informațiile au fost publicate de iStories, o organizație de jurnalism de investigație fondată de jurnaliști ruși aflați în exil.

Organizația face parte dintr-un consorțiu de publicații, printre care Financial Times, Der Spiegel, Le Monde și The New York Times, care au investigat 15 milioane de documente interne ale Deutsche Bank ajunse în presă, dezvăluiri care au provocat și reacții negative pe bursă pentru banca germană.

Conform informațiilor dezvăluite de iStories, documentele interne ale Deutsche Bank „demonstrează că bancherii grupului păreau să se afle într-o situație fără ieșire: trebuiau să raporteze plățile către companiile lui Trump provenite din rețelele de spălare a banilor rusești și azere sau să declare că nu știau nimic despre legăturile cu Rusia. Trebuiau să dezvăluie totul parlamentarilor americani, care analizau orice dovadă a legăturilor lui Trump cu Rusia, sau să ascundă detaliile, în ciuda unei solicitări oficiale”.

iStories, publicația care a investigat aceste aspecte, a fost fondată în 2020 de jurnaliștii ruși de investigație Roman Anin și Olesia Șmagun, proveniți de la Novaia Gazeta, publicație obligată recent să își înceteze activitatea de către autoritățile ruse.

Legăturile financiare dintre companiile lui Trump și rețelele rusești și azere de spălare a banilor au fost reconstituite în cadrul investigației Inside Deutsche Bank.

Tranzacțiile suspecte

În august 2014, Deutsche Bank a transmis autorităților americane un raport privind o tranzacție suspectă care implica DT Marks Baku.

Conform documentelor, aceasta era o companie a lui Donald Trump. La acea vreme, Trump nu devenise încă președinte, dar avea deja ambiții politice evidente și întreținea de mai multe decenii relații de afaceri cu Rusia.

Băncile sunt obligate să întocmească rapoarte privind tranzacțiile suspecte atunci când identifică plăți a căror proveniență sau justificare este neclară.

Potrivit iStories, Deutsche Bank a acționat atunci ca bancă corespondentă pentru plățile către compania asociată lui Trump și a consemnat că „nu a fost posibilă confirmarea scopului comercial al tranzacției” și nici stabilirea relației dintre expeditor și beneficiar.

Sursa plății fusese deja identificată drept unul dintre principalele centre de spălare a banilor proveniți din Rusia, care funcționa de mai mulți ani.

Compania lui Trump a primit trei transferuri bancare de la un client al sucursalei estoniene a Danske Bank, cea mai mare bancă din Danemarca.

Această sucursală se specializase în spălarea banilor proveniți din Rusia și din alte foste republici sovietice, activități care au dus ulterior la închiderea sa.

În mai 2015, cu puțin timp înainte ca Trump să își anunțe prima candidatură la președinția Statelor Unite, Deutsche Bank identificase o altă plată suspectă.

De această dată, potrivit iStories, firma-fantomă britanică Faberlex transferase bani către THC Baku Services, o companie a lui Trump, dintr-un cont deschis la aceeași sucursală estoniană a băncii daneze.

Suma nu era foarte mare, puțin peste 140.000 de dolari. Importantă era proveniența banilor, însă.

Potrivit iStories, Faberlex este o companie-cheie într-o rețea uriașă de spălare a banilor, dezvăluită în urma unei investigații a Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).

În februarie 2018, Deutsche Bank a adăugat într-un raport privind tranzacțiile suspecte o altă plată între THC Baku Services, compania lui Trump, și o „societate asociată rețelei ruse de spălare a banilor”. Numele celei din urmă nu apare în documentele divulgate.

În total, potrivit concluziilor iStories, până în 2020, companiile lui Donald Trump fuseseră implicate în tranzacții suspecte de peste trei milioane de dolari, inclusiv cu firme „asociate unor mecanisme de spălare a banilor din Rusia și Azerbaidjan” și cu alte entități obscure.

Informațiile apar într-un document al biroului Deutsche Bank din New York.

Proiectul „Novus Ordo” al Deutsche Bank. Trump era client „protejat”

În același document intern, obținut în cadrul investigației jurnalistice, se menționează că firmele lui Trump, DT Marks Baku și THC Baku Services, au făcut din nou obiectul unui raport privind tranzacțiile suspecte în ianuarie 2020.

Raportul viza și „tranzacții care implică persoane și companii asociate unei rețele azere de spălare a banilor”. Documentul nu preciza identitatea persoanelor și a companiilor implicate.

În 2016, când a devenit clar că Trump urma să ajungă președintele Statelor Unite, Deutsche Bank a lansat un proiect intern denumit „New Order” („Noua Ordine” sau „Novus Ordo”), potrivit documentelor divulgate și citate de iStories.

Proiectul avea legătură cu Trump personal, precum și pe membrii familiei sale, reprezentanții administrației sale și persoanele din anturajul său.

Trump era de mult timp client al Deutsche Bank. Banca îi acordase împrumuturi de sute de milioane de dolari pentru afacerile sale imobiliare.

Însă, imediat ce Trump a intrat în politică, banca i-a clasificat pe acesta și pe apropiații săi drept „clienți protejați”. Accesul la informațiile despre aceștia a fost restricționat chiar și în interiorul băncii.

Cum se apără Deutsche Bank

Şeful Deutsche Bank, Christian Sewing, a recunoscut greşelile făcute de organizația bancară după scurgerea masivă de documente interne, care a readus în discuţie controalele de la cea mai mare bancă din Germania contra spălării banilor şi relaţiile cu clienţii cu risc ridicat.

„Când te uiţi în urmă la ce s-a întâmplat, e normal să te întrebi dacă lucrurile ar fi putut fi făcute diferit. Situaţia băncii era complexă când am preluat funcţia de director general, în 2018", a declarat Sewing într-un interviu acordat publicaţiei germane Handelsblatt, citată de Agerpres.

„Privind în urmă, poţi spune întotdeauna că poate ai fi putut stabili priorităţi diferite la un anumit moment. Nu sunt infailibil”, a declarat şeful Deutsche Bank, adăugând că de atunci banca este pe drumul cel bun şi va rămâne aşa.

Aproximativ 200 de jurnalişti internaţionali, de la un consorţiu de publicaţii care includ Der Spiegel, ZDF, New York Times şi Financial Times, au analizat peste 15 milioane documente interne. Jurnaliştii susţin că Deutsche Bank a pus profitul înaintea verificărilor contra spălării banilor şi analizării clienţilor cu risc ridicat.

Sewing a apărat abordarea faţă de risc. El a respins acuzaţiile că ar fi minimalizat necesitatea controalelor şi ar fi ignorat avertismentele interne. În acelaşi timp, el a spus că s-a întrebat dacă un client individual are nevoie de aceeaşi supraveghere extinsă ca o firmă mare, cu 300 de sucursale.

„Obiectivul era să facem procesul mai eficient. Asta nu înseamnă că am vrut să ignor riscurile”, a spus şeful Deutsche Bank. Organizația bancară a precizat că detaliile privind conturile nu au fost afectate.

Într-un interviu separat acordat publicaţiei germane Bild, Sewing a spus că Deutsche Bank s-a schimbat substanţial în ultimii opt ani, devenind mai profitabilă şi stabilă, în timp ce a îmbunătăţit controalele şi cultura corporativă.

„Nu avem absolut nimic de ascuns. Ştiam că există deficienţe la această bancă şi le-am reparat”. Banca a cheltuit şapte miliarde de euro cu eforturile de respectare a legislaţiei şi combatere a spălării banilor, şi a majorat numărul de angajaţi pe aceste segmente cu 40%, la 3.000, a explicat Sewing.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole

Parteneri

x close