Membrii NATO din Europa de Est se oferă să suporte o parte mai mare din costurile trupelor americane staționate pe teritoriul lor, pentru a descuraja administrația Trump să își reducă prezența militară în regiune, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Bloomberg.
Propunerea este pregătită pentru o reuniune a Alianței cu subsecretarul american al Apărării pentru Politici, Elbridge Colby, care va avea loc la Bruxelles pe 27 august, și reflectă urgența cu care statele din estul Europei încearcă să mențină o descurajare credibilă împotriva Rusiei, în contextul evaluării de șase luni pe care Pentagonul o face asupra prezenței sale militare în Europa.
Evaluarea include un chestionar american, care trebuie completat până la 28 august și care a fost consultat de Bloomberg. Acesta a surprins capitalele europene în plină vară prin întrebări menite să măsoare sprijinul pentru planurile lui Donald Trump, inclusiv dacă statele au fost „public de partea” politicii sale externe, dacă există restricții privind utilizarea bazelor militare americane și dacă țările cheltuiesc bani pentru contractori din industria americană de apărare.
Numărul trupelor americane din Europa variază între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime dintre acestea sunt staționate în Germania. Europa de Est găzduiește mai puține trupe – de la câteva sute în statele baltice până la câteva mii în Polonia. Țările de pe flancul estic al NATO își vor exprima dorința fermă de a găzdui cât mai multe trupe americane, explicând de ce sunt dispuse să suporte o parte mai mare din costuri, au spus sursele.
Cum încearcă statele europene să tempereze furia administrației Trump
Cele mai mari state europene din NATO discută coordonarea unui răspuns care să evite declanșarea nemulțumirii președintelui american, după ce acesta s-a arătat iritat de refuzul lor de a participa la războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului. Mulți aliați consideră că acest chestionar, pe care îl atribuie lui Elbridge Colby, este o încercare de a-i constrânge să se alinieze ideologic în schimbul protecției americane.
După șocul inițial, în capitalele europene s-a conturat un consens privind transmiterea unui răspuns constructiv și general, bazat pe ideea comună că toți aliații încă au nevoie și își doresc prezența trupelor americane în Europa, au afirmat aceleași surse.
„Există subiecte asupra cărora suntem de acord cu Statele Unite și subiecte asupra cărora nu suntem de acord. În timp, vom răspunde și acestui chestionar”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, după ce Bloomberg a relatat prima dată despre existența lui. „Nu îl văd ca pe o presiune, ci ca pe modul în care funcționează actuala administrație americană.”
Oana Lungescu, expertă în cadrul centrului britanic de studii de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a remarcat că negocierile care implică desfășurarea de trupe și vânzările de armament nu sunt ceva neobișnuit, însă de regulă sunt mai puțin explicite și mai puțin conflictuale.
„Această mișcare riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga bunăvoința Washingtonului”, a spus ea, adăugând că, deși un proces american de evaluare ar putea fi util, dovezile de până acum arată că administrația nu se bazează prea mult pe proceduri, ci mai degrabă pe „loialitatea percepută, afinitatea ideologică și capriciile președintelui, decât pe strategia pe termen lung, evaluarea amenințărilor și nevoia de unitate a NATO”.
Chestionarul a fost trimis în august, iar evaluarea de șase luni a administrației Trump privind prezența militară americană în Europa este așteptată să se încheie până în decembrie. Statele Unite au anunțat deja reduceri semnificative ale mijloacelor militare pe care Washingtonul le-ar trimite în cazul unui atac, iar aliații se pregătesc acum pentru o diminuare a numărului de trupe și de echipamente staționate în Europa.
Evaluarea prezenței trupelor americane în Europa
O evaluare globală a dispunerii forțelor americane, anunțată la începutul mandatului lui Trump, nu s-a mai materializat, iar aliații au crezut că a fost abandonată. Însă aceasta ar fi fost relansată ca un proiect care vizează exclusiv Europa, după nemulțumirea lui Trump față de ceea ce a perceput drept lipsă de sprijin pentru războiul său împotriva Iranului.
Deși majoritatea statelor europene au permis Statelor Unite să utilizeze baze aeriene pentru desfășurarea războiului, Spania fiind o excepție notabilă, unii lideri europeni au criticat public conflictul, ceea ce l-a înfuriat pe președintele american.
Unii aliați intenționează să ofere un răspuns general, tocmai pentru a evita să răspundă în detaliu unora dintre cele mai neobișnuite întrebări, precum dacă ar fi dispuși să susțină public inițiativele de politică externă ale SUA sau să condamne politicile industriale de apărare „Made in Europe”.
Unii aliați europeni au pus sub semnul întrebării, în discuții private, cât de serios este acest chestionar și cred că deciziile ar putea fi deja luate, în perspectiva obținerii unui rezultat politic înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA.
Evaluarea este așteptată să reducă și mai mult amprenta militară americană în Europa. Statele Unite au anunțat deja că vor retrage 5.000 de militari din Germania și vor redistribui alte forțe fără a le înlocui. Totuși, Trump s-a angajat să trimită trupe suplimentare în Polonia, invocând alegerea naționalistului Karol Nawrocki în funcția de președinte.
Statele Unite reduc, de asemenea, și mijloacele militare alocate unui eventual răspuns în cazul unui atac asupra aliaților NATO. Reducerile vizează bombardierele strategice, pe care Europa nu le deține, dronele și navele militare.
